Principii de tratament și

nursing în bolile infecţioase

Profesor Mihaci Mihaela

 Comentaţi maxima:

În medicina de familie bolile vin

şi se duc pacienţii rămân, în
medicina specializată bolnavii
vin şi se duc, bolile rămân
 FORMULAȚI CÂTE O ÎNTREBARE
REFERITOR LA SUBIECTUL
CE?

CARE? CINE?

TRATAMENTUL
BOLILOR
INFECȚIOASE

UNDE? CÂND?
 Răspundeţi la întrebări:
 Care sunt factorii procesului infecţios?
 Ce numim proces epidemic?
 Care sunt factorii dominanţi ai procesului epidemic?
 Ce categorii de surse de infecţie cunoaşteţi?
 Ce mecanisme şi căi de transmitere cunoaşteţi?
 Ce măsuri specifice de întrerupere a mecanismului de transmitere
cunoaşteţi?
 Care sunt măsurile întreprinse în focarul de infecţie?
 Ce principii de diagnostic cunoaşteţi?
 Ce reprezintă anamneza epidemiologică?
 Ce metode specifice de diagnostic cunoaşteţi?
 PLANUL TEMEI:

Principiile de tratament în bolile infecţioase.

Tratamentul igieno – dietetic.
Tratamentul etiologic și specific.
Tratamentul nespecific. Patogenetic şi
simptomatic.
Principii de îngrijire a bolnavilor cu boli
infecţioase.
Obiectivele tratamentului antiinfecțios

Vindecarea rapidă și completă,

fără complicații, cronicizare și sechele
Prevenirea infecțiilor nosocomiale
Prevenirea trasmiterii infecției la alte
persoane
 Dezideratele tratamentului

Tratamentul trebuie să se înceapă cât

mai precoce
Tratamentul trebuie să fie complex
Tratamentul trebuie să fie
individualizat
Tratamentul trebuie să fie maleabil
Tratamentul trebuie să fie accesibil
Tratamentul trebuie să fie eficient .
 Tratamentul complex
Regim curativ de protecţie

Tratament
Dietoterapie
medicamentos

Îngrijirea bolnavilor
REGIMUL CURATIV DE PROTECŢIE

Măsuri de ordin ambiental:

Regimul de activitate I – se indică
în perioada de stare a bolii şi
include un regim de repaus
absolut la pat.
Regimul de activitate II – se indică
la sfârşitul perioadei de stare şi în
primele zile a perioadei de
convalescenţă. Este un regim de
semipat.
Regimul de activitate III – se indică
în perioada de convalescenţă, este
un regim de salon.
REGIMUL CURATIV DE PROTECŢIE

Temperatura optimă în salon –

t 20 – 22C menține termogeneza și
reduce riscul apariţiei complicaţiilor.
Aerisirea periodică a saloanelor -
reduce acumularea agenţilor patogeni
rezistenți în mediul ambiant.
Umeditatea aerului - un aer uscat crează disconfort prin
senzaţia de uscăciune a mucoaselor.
 Dietoterapia
Scopul:
restabilirea metabolismului dereglat
acțiune asupra procesului patologic
excluderea alimentelor ce acționează negativ
asupra organelor bolnave
 Dietoterapia

Dieta
 Masa nr. 1
 Masa nr. 2
 Masa nr. 4
 Masa nr. 5
 Masa nr. 7
 Masa nr. 13
 Masa nr. 15
 Dieta 1
febra tifoidă, salmoneloza forma generalizată, maladii infecțioase
cu hemoragii intestinale

Se recomandă:
sufleuri sau pireuri din carne slabă
sau pește fără fascii, piele.
ouă moi, omlete pe aburi.
supe mucilaginoase din crupe
(ovăz, arpacaș, orez, griș) cu
adaus de lapte, frișcă sau unt.
chiseluri, jeleuri, sucuri, compoturi produse lactate acidofile
din fructe dulci îndulcite cu zahăr
sau miere.
pâine albă de o zi, pesmeți,
biscuiți uscați.
Se interzice:
legume proaspete (varza,
napul, ridichea, ceapa,
măcrișul, usturoiul,
boboasele,ciupercile
pâinea proaspătă, produsele de
patiserie
condimentele, afumăturile,
cafeaua.
 Dieta 2
maladii infecțioase intestinale cu sindrom diareic în perioada de
convalescență
Se recomandă: pâine albă de o zi, 1-2 ori pe săptămână, chifle pe
drojdii, plăcinte coapte limitat, supe degresate pe bulion de carne sau
pește cu crupe cu excepție crupele de mei, carne slabă de vită, pasăre,
pește - tocate, fierte sau coapte, legume fierte, înăbu șite, coapte, ouă
moi, omlete, chiseluri, compoturi, jeleuri, din fructe dulci proaspete mere
coapte, lapte, produse acidolactice brânză de vaci, smântână (limitat),
mărar, pătrunjel, sosuri din carne, pește, ceai,cafea cu lapte sau frișcă,
unt și ulei de floarea-soarelui.
Se interzice: boboasele și ciupercile.
 Dieta 4
maladii infecțioase intestinale cu sindrom diareic în perioada
de stare
Se recomandă: pesmeți din pâine albă, supe degresate de carne sau
pește cu adaos de fierturi mucilaginoase, carne de pasăre, pește sub
formă de perișoare, chifteluțe și sufleuri fierte sau pe aburi, fulgi de ou,
terciuri din crupe, paste fierte în apă sau în bulion de carne limpezit, ouă
sub formă de omlete (limitat), chiseluri, jeleuri de afine, zmeură, pere
coapte și alte fructe bogate în substanțe tanante, ceai natural, cafea
neagră,cacao pe apă,ceai de măceș, afine, zmeură
Se interzice: paste făinoase, macaroanele, laptele, celuloza, sosurile,
condimentele.
Regimul alimentar: luarea meselor de 5-6 ori pe zi în porţii mici.
 Dieta 5
maladii infecțioase intestinale cu sindrom hepatic
(hepatitele virale acute)
Se recomandă: pâine de o zi din făină de grâu sau secară, pesmeți,
biscuiți uscați, supe pe fiertură de legume cu crupe,supe de lapte sau
fructe, carne slabă (de vită, vițel, pasăre fiartă, peşte coaptă după
fierbere) bucăți sau tocat, legume și verdețuri crude, fierte și coapte,
varză murată dulce, omlete, fructe dulci proaspete și uscate, zahăr,
miere, mermelade, zefir, iris, dulceață, paste dulci, produse lactate,
brânză, ceai și cafea slabă cu și fără lapte; sucuri de fructe,
legume, ceai de macieș, unt și ulei de floare-soarelui.
Se interzice: ridichea, spanacul, ceapa, usturoiul, ciupercile, cacao.
Regimul alimentar: luarea meselor de 5 ori pe zi.
 Dieta 7
maladii infecțioase intestinale cu sindrom renal
(malaria, leptospiroza)
Se recomandă: pâine albă şi de tărâțe fără sare, supe vegetariene
fără sare cu legume și crupe, carne peşte slab bucăți, tocat, fiert,
legume crude, fierte, vinegrete, salate, crupe şi paste făinoase sub formă
de terci, budincă, ouă (limitat), fructe, miere, zahar, dulceață, lapte și
produse acidulate, brânză de vaci, unt și ulei de floarea-soarelui.
Se limitează: frișca, smântâna.
Se interzice: boboasele.
Regimul alimentar: luarea meselor de 4-5 ori pe zi.
 Dieta 13
maladii infecțioase cu afectarea sistemului respirator

Se recomandă: pâine albă și pesmeți, bulion de carne, sufleuri

de carne, sucuri de fructe, morse, jeleuri, unt.
Se interzice: sursele de celuloză aspră, alimentele şi bucatele
grase, sărate, greu asimilabile. Bucatele sunt preparate prin
tăiere, mărunţire, trecere prin sită, fierbere în apă şi în aburi.
Bucatele se distribuie fierbinţi sau reci.

Regimul alimentar: luarea meselor de 5 – 6 ori pe zi în porţii

mici.
Notaţi principiile de tratament în
bolile infecţioase
 Tratamentul medicamentos
specific
Tratamentul etiologic:
Antibacteriene
Antivirale
Antifungice
Antiparazitare
Chimioterapice
 Tratamentul medicamentos
specific
Tratamentul specific cu produse
biologice:
imunoglobulinele standard și specifice
serurile imune
vaccinuri
anatoxine
bacteriofagi
Identificaţi grupele de preparate utilizate în
tratamentul bolilor infecțioase

tratament tratament cu
etiologic produse biologice
• •
• •
• •
• •
Principiile antibioticoterapiei

Izolarea agentului patogen şi determinarea

sensibilităţii la a/b.
Alegerea remediului mai efectiv şi mai puţin toxic.
Determinarea dozei și a metodei de administrare.
Începutul timpuriu al tratamentului şi determinarea
corectă a duratei de tratament.
Combinarea antibioticelor între ele şi cu alte remedii
chimioterapeutice cu scop de sporire a efectului a/b
şi micşorare a reacțiilor adverse.
 Antibioticoterapia
După spectrul de acțiune se disting:
Antibiotice cu spectru îngust de acţiune:
Penicilinele
Streptomicine
Antibiotice cu spectru larg de acţiune:
Tetraciclinele
Levomicetinele
Antibiotice cu spectru lărgit şi ultralarg de acţiune:
Ureidopenicilinele
Cefalosporinele de generaţiile II şi III.
 Antibioticoterapia
După modul de acțiune se disting:
Antibiotice bactericide Antibiotice
bacteriostatice
Peniciline Eritromicina
Cefalosporine Clindamicina
Aminoglicozide Teraciclina
Fluorochinolone Cloramfenicolul
Metronidazol Sulfamidele
 Remedii antivirale

Acyclovir (Zovirax)
Famcyclovir (Famvir)
Valacyclovir (Valtrex)
Gancyclovir (Cytovene)
Triflurotimidină (Voroptic)
Zidovudină (Retrovir)
Dideoxinozină (Videx)
Zalcitabină (Hivid)
Lamivudină (Epivir)
Amantadină (Viregyt)
Rimantadină (Fluneadin)
Ribavirină (Virazole)
Selectaţi principiile antibioticoterapiei

Izolarea agentului patogen și determinarea sensibilităţii la a/b.

Indicarea tratamentului cu antibiotice înainte de recoltarea
produselor biologice pentru examenul bacteriologic.
Alegerea remediului mai eficient și mai puţin toxic.
Determinarea dozei și metodei optime de administrare.
Alegerea antibioticelor cu spectru larg de acţiune.
Începutul tratamentului cât mai timpuriu.
Determinarea corectă a duratei tratamentului.
Cura de tratament cu un antibiotic este de 2 săptămâni.
Combinarea antibioticelor între ele și cu alte remedii chimioterapice
cu scop de a mări efectul antibacterian și a micșora reacţiile adverse.
Administrarea a două antibiotice concomitent.
Administrarea antibioticelor persoanelor alergice.
 Tratamentul specific
cu produse biologice
Imunoglobulinele standard se obţin
din placentă sau din sângele
donatorilor și conţin majoritatea
numai fracţiunea IgG. Administrarea
de imunoglobuline standard, i/m sau
i/v, este utilă în tratamentul asociat al
unor infecţii severe.
 Tratamentul specific
cu produse biologice
Imunoglobulinele specifice
(hiperimune) sunt obţinute de la
persoanele imunizate natural sau
artificial, faţă de o anumită boală,
având un conţinut bogat de
anticorpi specifici.
 Tratamentul specific
cu produse biologice
Serurile terapeutice conţin
anticorpi specifici
performanţi, cu acţiune
imediată după administrare.
După specia de origine, sunt:
Seruri homologe (umane) -
obţinute de la
convalescenţi sau oameni
imunizaţi artificial.
 Tratamentul specific
cu produse biologice
Seruri heterologe -
obţinute de la animalele
imunizate artificial activ
(cai, vite cornute mari),
astfel plasma acestora
posedă un grad mare de
protecţie prin anticorpi
specifici.
 Tratamentul specific
cu produse biologice
În dependenţă cu ce se face imunizarea se obţin seruri
antimicrobiene şi antitoxice.
Mai frecvent în tratamentul bolnavilor cu boli infecţioase
se utilizează seruri antitoxice (antibotulinic, antitetanic,
antidifteric, anticărbunos), care fiind administrate,
neutralizează toxinele circulante din curentul sanguin.
 Tratamentul nespecific

Tratamentul patogenetic
include toate măsurile
necesare pentru a combate
efectele patologice din
organismul uman produse
de agentul patogen
 Tratamentul
nespecific
Patogenetic
Tulburări hidroelectrolitice –administrarea orală sau
parenterală de soluţii NaCl 0,9% sau Glucoză de 5%,
soluţii polionice, coloidale, etc.
Insuficienţa respiratorie - dezobstrucţia, drenarea căilor
aeriene, aspiraţie, oxigenoterapie, traheostomie.
Insuficienţă renală acută – forţarea diurezei cu furasemid
şi manitol, dializă extrarenală.
Insuficienţă cardiacă – tratament cu diuretice şi
cardiotonice.
VITAMINOTERAPIE
 Tratamentul nespecific

Simptomatică
Febra
Durerea
Insomnia
Tusea etc.
 Îngrigirea bolnavilor cu boli
infecţioase
Procesul de îngrijire este un proces complex, care
include următoarele etape:
culegerea datelor de la bolnav
analiza şi interpretarea lor
stabilirea obiectivelor de îngrijire
aplicarea intervenţiilor
evaluarea rezultatelor îngrijirilor acordate
Problemele posibile de sănătate și
cauzele acestora
Problemele posibile de sănătate la bolnavii cu boli infecţioase:
Respiraţie dificilă din cauza tusei, edemului, producerii
crescute de mucus
Disconfort din cauza febrei, tusei, oboselii
Deficit de volum de lichid din cauza ingestiei inadecvate şi
pierderilor sporite prin expiraţie, transpiraţie, vome, diaree
Alterarea integrităţii tegumentelor şi mucoaselor
determinate de erupţii, procese inflamatorii
Stare depresivă din cauza izolării
Escare din cauza imobilităţii, poziţiei forţate.
 Obiective de îngrijire

izolarea bolnavului
atenuarea febrei
diminuarea durerilor de cap
diminuarea inflamaţiei locale
atenuarea vomei
ameliorarea stării de confort
echilibrarea hidro-electrolitică
reducerea anxietăţii
prevenirea riscului de transmitere a infecţiei
asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului
menţinerea stării de nutriţie
identificarea agentului patogen din prelevatele recoltate de la bolnav
asigurarea tranzitului intestinal zilnic
prevenirea riscului de apariţie a complicaţiilor, etc
 Identificaţi nevoile perturbate şi
problemele de sănătate
Pacientul I., 49 ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, t-
39,20C, mialgii, artralgii, cefalee frontală pronunţată,
inapetenţă, sete. Apoi au apărut dureri în globii oculari,
fotofobie, vertijuri, dureri şi arsură în faringe, nas
înfundat şi uscat. La a 2-a zi de boală t0 dimineaţa
38,50C, cefalee mai pronunţată, a apărut rinoree şi tuse
uscată. S-a adresat la medic. Obiectiv: faţa
congestionată şi tumefiată, faringele hiperemiat cu
hemoragii punctiforme. În plămâni respiraţie aspră.
Abdomenul indolor. Ficatul nu-i mărit. Semnele
meningiene (-). Cu 2 zile în urmă a fost în contact cu o
rudă care avea febră.
EXPUNEŢI:
principii de tratament în măsuri realizate în
bolile infecțioase tratamentul
medicamentos specific
regulă ce necesită a fi
respectată la îngrijirea
pacienților infecțioși

3 2 1
CICELIY SAUNDERS

Eşti important pentru

că eşti tu, eşti important
până în ultima clipă a
vieţii tale şi vom face tot
ce ne stă în putinţă
pentru a te ajuta nu doar
să mori împăcat, ci să
trăieşti din plin viaţa
până la sfârşit.

Dame Cicely Saunders

 BIBLIOGRAFIE
 Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase
curs teoretic pentru colegiile de medicină, Chişinău, 2010
 Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj
Napoca, Editura Medicală Universitară ”Iulie Haţieganu”,
2011
 Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
 Obreja G., Boliinfecţioase, Profilaxie şi combatere,
Ghidpractic, Chişinău, 2004
 Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., Boli infecţioase la copii,
Chişinău, 2004
 Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională,
Bucureşti, 2002
 Rebedea I., Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală,
2000
În baza surselor bibliografice studiate
elaboraţi un rebus

la subiectul
Dietoterapia
în bolile
infecţioase
“Omul trebuie să aibă şi prieteni şi
duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie
să facă, iar duşmanii îl obligă să facă
ce trebuie.”
Nicolae Iorga
(06.06.1871-27.11.1940) istoric, om
politic, poet, dramaturg, critic literar