CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE “RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE FUNDAMENTALE

MUŞCHII TRUNCHIULUI –
CLASIFICARE, STRUCTURĂ ŞI
FUNCŢII.

SVETLANA CHEPTANARI
PROFESOR LA DISCIPLINA
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI
 SARCINĂ: CÂTE ANIMALE VEDEŢI ÎN IMAGINE?
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: FRONTALĂ
COMPONENTELE APARATULUI LOCOMOTOR

OASELE

PARTEA
PASIVĂ
ARTICULAŢIILE
APARATUL
LOCOMOTOR
PARTEA MUŞCHII
ACTIVĂ
SUBIECTUL LECŢIEI:
MUŞCHII TRUNCHIULUI – CLASIFICARE, STRUCTURĂ ŞI FUNCŢI.
COMPETENŢA SPECIFICĂ:
FORMAREA UNUI CONCEPT ŞTIINŢIFIC DESPRE PARTICULARITĂŢILE
MORFOFUNCŢIONALE ALE MUŞCHILOR TRUNCHIULUI.
PLANUL DE LUCRU:

 SISTEMUL MUSCULAR – PARTICULARITĂŢI DE STRUCTURĂ ŞI

FUNCŢII.
 MUŞCHII TRUNCHIULUI – CLASIFICARE ŞI PARTICULARITĂŢI
MORFOFUNCŢIONALE:
- MUŞCHII SPATELUI – CLASIFICARE, STRUCTURĂ ŞI
FUNCŢII;
- MUŞCHII TORACELUI – CLASIFICARE, STRUCTURĂ ŞI
FUNCŢII;
- DIAFRAGMUL – DEFINIŢIE, PĂRŢI COMPONENTE ŞI
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE;
- ETAJELE ŞI REGIUNILE ABDOMENULUI ŞI IMPORTANŢA
LOR APLICATIVĂ;
- MUŞCHII ABDOMENULUI – CLASIFICARE ŞI
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE;
- LOCURILE SLABE ALE ABDOMENULUI ŞI IMPORTANŢA
LOR FUNCŢIONALĂ.
SISTEMUL MUSCULAR
 ÎMPORTANŢA SISTEMULUI MUSCULAR PENTRU
ORGANISMUL OMULUI

 MENŢINE CORPUL ÎN POZIŢIE VERTICALĂ;

 PERMITE ORGANISMULUI SĂ EFECTUEZE

DIFERITE MIŞCĂRI FIZICE;

 GENEREAZĂ MIŞCAREA PRIN CONTRACŢIE ŞI

RELAXARE;

 PRODUCE CĂLDURĂ ŞI MENŢINE TEMPERATURA

CORPULUI PRIN INTERMEDIUL CONTRACŢIILOR
MUSCULARE;

 STOCHEAZĂ O CANTITATE DE OXIGEN ŞI

GLUCOZĂ DE REZERVĂ.

TOT PRIN INTERMEDIUL LOR NE BAZĂM CA SĂ MERGEM, SĂ DANSĂM, SĂ FACEM

SPORT, SĂ NE CĂŢĂRĂM PE MUNTE, SĂ MUNCIM, SĂ RESPIRĂM ŞI SĂ FACEM TOATE
CELELALTE ACTIVITĂŢI VITALE.
 SISTEMUL MUSCULAR
MUŞCHII SCHELETICI, ÎNSERÂNDU-SE PE OASE, LE ACŢIONEAZĂ,
PARTICIPĂ LA FORMAREA CAVITĂŢILOR CORPULUI: BUCALĂ,
TORACICĂ, ABDOMINALĂ, PELVIANĂ, ÎNTRĂ ÎN COMPOZIŢIA UNOR
ORGANE INTERNE (FARINGE, ESOFAG, LARINGE), FAC PARTE DIN
ORGANELE AUXILIARE ALE OCHIULUI (MUŞCHII OCULOMOTORI),
EXERCITĂ INFLUENŢĂ ASUPRA OSCIOARELOR AUDITIVE DIN URECHEA
MEDIE.

MUŞCHII SCHELETICI CONTRIBUIE LA MENŢINEREA CORPULUI

UMAN ÎN ECHILIBRU, LA DEPLASAREA LUI ÎN SPAŢIU, REALIZEAZĂ
EXCURSIILE RESPIRATORII ŞI MIŞCĂRILE DE DEGLUTIŢIE,
MODELEAZĂ MIMICA. ÎN CORPUL UMAN DISTINGEM CIRCA 400 DE
MUŞCHI, CE CONSTITUIE PÂNĂ LA 40 % DIN MASA CORPORALĂ.
SARCINĂ: ELABORAŢI SCHEMA DE CLASIFICARE A MUŞCHILOR
CONFORM PRINCIPIULUI TOPOGRAFIC
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: FRONTALĂ
CLASIFICAREA MUŞCHILOR CONFORM PRINCIPIULUI
TOPOGRAFIC
MUŞCHII
SPATELUI

MUŞCHII MUŞCHII
TRUNCHIULUI TORACELUI

MUŞCHII
ABDOMENULUI

MUŞCHII
SISTEMUL CAPULUI
MUŞCHII
MUSCULAR CAPULUI ŞI
GÂTULUI
MUŞCHII
GÂTULUI

MUŞCHII
MEMBRULUI
SUPERIOR
MUŞCHII
MEMBRELOR MUŞCHII
MEMBRULUI
INFERIOR
ALGORITMUL DE DESCRIERE AL MUŞCHILOR

 APARTENENŢA DE GRUP
 LOCALIZAREA:
- ORIGINEA
- INSERŢIA
 FUNCŢIILE
 MUŞCHII TRUNCHIULUI

MUŞCHII
TORACELUI

MUŞCHII MUŞCHII
SPATELUI ABDOMENULUI

MUŞCHII
TRUNCHI
ULUI
SARCININĂ: ASAMBLAŢI PUZZLE ŞI FORMAŢI ECHIPELE DE LUCRU
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: FRONTALĂ

MUŞCHII ABDOMENULUI

MUŞCHII SPATELUI

MUŞCHII TORACELUI
SARCININĂ: STUDIAŢI GRUPUL DE MUŞCHI ŞI ELABORAŢI UN POSTER LA
SARCINA PROPUSĂ
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: LUCRU ÎN ECHIPE

• PARTICULARITĂŢILE
ECHIPA MORFOFUNCŢIONALE
I ALE MUŞCHILOR
SPATELUI

• PARTICULARITĂŢILE
ECHIPA MORFOFUNCŢIONALE
II ALE MUŞCHILOR
TORACELUI

• PARTICULARITĂŢILE
ECHIPA MORFOFUNCŢIONALE
III ALE MUŞCHILOR
ABDOMENULUI
 MUŞCHII SPATELUI
MUŞCHII MUŞCHII
SUPERFICIALI PROFUNZI AI
AI SPATELUI SPATELUI

MUŞCHIUL
MUŞCHIUL SPLENIU AL
TRAPEZ
CAPULUI

MUŞCHIUL MUŞCHIUL
DORSAL SPLENIU AL
MARE GÂTULUI

MUŞCHIUL
MUŞCHIUL ERECTOR AL
LEVATOR AL
COLOANEI
SCAPULEI
VERTEBRALE

MUŞCHII MUŞCHIUL
ROMBOIZI TRANSVERSOS
MARE ŞI MIC PINAL

MUŞCHIUL
DINŢAT MUŞCHII
POSTERIOR INTERSPINALI
SUPERIOR

MUŞCHIUL
DINŢAT MUŞCHII
INTERTRANSV
POSTERIOR
ESALI
INFERIOR

MUŞCHII
SUBOCCIPITA
LI
 MUŞCHII TORACELUI
MUŞCHII CE
MUŞCHII PROPRII
ACŢIONEAZĂ
(AUTOHTONI,
ARTICULAŢIILE
RESPIRATORII)
CENTURII SCAPULARE

MUŞCHII
MUŞCHIUL PECTORAL INTERCOSTALI
MARE
EXTERNI

MUŞCHIUL PECTORAL MUŞCHII

MIC INTERCOSTALI
INTERNI

MUŞCHIUL
SUBCLAVICULAR MUŞCHII SUBCOSTALI

MUŞCHIUL DINŢAT MUŞCHIUL TRANSVER

ANTERIOR AL TORACELUI
 DIAFRAGMUL

DIAFRAGMUL CONSTITUIE UN SEPT MUSCULOTENDINOS

MOBIL, CARE SEPARĂ CAVITATEA TORACICĂ DE CEA
ABDOMINALĂ.

ÎN CONFORMITATE CU LOCURILE DE ORIGINE, DISTINGEM

URMĂTOARELE PĂRŢI ALE DIAFRAGMULUI:
• LOMBARĂ
•STERNALĂ
•COSTALĂ

DIAFRAGMUL ESTE MUŞCHIUL RESPIRATOR PRINCIPAL ŞI

CEL MAI IMPORTANT ORGAN AL PRESEI ABDOMINALE.
ETAJELE ŞI REGIUNILE ABDOMENULUI
 MUŞCHII ABDOMENULUI

MUŞCHII PERETELUI
MUŞCHII PEREŢILOR MUŞCHII PERETELUI POSTERIOR AL
LATERALI AI ANTERIOR AL CAVITĂŢII ABDOMENULUI
ABDOMENULUI ABDOMINALE

MUŞCHIUL OBLIC MUŞCHIUl DREPT MUŞCHIUL

ABDOMINAL AL PĂTRAT LOMBAR
EXTERN ABDOMENULUI

MUŞCHIUL OBLIC
ABDOMINAL MUŞCHIUL
INTERN PIRAMIDAL

MUŞCHIUL
TRANSVERS AL
ABDOMENULUI
 LOCURILE SLABE ALE ABDOMENULUI

LINIA ALBĂ A ABDOMENULUI PREZINTĂ O FORMAŢIUNE TENDINOASĂ DENSĂ, DE

CULOARE DESCHISĂ, CARE SE ÎNTINDE PE LINIA MEDIANĂ A PERETELUI ANTERIOR AL
ABDOMENULUI, DE LA APOFIZA XIFOIDĂ A STERNULUI PÂNĂ LA SIMFIZA PUBIANĂ. EA SE
FORMEAZĂ ÎN REZULTATUL ÎNCRUCIŞĂRII FIBRELOR TENDINOASE ALE APONEUROZELOR
AMBILOR MUŞCHI OBLICI ŞI TRANSVERS AL ABDOMENULUI.

APROXIMATIV LA MIJLOCUL LINIEI ALBE A ABDOMENULUI SE AFLĂ OMBILICUL – O

GROPIŢĂ FORMATĂ DE INELUL OMBILICAL, FORMAT DIN FIBRE TENDINOASE.

CANALUL INGHINAL ESTE SITUAT DEASUPRA LIGAMENTULUI INGHINAL, POSTERIOR DE

APONEUROZA MUŞCHIULUI OBLIC ABDOMINAL ŞI ARE FORMA UNEI FISURI, PRIN CARE LA
BĂRBAŢI TRECE FUNICULUL SPERMATIC, IAR LA FEMEI – LIGAMENTUL ROTUND AL
UTERULUI.
SARCINĂ: PREZENTAŢI COLEGILOR POSTERELE ELABORATE LA SARCINA
PROPUSĂ ŞI RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRILE CARE AU PARVENIT DIN
PARTEA COLEGILOR.
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: ECHIPE
 SARCINĂ: GĂSIŢI MUŞCHII CE CORESPUND INDICAŢIILOR
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: ECHIPE
EXEMPLU: M. MARE DORSAL ÎL AŞEZAŢI PE IMAGINE LA LOCUL
CORESPUNZĂTOR

M. DORSAL
MARE
 SARCINĂ: ANALIZAŢI ŞI SOLUŢIONAŢI CAZURILE CLINICE
FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: ECHIPE

CAZUL CLINIC Nr. 1

LA UN GIMNAST, ANTRENORUL SĂU A OBSERVAT SUBDEZVOLTAREA MUŞCHILOR CARE

RIDICĂ SCAPULA. SPORTIVULUI I-AU FOST INDICATE EXERCIŢII PENTRU ANTRENAREA ŞI
DEZVOLTAREA CORECTĂ A ACESTOR MUŞCHI.

INDICAŢI MUŞCHII CARE RIDICĂ SCAPULA?

CAZUL CLINIC Nr. 2

LA LECŢIILE DE CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT, PROFESORUL A INDICAT EXERCIŢII PENTRU

ANTRENAREA ŞI DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A MUŞCHILOR PERETELEUI ANTERIOR AL
ABDOMENULUI. PENTRU A SELECTA TIPUL DE EXERCIŢII ESTE NECESAR CUNOAŞTEREA
FUNCŢIILOR ACESTOR MUŞCHI.

INDICAŢI FUNCŢIILE MUŞCHILOR PERETELUI ANTERIOR AL ABDOMENULUI?

CAZUL CLINIC Nr. 3

ÎN CAZUL UNEI TENSIONĂRI MAI PUTERNICE A MUŞCHILOR ABDOMENULUI ŞI A PRESIUNII

INTRAABDOMINALE RIDICATE; LA PERSOANELE CU O MUSCULATURĂ SUBDEZVOLTATĂ SE
POT DEZVOLTA HERNII ALE PERETELEUI ANTERIOR AL ABDOMENULUI.

ENUMERAŢI LOCURILE SLABE ALE ABDOMENULUI?

 TEMA PENTRU ACASĂ:

 DE STUDIAT TEMA: MUŞCHII TRUNCHIULUI

 DE ELABORAT 5 REGULI DE MENŢINERE A
SĂNĂTĂŢII SISTEMULUI MUSCULAR

BIBLIOGRAFIA:

• SV. CHEPTANARI. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA

OMULUI.
• E. VOROBIOVA. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI.
• I. ALBU. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI.
• VIQUE-MARTIN. ATLAS AL CORPULUI UMAN
ALBERT EINŞTEIN – 21 DE FELURI ÎN CARE NU ÎL CUNOŞTI
MICUL ALBERT A ÎNCEPUT SĂ VORBEASCĂ
ABIA LA 5 ANI;
 ALBERT S-A ÎNDRĂGOSTIT DE ŞTIINŢĂ DUPĂ
CE S-A JUCAT CU O BUSOLĂ;
 ALBERT A AVUT O SORĂ MAJA;
 ALBERT EINŞTEIN NU A INTRAT LA
FACULTATE DIN PRIMA ÎNCERCARE;
 ALBERT EINŞTEIN ABIA A TERMINAT
FACULTATEA;
 ALBERT EINŞTEIN ŞI-A PUBLICAT CELE
MAI MARI DESCOPERIRI CA “AMATOR”;
 ALBERT EINŞTEIN A DIVORŢAT PENTRU O
PROMISIUNE DE NOBEL;
 ALBERT EINŞTEIN NU A LUAT PREMIUL
NOBEL PENTRU TEORIA RELATIVITĂŢII;
 ALBERT EINŞTEIN NU SUFEREA CIORAPII;
 ALBERT EINŞTEIN A FOST VIOLINIST;
 ALBERT EINŞTEIN AVEA SUCCES LA FEMEI;
CEA MAI NOTORIE LIMBĂ SCOASĂ ÎI APARŢINE LUI EINŞTEIN;
 ALBERT EINŞTEIN A FOST ELVEŢIAN CEA MAI MARE PARTE A VIEŢII;
 ALBERT EINŞTEIN ESTE CEL MAI CUNOSCUT EVREU CARE NU A
TRĂIT ÎN ISRAEL;
 ALBERT EINŞTEIN A MILITAT ÎMPOTRIVA SEGREGĂRII RASIALE;
 ALBERT EINŞTEIN AR FI PUTUT FI PREŞEDINTELE STATULUI ISRAEL;
 ALBERT EINŞTEIN NU A FOST NICI RELIGIOS, NICI ATEU;
 LUI ALBERT EINŞTEIN I-A FOST FURAT CREIERUL;
 EXISTĂ UN ELEMENT CHIMIC DENUMIT DUPĂ EINŞTEIN;
 YODA NU SEAMĂNĂ ÎNTÂMPLĂTOR CU EINŞTEIN;
 ALBERT EINŞTEIN SE ANAGRAMEAZĂ TEN ELITE BRAINS.