BAZILISC

MOTILITATEA
SI
COMPORTAMENTUL MOTOR

Dr. MIHAI VASILE, MD, PhD

SCUUMC- NEUROLOGIE

31.01. 2023
OBIECTIVELE EDUCATIONALE:

1. CARE SUNT PRINCIPALELE TIPURI DE MISCARI?

2. CARE ESTE ORGANIZAREA ANATOMICA A SISTEMULUI MOTOR ?

3. CARE SUNT PRINCIPALELE ARII CORTICALE IMPLICATE IN CONTROLUL

FUNCTIILOR MOTORII?

4. CARE SUNT PRINCIPALELE TRACTURI DESCENDENTE ?

5. NOTIUNI DE SOMATOPIE A FIBRELOR

6. TABLOUL CLINIC AL SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL

FUNCTIILE CREIERULUI

• 4 LOBI (F,P,T,O)
• CEREBEL
• TRUNCHI CEREBRAL

+ MADUVA SPINARII

= SNC
 ISTORIA MEDICINII ROMANESTI - NEUROLOGIE

• PROF. GHEORGHE MARINESCU

28 februarie 1863, București – 15 mai 1938, București

• MOTILITATEA:
• TOTALITATEA TIPURILOR DE ACTIVITĂŢI ALE DIFERITELOR
GRUPE MUSCULARE POSIBIL A FI EFECTUATE DE UN INDIVID
• FĂRĂ A FI LIMITATE LA MIŞCĂRILE ACTIVE (VOLUNTARE)

• CARE SUNT ACTIVITATILE GRUPELOR MUSCULARE

DUPA FUNCŢIA LOR?

• MIŞCĂRI ALE GO • MISCARI VOLUNTARE

• MISCARI AUTOMATE
• MIŞCĂRI DE PRINDERE
• MISCARI REFLEXE
• POSTURA
• MERSUL
• RESPIRAŢIE
• VORBIRE
• FIECARE FUNCTIE – O ANUMITA GRUPA MUSCULARA ?
• NU
• MAI MULTI MUSCHI DESERVESC ACEEASI FUNCTIE

• UNELE GRUPE MUSCULARE EFECTUEAZA DOAR MISCARI

VOLUNTARE ?
• NU
• ACELEASI GRUPE MUSCULARE FAC MISCARI
SEMIAUTOMATE SAU REFLEXE
(EX. MM RESPIRATORI)
• MUŞCHII POT FI:
• EFECTORI AI UNEI DEPLASĂRI DE SEGMENT
• DAR ŞI STABILIZATORI

• MIŞCAREA UNOR SEGMENTE ÎN

JURUL UNEI ARTICULAŢII APARE ÎN
FUNCŢIE DE RAPORTUL ÎNTRE:

• FORŢA CONTRACŢIEI MUSCULARĂ (FM) ŞI

• FORŢA EXTERNE DE ACŢIUNE (FE)

• CONTRACTII IZOTONICE (FM > FE)

• CONTRACTII IZOMETRICE (FM=FE)
• CONTRACTII ECCENTRICE (FM<FE) – DE EXEMPLU CAND
COBORAM O SCARA MM COAPSEI SE OPUN GRAVITATIEI
 TIPURI DE MISCARI

• MIŞCĂRI LENTE/ RAPIDE (BALISTICE)

• MISCARI VOLUNTARE – CU PARTICIPAREA CONSTIENTEI
• PRESUPUN O GENERARE DIN ZONELE CORTICALE
• SUBORDONARE A CENTRILOR DIN TRUNCHIUL CEREBRAL SAU SPINALI
• MISCARI FINE ALE EXTREMITATILOR/ ALE LARINGELUI/FETEI/ LIMBII
• MISCARI AUTOMATE - FARA PARTICIPAREA CONSTIENTEI
• DE FAPT “UN CONTINUUM” DE MISCARI
• MISCARI CU ADEVARAT AUTOMATE – REFLEXE SPINALE SIMPLE
• MISCARI SEMIAUTOMATE:
• MERSUL (RITMUL DE BAZA ESTE AUTOMAT)
• MISCARILE VENTILATORII
• MISCARILE VOLUNTARE POT DEVENI AUTOMATE PRIN INVATARE
• DE EX: CANTAT LA PIAN
 MISCARILE REFLEXE

• REFLEX:
• RĂSPUNS INVOLUNTAR PREDICTIBIL SI STEREOTIP LA UN STIMUL
• MEDIAT DE SISTEMUL NERVOS
• MIŞCĂRILE REFLEXE:
• INTRINSECI:
• REFLEXELE DE ÎNTINDERE MUSCULARĂ
• REGLAREA TONUSULUI MUSCULAR ŞI A ELASTICITĂŢII MUSCULARE
• EXTRINSECI:
• REFLEXELE POSTURALE – DE EXEMPLU POSTURA DE EXTENSIE ÎN CAZ
DE CĂDERE
• REFLEXE DE APĂRARE – FLEXIE LA CONTACTUL CU UN STIMUL
DUREROS SAU ÎNCHIDEREA OCHIULUI LA ATINGEREA CU UN OBIECT
 UN ARC REFLEX ARE 3 COMPONENTE

• RAM AFERENT – FIBRE DE TIP Ia, Ib, II, FRA

• COMPONENTA CENTRALA – INTERNEURONI
• RAM EFERENT – MOTONEURONI (ALFA, BETA, GAMMA)

1. REFLEXUL DE INTINDERE (DESERVIT DE FIBRELE Ia) – MIOTATIC

2. ORGANUL TENDINOS GOLGI – FIBRE Ib - INVERS MIOTATIC
3. REFLEXUL DE FLEXIE
4. INHIBITIA SPINALA (Renshaw Cells)
 TIPURILE DE REFLEXE (I)

• REFLEXE SIMPLE:
• REFLEXE COMPLEXE
• REFLEXUL DE CLIPIT
• IMPLICĂ PARTICIPAREA MAI MULTOR

• REFLEXE MONOSINAPTICE STRUCTURI NERVOASE

• REFLEXE MIOTATICE • REFLEXUL DE ÎNGHIŢIRE

• REFLEXE POLISINAPTICE:
• REFLEXE FIZIOLOGICE POLISINAPTICE
• REFLEXELE CUTANATE ABDOMINALE (CENTRUL REFLEX IN
MĂDUVĂ TORACALĂ T6-T12)
• REFLEXUL CREMASTERIAN (NIVEL MEDULAR L1-L2)
• REFLEXUL BULBOCAVERNOS (NIVEL MEDULAR (S3-S4)
• REFLEXUL ANAL (S4-S5)
• REFLEXE DE REDRESARE ŞI REFLEXELE POSTURALE
• REFLEXE DE HRĂNIRE (SUPT/ LINS/ DE ÎNGHIŢIRE)
• REFLEXELE VEGETATIVE
 TIPURILE DE REFLEXE (II)

• REFLEXE PROPRIOCEPTIVE (INTRINSECI):

• ÎN CARE RECEPTORUL ŞI EFECTORUL SUNT ÎN ACELAŞI
ORGAN – DE EXEMPLU REFLEXELE MIOTATICE
• REFLEXE EXTEROCEPTIVE (EXTRINSECI):
• ÎN CARE RECEPTORUL ŞI EFECTORUL SUNT LA DISTANŢĂ

• REFLEXELE PRIMITIVE:
• REPREZINTĂ ACELE REFLEXE PREZENTE LA NOU NĂSCUT ŞI CARE ÎN MOD
NORMAL DISPAR ODATĂ CU MATURIZAREA SN
• DE EXEMPLU:
• REFLEX DE SUPT
• REFLEX DE APUCARE
• N.B.
• ARCUL REFLEX NU DISPARE DAR ESTE INHIBAT DE CĂTRE CENTRII CORTICALI
• PERSISTENŢA SAU REAPARIŢIA REFLEXELOR PRIMITIVE
• LEZIUNI CEREBRALE
 • REFLEX CORNEO-MANDIBULAR:
REFLEX MARINESCU- RADOVICI
• FENOMEN PATOLOGIC – LEZIUNE
SUPERIOARA DE TRUNCHI CEREBRAL
• STIMULAREA CORNEEI PROVOACA
O MISCARE LATERALA SI IN JOS A
MANDIBULEI DE PARTE OPUSA !!!
• REFLEX PATOLOGIC EXTEROCEPTIV
• LA PACIENTII COMATOSI – DGN ETIOLOGIC
J Neurosci Rural Pract. 2015 Oct-Dec; 6(4): 591–593
 REFLEXUL DE (TRIPLA) FLEXIE

• PROTEJEAZĂ CORPUL (REFLEX DE RETRAGERE)

• POLISINAPTIC
• RECEPTORI CUTANAŢI STIMULAŢI DE STIMULI NOCICEPTIVI
• APARE ŞI DACĂ MĂDUVA ESTE LEZATĂ DEASUPRA CENTRULUI REFLEX ŞI
DISPARE ÎN STĂRILE PROFUNDE DE INCONŞTIENŢĂ (INCLUSIVE ÎN
ANESTEZIA PRECHIRURGICALĂ)
• TREBUIE DIFERENTIAT DE REFLEXUL CUTANAT PLANTAR
• RĂŞPUNSUL MOTOR ESTE UNUL COMPLEX:
• UNILATERAL:
• EXTENSIA GLEZNEI (DORSIFLEXIE PLANTARA)
• FLEXIA GENUNCHIULUI
• FLEXIA COAPSEI PE BAZIN
• CONTRALATERAL STIMULULUI
• CONTRACŢIE A MUŞCHILOR EXTENSORI ŞI DE PARTEA OPUSĂ
(PENTRU A PĂSTRA ECHILIBRUL)
 REFLEXUL DE ÎNTINDERE A MUŞCHIULUI

• ÎNTINDEREA BRUSCĂ A MUŞCHIULUI PRODUCE O CONTRACŢIE MUSCULARĂ

• LATENŢĂ RĂSPUNSULUI MICĂ DE 25 MS (DECI NU EXISTĂ O COMPONENTĂ

VOLUNTARĂ ÎN RĂSPUNS)

• ROLUL ACESTUI REFLEX ESTE ACELA DE A PĂSTRA LUNGIMEA MUŞCHIULUI

CONSTANTĂ

• MAI ALES ATUNCI CÂND NE REFERIM LA POZIŢIA ORTOSTATICĂ A CORPULUI

CE POATE FI PERTURBATĂ DE MULŢI FACTORI EXTERNI DEZECHILIBRANŢI

• EXEMPLE DE REFLEXE DE ÎNTINDERE MUSCULARĂ:

• REFLEXELE MIOTATICE SAU
• PROPRIOCEPTIVE SAU
• OSTEOTENDINOASE
• ALE MEMBRELOR INFERIOARE SAU SUPERIOARE
 REGLAREA REFLEXELOR MIOTATICE
DEPINDE DE:

• STAREA FIBRELOR NERVOASE INTRAFUSALE

• STAREA DE EXCITABILTATE A MOTONEURONILOR MARI  ŞI MOTONEURONILOR MICI GAMMA
DIN COARNELE ANTERIOARE SPINALE
• ALTE MECANISME INHIBITORII CE IMPLICĂ:
• ACTIVITATEA ORGANELE TENDINOASE GOLGI
• AFLATE LA LOCUL DE INSERŢIE A TENDOANELOR ŞI APONEVROZELOR, STIMULATE
DE TENSIUNEA MUSCULARĂ PRODUSĂ PRIN CONTRACŢIA ACTIVĂ A MUŞCHIULUI
• ALŢI FACTORI:
• ANXIETATEA
• LA UNELE PERSOANE SĂNĂTOASE
• MANEVRE DE “RANFORSARE” (DE EX. MANEVRA JENDRASSIK)
 FENOMENUL DE INHIBIŢIE RECIPROCĂ SPINAL
SI HIPERREFELCTIVITATE /CLONUS

• ÎNTINDEREA UNUI MUŞCHI NU PRODUCE DOAR EXCITAREA MOTONEURONILOR

ALFA SPINALI DESTINATI PENTRU MUŞCHIUL AGONIST CI PRODUCE ŞI INHIBIŢIA

CELOR DESTINAŢI MUŞCHILOR ANTAGONIŞTI

• ACEST MECANISM SE PRODUCE PRIN EXISTENŢA INTERNEURONILOR

INHIBITORI SPINALI DE TIP IA

• PREVINE APARIŢIA UNOR MIŞCĂRI OSCILATORII (DE TIPUL CLONUSULUI)

• APAR ATUNCI CÂND FIBRELE DESCENDENTE REGLATORII CORTICOSPINALE

SUNT LEZATE SAU PRIN DISFUNCŢIA INTERNEURONILOR SPINALI INHIBITORI

 NEURONII SPINALI RENSHAW
• UN GRUP DE NEURONI INHIBITORI SPINALI SITUATI VENTROMEDIAL ÎN CORNUL
ANTERIOR
• AXONII CELULELOR RENSHAW SE RAMIFICA EXTENSIV ŞI FAC SINAPSĂ CU
MOTONEURONI DAR ŞI CU INTERNEURONI
• INHIBIŢIA MUSCHI AGONIŞTI
• SCURTEAZĂ DURATA REFLEXULUI
• ÎMPIEDICĂ ACTIVITATEA PRELUNGITĂ MUSCULARĂ (RUPEREA
MUSCHIULUI)
• INHIBĂ INTERNEURONII INHIBITORI CARE REALIZAU INHIBIŢIA RECIPROCĂ
PE MUŞCHII ANTAGONIŞTI CARE ASTFEL DEVIN DEZINHIBAŢI –
CONTRACARARE AGONISTI – OPRIREA MISCARII
• ACTIUNE MAI IMPORTANTĂ PE MUŞCHII PROXIMALI
• N. B.
• CÂND EXISTĂ MIŞCĂRI VOLUNTARE PRELUNGITE – EXERCITIU FIZIC ETC
• CELULELE RENSHAW CARE DESERVESC UN ANUMIT GRUP DE MUŞCHI SUNT
INHIBATE DE CATRE CENTRII IERARHICI SUPERIORI (TRUNCHIUL CEREBRAL SAU
CORTEX)
 SISTEMUL MOTOR – IERARHIZARE FUNCTIONALA

• NIVELUL INFERIOR:
• NEURONII MOTORI SPINALI ŞI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL
• FOARTE BINE ORGANIZAŢI
• NIVELUL INTERMEDIAR:
• NEURONI DIN LOBUL FRONTAL POSTERIOR
• MAI PUŢIN BINE ORGANIZAŢI ŞI CU UN GRAD DE COMPLEXITATE
• NIVELUL SUPERIOR:
• NEURONII DIN ZONA PREFRONTALĂ
 ALCATUIREA SISTEMULUI MOTOR
- PRIVIRE DE ANSAMBLU NEUROFUNCTIONALA -

• VASTĂ REŢEA DE NEURONI MOTORI

• SEGMENTARI MEDULARI ŞI
• SUPRASEGMENTARI IN CORTEX
• PRELUNGIRILE AXONALE ALE NN SUPRASEGMENTARI
• MAI CUPRINDE INSA SI:
• REŢELE DE FEEDBACK SENZITIV DIN LOBUL PARIETAL
• REŢELELE CEREBELOASE ŞI
• REŢELELE GANGLIONILOR BAZALI

https://www.d.umn.edu/~jfitzake/Lectures/DMED/MotorControl/Organization/SystemDesign.html
 COMPONENTELE SISTEMULUI MOTOR (I)

• NEURONII MOTORI PERIFERICI:

• NEURONII MOTORI
• DIN COARNELE ANTERIOARE MEDULARE ŞI
• DIN NUCLEI MOTORI AI TRUNCHIULUI CEREBRAL
• IMPREUNĂ CU AXONII LOR:
• RĂDĂCINILE ANTERIOARE SPINALE
• NERVII SPINALI ŞI
• NERVII CRANIENI
• INERVEAZĂ MUŞCHII SCHELETICI
• LEZAREA LOR DUCE LA ABOLIREA TUTUROR TIPURILOR DE MIŞCĂRI
(VOLUNTARE, AUTOMATE, REFLEXE)
 COMPONENTELE SISTEMULUI MOTOR (II)

• NEURONII MOTORI CENTRALI:

• NEURONII MOTORI DIN CORTEXUL FRONTAL ADIACENT FISURII ROLANDICE
(ŞANŢUL CENTRAL)
• CORTEXUL MOTOR PRIMAR (M1)
• ARIA 4
• GIRUSUL PRECENTRAL

Nn BETZ –”piramidali din

stratul V scoarta frontala
• PRELUNGIRILE NN MOTORI DIN LOBUL FRONTAL – TRACTURILE
CORTICOSPINALE
• N.B.
• ÎN ZONA BULBARĂ, DATORITĂ FORMEI PIRAMIDALE PE SECŢIUNE
A ACESTOR TRACTURI ELE POT FI DENUMITE TRACTURI
PIRAMIDALE
 ROLUL NEURONILOR MOTORI CENTRALI

• REGLAREA ACTIVITĂŢII MOTORII VOLUNTARE

• MENŢINEREA POSTURII ŞI ECHILIBRULUI
• CONTROLUL TONUSULUI MUSCULAR
• CONTROLUL ACTIVITĂŢII REFLEXE

• TRACTURILE DESCENDENTE MOTORII:

• ÎŞI EXERCITĂ ACŢIUNEA ASUPRA UNOR GRUPE DE MUŞCHI ŞI
TIPURI DE MIŞCĂRI (NU ASUPRA UNUI MUŞCHI ANUME - DE
EXEMPLU FLEXIA, EXTENSIA ETC)
• ACŢIONEAZĂ RECIPROC ATAT ASUPRA MUŞCHILOR AGONIŞTI
CÂT ŞI ANTAGONIŞTI (FACILITEAZĂ FLEXIA ŞI INHIBĂ EXTENSIA
SAU INVERS)
 ALTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI MOTOR

• DIFERIŢI NUCLEI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL

• NUCLEUL ROŞU DIN MEZENCEFAL
• NUCLEI PONTINI RETICULATI
• NUCLEI BULBARI (VESTIBULARI ŞI RETICULAŢI)
• CARE TRIMIT FIBRE CĂTRE MĂDUVA SPINĂRII CU ROL ÎN CONTROLUL
POSTURII ŞI MIŞCĂRI AUTOMATE ŞI REPETITIVE
• CELE DOUĂ SISTEME SUBCORTICALE
• SISTEMUL GANGLIONILOR BAZALI ŞI CEREBELUL
• CONTROLEAZĂ TONUSUL MUSCULAR, POSTURA ŞI COODONAREA
• ALTE STRUCTURI CARE NU AU UN ROL PRIMAR MOTOR
• ZONE ALTE CORTEXULUI ASOCIATIV PARIETAL SOMATOSENZORIAL ŞI
VIZUAL CE ASIGURĂ UN FEEDBACK SENZITIV ŞI VIZUAL
• ZONE CU ROL “COGNITIV” – DE EXEMPLU CORTEX PREFRONTAL CE
PARTICIPĂ LA PLANIFICAREA COMPORTAMENTULUI MOTOR ŞI LA
STABILIREA MOTIVAŢIEI UNUI ANUMIT COMPORTAMENT MOTOR
 ARIILE CORTICALE CU ROL MOTOR (I)

• ORGANIZARE ÎN REŢELE INTERCONECTATE

• ORGANIZARE OARECUM IERARHICA
ARIILE SUPRAMOTORII (ARIA 6 BROADMAN)
• ARIA PREMOTORIE (ARIA 6 BROADMAN LATERAL) ŞI
• ARIA SUPLIMENTARĂ MOTORIE (ARIA 6 BROADMAN MEDIAL)
• ÎNVAŢĂ ARIA MOTORIE PRIMARĂ CE SA FACĂ
• ELE SE ACTIVEAZĂ ANTERIOR ARIEI MOTORII ÎN CAZUL MIŞCĂRILOR
VOLUNTARE
 ARIILE CORTICALE CU ROL MOTOR (II)

• ARIA PREMOTORIE SI
• ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ
• SE PROIECTEAZĂ LA NIVELUL ARIEI MOTORII PRIMARE

• ARIA MOTORIE PRIMARĂ ŞI ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ SE

PROIECTEAZĂ SOMATOTOPIC PRIN FASCICULUL CORTICOSPINAL LA
NIVELUL NEURONILOR SPINALI ÎN MOD DIRECT

• ARIA PREMOTORIE SE PROIECTEAZĂ DIFUZ LA NIVELUL SUBSTANŢEI

RETICULATE PONTINE ŞI BULBARE

• N.B, LEZAREA ARIEI 6 NU PRODUCE PAREZA CI TULBURARI ALE

MISCARILOR COMPLEXE SECVENTIALE CU AMBELE MAINI
• A. LURIA DESCRIA ACEASTA CA FIIND “PIERDEREA MELODIEI
MOTORII”
• ARIA SUPLIMENTARĂ MOTORIE:
• ORGANIZAREA ŞI PLANIFICAREA MIŞCĂRILOR SECVENŢIALE, RITMUL MIŞCĂRII
SECVENŢIALE ŞI UTILIZAREA AMBELOR MĂINI SIMULTAN
• ARIA PREMOTORIE PARTEA VENTRALĂ:
• INTERPRETAREA/ CITIREA ACŢIUNILOR MOTORII SAU INTENŢIILOR MOTORII ALE
ALTOR OAMENI
• NEURONI “ÎN OGLINDĂ” CARE SE ACTIVEAZĂ ATUNCI CÂND INDIVIDUL NU
EFECTUEAZĂ MIŞCĂRI CI CAND ÎI PRIVEŞTE PE ALŢI INDIVIZI EFECTUÂND
ANUMITE MIŞCĂRI
• ÎNVĂŢAREA PRIN IMITARE ŞI
• PARTICIPĂ LA COGNIŢIA SOCIALĂ (ÎNŢELEGEREA SEMNIFICAŢIEI UNOR GESTURI
ALE CELORLALŢI) ALĂTURI DE ALTE STRUCTURI ESENŢIALE (LOBUL TEMPORAL
SUPERIOR, AMIGDALA ŞI CORTEXUL ORBITOFRONTAL)
• UTILIZAREA USTENSILELOR

• ARIA PREMOTORIE PARTEA DORSALĂ

• GHIDAREA VIZUALĂ A MIŞCĂRILOR MĂINII ŞI SELECTAREA RĂSPUNSURILOR ÎN

FUNCŢIE DE INFORMAŢIA SENZITIVĂ

 DEFINITII TERMENI (I)

• FIBRELE CORTICOSPINALE
• SUNT ACELE TRACTURI DIRECTE CARE FAC LEGĂTURA FĂRĂ SINAPSE
ÎNTRE ARIILE CORTICALE CU ROL MOTOR (NU DOAR CORTEXUL MOTOR
PRIMAR) ŞÎ NEURONII SAU INTERNEURONII SPINALI

• TRACTUL PIRAMIDAL
• SE REFERĂ DOAR LA FIBRELE DIRECTE CORTICOSPINALE CARE
STRĂBAT LONGITUDINAL PIRAMIDELE BULBARE (DECI O PORŢIUNE A
TRACTURILOR CORTICOSPINALE SITUATĂ LA NIVEL BULBAR

• TRACTURI DESCENDENTE INDIRECTE:

• CARE FAC SINAPSĂ ÎN TRUNCHIUL CEREBRAL LA DIFERITE NIVELE ŞI PRIN

CARE CORTEXUL INFLUENŢEAZĂ FUNCŢIA NEURONILOR SPINALI
• TRACTURILE RUBROSPINAL
• RETICULOSPINAL
• VESTIBULOSPINAL ŞI
• TECTOSPINAL
• ACESTE TRACTURI INDIRECTE NU TREC PRIN PIRAMIDELE BULBARE ŞI
POT FI DENUMITE ŞI TRACTURI NONPIRAMIDALE
 DEFINITII TERMENI (II)

• CĂILE DESCENDENTE MOTORII DIRECTE ŞI CELE INDIRECTE SUNT

DENUMITE CĂI MOTORII CENTRALE SAU SUPRANUCLEARE
• SE AFLĂ DEASUPRA NEURONILOR DIN COARNELE ANTERIOARE
SPINALE

• SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

• TABLOUL CLINIC PRODUS DE DISFUNCŢIA ORI A NEURONILOR
CORTICALI ORI ALE PRELUNGIRILOR AXONALE ALE ACESTORA
(TRACTURILE CORTICOSPINALE DIRECTE SAU INDIRECTE)

• DIFERENTE INTRE CĂI “NON PIRAMIDALE” VS.CĂILE

“EXTRAPIRAMIDALE”:

• TERMEN ÎNVECHIT ŞI ABANDONAT ÎN PREZENT PENTRU

CIRCUITELE NERVOASE SUBCORTICOCORTICALE CE
IMPLICĂ GANGLIONII BAZALI
 TRACTURILE DESCENDENTE(MOTORII)
- TRACTUL CORTICOSPINAL DIRECT -

PRIMUL DESCRIS DE TURCK IN 1851 A FOST TRACTUL DENUMIT

PIRAMIDAL
TRASEU DESCENDENT
• PLEACĂ DE LA CORTEXUL CEREBRAL
• TRAVERSEAZĂ SUBSTANŢA ALBĂ SUBCORTICALĂ (CORONA
RADIATA)
• CAPSULA INTERNĂ
• PEDUNCULII CEREBRALI
• BAZA PUNŢII ADICĂ PARTEA ANTERIOARĂ A PUNŢII
• PIRAMIDELE BULBARE
• ŞI APOI SE ÎNCRUCIŞEAZĂ (DECUSEAZĂ) ÎN PORŢIUNEA
INFERIOARĂ A BULBULUI
• PENTRU A AJUNGE ÎN CORDOANELE LATERALE
CONTRALATERALE SPINALE
• ŞI APOI SE TERMINĂ LA NIVELUL SUBSTANŢEI CENUŞII
SPINALE DIN COARNELE ANTERIOARE LA MAI MULTE NIVELE
 MULTE ALTE SURSE DE FIBRE CORTICALE
PENTRU TRACTUL CORTICOSPINAL

• ARIA 8 BROADMAN – ARIA FRONTALĂ OCULARĂ CARE CONTROLEAZĂ MIŞCĂRILE OCULARE –

STIMULAREA EI PRODUCE MIŞCĂRI ALE GO ÎN SENS CONTRALATERAL
• ARIA 6 BROADMAN - GIRUSUL FRONTAL SUPERIOR FAŢA LATERALĂ (ARIA PREMOTORIE) CU 2
ROLURI
• CONTROLUL MIŞCĂRILOR MM. AXIALI ŞI PROXIMALI AI MEMBRELOR
• FAZA INIŢIALĂ DE ORIENTARE A CORPULUI ŞI MEMBRELOR SUPERIOARE CĂTRE ŢINTĂ
• ARIA 6 BROADMAN GIRUSUL FRONTAL SUPERIOR FAŢA MEDIAL (ARIA MOTORIE
SUPLIMENTARĂ)
• ARE O ORGANIZARE SOMATOTOPICĂ ŞI
• ARE ROLUL DE A PROGRAMA MODELELE ŞI SECVENŢELE DE MIŞCĂRI
• STIMULAREA EI PROVOACĂ MIŞCĂRI COMPLEXE NU DOAR UNILATERALE CI ŞI BILATERALE
ALE MEMBRELOR
• ARIILE 3, 1 ŞI 2 BROADMAN – ARILE SOMATOSENZITIVE PRIMARE DIN LOBUL PARIETAL
POSTCENTRALE
• ARIILE PARIETALE SUPERIOARE (ARIILE 5 ŞI 7)
 DECUSAREA FIBRELOR MOTORII CORTICOSPINALE
- BULBAR

• MAREA MAJORITATE A FIBRELOR CORTICOSPINALE (70-80 %) ÎN

TRAIECTUL LOR DECUSEAZĂ LA NIVELUL BULBULUI INFERIOR FORMÂND
TRACTUL CORTICOSPINAL LATERAL
• SUNT ŞI FIBRE CARE NU ADOPTĂ ACEST COMPORTAMENT FORMÂND
TRACTUL CORTICOSPINAL ANTERIOR
• FIBRELE DESTINATE MEMBRULUI SUPERIOR DECUSEAZĂ SUPERIOR
(ROSTRAL) ÎN BULBUL INFERIOR
• EXISTĂ ŞI VARIANTE INDIVIDUALE ANATOMICE RARE DESCRISE ÎN
LITERATURA ÎN CARE FIBRELE, FIE NU DECUSEAZĂ, FIE DECUSEAZĂ
COMPLET
 TRACTURILE DESCENDENTE(MOTORII)
CU STATIE DE RELEU IN TRUNCHIUL CEREBRAL

• O PARTE DIN ACESTE FIBRE SE DESPRIND PE PARCURSUL TRAIECTULUI

DESCENDENT PENTRU A SE OPRI LA NIVELUL NUCLEILOR MOTORI AI
NERVILOR CRANIENI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL (NUCLEUL NERVULUI
FACIAL, TRIGEMEN, NUCLEUL TRACTULUI SOLITAR ŞI NUCLEUL
HIPOGLOSULUI – FIBRE CORTICOBULBARE

• ALTE FIBRE CARE FAC LEGĂTURA ÎNTRE CORTEX ŞI ALŢI NUCLEI

PRECUM NUCLEUL ROŞU MEZENCEFALIC, NUCLEI PONTINI,
FORMAŢIUNEA RETICULATA, NUCLEI VESTIBULARI ŞI ALŢI NUCLEI –
FIBRE CORTICOSPINALE INDIRECTE
 FIBRELE MOTORII DESCENDENTE LA NIVELUL BULBULUI

• IN PARTEA INFERIOARĂ A BULBULUI MAREA MAJORITATE A

FIBRELOR (85 %) DECUSEAZĂ, TRECÂND DE PARTEA OPUSĂ ŞI
COBORÂND LA DIFERITE NIVELE MEDULARE

• FIBRELE NERVOASE CARE DECUSEAZĂ FORMÂND TRACTUL

CORTICOSPINAL LATERAL CONTROLEAZĂ ACTIVITATEA MOTORIE
VOLUNTARĂ A MUSCULATURII DISTALE

• ÎN TIMP CE FIBRELE CARE NU DECUSEAZĂ SAU DUBLU DECUSEAZĂ

SUNT DESTINATE CONTROLULUI MUŞCHILOR AXIALI AI GÂTULUI,
TORACELUI ŞI ABDOMENULUI ŞI COBOARĂ PRIN TRACTUL
CORTICOSPINAL ANTERIOR, DECUSÂND LA FIECARE NIVEL SPINAL
 TRACTURILE CORTICOBULBARE

• ACESTE CĂI SE PROIECTEAZĂ DE LA NIVELUL CORTEXULUI CĂTRE

DIFERIŢI NUCLEI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL

• TRACT CORTICOBULBAR DIRECT

• FIBRE CE COBOARĂ DIN FIECARE EMISFER IPSI ŞI CONTRALATERAL
CATRE NUCLEI MOTORI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL UNDE SE AFLĂ
NEURONII MOTORI AI NERVILOR CRANIENI
• NERVUL TRIGEMEN, NERVUL FACIAL GLOSOFARINGIAN SI VAG,
NERVUL HIPOGLOS
• N.B.
• NEURONII MOTORI DESTINAŢI MUŞCHILOR DIN PARTEA INFERIOARĂ
A FEŢEI SUNT INERVAŢI DOAR DE FIBRELE CORTICOBULBARE CARE
DECUSEAZĂ DIN EMISFERUL CONTRALATERAL
• TRACTUL INDIRECT CORTICOBULBAR SAU CORTICORETICULAT:

• CU ORIGINEA ÎN CORTEXUL PREMOTOR, MOTOR ŞI

SOMATOSOMESTEZICE (6, 4, 3,1,2 ŞI 5)
• COBOARĂ PRIN GENUNCHIUL CAPSULEI INTERNE ŞI TREC ATÂT
IPSILATERAL CÂT ŞI CONTRALATERAL CĂTRE DIFERIŢI NUCLEI AI
SUBSTANŢEI RETICULATE CARE CONŢIN INTERNEURONI INTERPUŞI
PE CIRCUITELE CARE INERVEAZĂ NUCLEI MOTORI AI PERECHILOR DE
NERVI CRANIENI III, IV, VI, V, VII ŞI XII PRECUM ŞI NUCLEUL AMBIGUU
 CAILE CORTICOSPINALE INDIRECTE

• SISTEM COMPLEX DE REŢELE NEURONALE CE FAC LEGATURA ÎNTRE

• CORTEX
• GANGLIONI BAZALI
• TALAMUS
• CEREBEL
• NUCLEI ASOCIAŢI SUBSTANŢEI RETICULATE ŞI STRUCTURI
ASOCIATE

• CAILE CORTICORETICULOSPINALE:
• CĂILE CORTICORUBROSPINALE
• CAILE CORTICOVESTIBULOSPINALE
• CĂILE CORTICOTECTALE, TECTOBULBARE ŞI TECTOSPINALE
• CAILE AMINERGICE (RAFEOSPINALE ŞI CERULEOSPINALE)
 CAILE CORTICORETICULOSPINALE

• CĂILE CORTICORETICULATE:
• AU ORIGINEA ÎN CORTEXUL PREMOTOR (ARIA 6)
• COBOARĂ ÎMPREUNĂ CU FIBRELE CORTICOSPINALE
• SE TERMINĂ LA NIVELUL NUCLEILOR PONTINI ŞI BULBARI BILATERAL
• TRACTURILE RETICULOSPINALE
• IPSILATERALE ŞI FĂRĂ O SOMATOTOPIE A FIBRELOR
• CONTROLEAZĂ MIŞCĂRILE VOLUNTARE DAR ŞI REFLEXE
• RETICULOSPINAL LATERAL (BULBAR)
• COBOARĂ ÎN CORDOANELE ANTERIOARE MEDULARE LATERAL DE FLM
• SE TERMINĂ LA NIVEL SPINAL LA NIVELUL UNOR INTERNEURONI ŞI
MOTONEURONI GAMMA DIN CORNUL ANTERIOR MEDULAR ŞI DIN ZONA
INTERMEDIARĂ
• RETICULOSPINAL MEDIAL (PONTIN)
• COBOARĂ ÎN CORDOANELE ANTERIOARE MEDULARE ÎN FIBRE CE
APARŢIN FASCICULUI LONGITUDINAL MEDIAL (FLM) ŞI SE TERMINĂ LA
TOATE NIVELURILE SPINALE ÎN CORNUL ANTERIOR MEDULAR ŞI ZONA
INTERMEDIARĂ CU SINAPSE CU DIFERIŢI INTERNEURONI ŞI
MOTONEURONI GAMMA (5)
 CAILE CORTICORUBROSPINALE

• CĂILE CORTICORUBRALE:
• AU ORIGINEA ÎN ARIA 4 ŞI 6
• SE TERMINĂ LA NIVELUL NUCLEULUI ROŞU IPSILATERAL DIN
MEZENCEFAL
• FIBRELE RUBROSPINALE:
• AU ORIGINEA ÎN PORŢIUNEA MAGNOCELULARĂ
• DECUSEAZĂ CĂTRE TEGMENTUL ANTERIOR CONTRALATERAL
• COBOARĂ PRIN CORDOANELE LATERALE MEDULARE
• SE TERMINĂ LA TOATE NIVELURILE SPINALE
• FACILITEAZĂ CIRCUITELE SPINALE LOCALE IMPLICATE ÎN
ACTIVITATEA MUSCULATORII FLEXOARE ŞI INHIBĂ ACTIVITATEA
MUSCULATURII EXTENSOARE LA MEMBRUL SUPERIOR IN SPECIAL
 TRACTURILE VESTIBULOSPINALE
• AU ROL ÎN:
• MENŢINEREA POSTURII FACILITÂND ACTIVITATEA MUSCULATURII EXTENSOARE A
TRUNCHIULUI ŞI MEMBRELOR
• FACILITAREA REFLEXELOR DE ÎNTINDERE MUSCULARĂ (MIOTATICE)
• TRACTUL VESTIBULOSPINAL LATERAL
• ORIGINE ÎN NUCLEUL VESTIBULAR LATERAL
• COBOARĂ IPSILATERAL SOMATOTOPIC ORGANIZAT PRIN CORDOANELE
ANTERIOARE SPINALE
• SE OPREŞTE LA TOATE NIVELURILE SPINALE PE INTERNEURONI CARE
INFLUENŢEAZĂ ACTIVITATEA MOTONEURONILOR ALFA SAU GAMMA
• ROL SELECTIV DE EXCITAŢIE A MOTONEURONILOR PENTRU MUŞCHII EXTENSORI AI
MEMBRELOR
• TRACTUL VESTIBULOSPINAL MEDIAL
• COBOARĂ IPSILATERAL DAR ŞI CONTRALATERAL PRIN FLM DIN CORDOANELE
ANTERIOARE MEDULARE
• SE OPREŞTE LA NIVELUL MĂDUVEI CERVICALE
• FACILITEAZĂ CA ŞI CEL LATERAL ACTIVITATEA MUŞCHILOR EXTENSORI AI GĂTULUI
ŞI TRUNCHIULUI
 CĂILE CORTICOTECTOSPINALE

• CONTROLEAZĂ ACTIVITATEA MUŞCHILOR EXTRAOCULARI, AI GÂTULUI ŞI SPATELUI

COORDONAT CU SISTEMUL VESTIBULAR SI VIZUAL
• ASIGURÂND ÎNTOARCEREA CAPULUI, A TRUNCHIULUI ŞI A OCHILOR CĂTRE
STIMULI VIZUALI SAU AUDITIVI
• TRACTUL CORTICOTECTAL:
• ORIGINEA ÎN ARIILE DE ASOCIAŢIE VIZUALĂ 18 ŞI 19 BRODMAN
• SE TERMINĂ LA NIVELUL COLICULULUI SUPERIOR ŞI IN ALŢI NUCLEI TECTALI
MEZENCEFALICI
• TRACTUL TECTOBULBAR:
• SE TERMINĂ LA NIVELUL FORMAŢIUNII RETICULATE PONTINE PARAMEDIANE
(PPRF) CARE COORDONEAZĂ MIŞCĂRILE CONJUGATE ALE GO ŞI MIŞCĂRILE
REFLEXE OCULARE
• TRACTUL TECTOSPINAL:
• DIN COLICULUL SUPERIOR DECUSEAZĂ LA NIVELUL TEGMENTULUI DORSAL
PENTRU A SE ALĂTURA IN CORDONUL ANTERIOR FLM
• FIBRELE SALE SE TERMINĂ LA NIVEL MEDULAR CERVICAL ŞI TORACAL
SUPERIOR
 CLASIFICAREA FUNCTIONALA A TRACTURILOR DESCENDENTE (I)

• GRUPUL LATERAL:
• CUPRINDE TRACTUL CORTICOSPINAL LATERAL SI RUBROSPINAL

• SE TERMINĂ IN PORŢIUNEA LATERALĂ A COARNELOR

ANTERIOARE ŞI ÎN ZONA INTERMEDIARĂ A SUBSTANŢEI CENUŞII

• ASIGURĂ CONTROLUL MIŞCARILOR VOLUNTARE DISTALE FINE

ALE MEMBRELOR SUPERIOARE ŞI INFERIOARE
CONTRALATERALE (DE EX.MIŞCĂRI FRACTIONATE ADICĂ
INDEPENDENTE ALE DEGETELOR)
 CLASIFICAREA FUNCTIONALA A TRACTURILOR
DESCENDENTE (II)

• GRUPUL ANTEROMEDIAL:
• CUPRINDE TRACTUL CORTICOSPINAL ANTERIOR, TRACTURILE
RETICULOSPINAL LATERAL ŞI MEDIAL, TRACTURILE
VESTIBULOSPINALE MEDIAL ŞI LATERAL ŞI TRACTURILE
TECTOSPINALE
• ROL ÎN CONTROLUL MIŞCARILOR COORDONATE ALE
MUŞCHILOR AXIALI ŞI PROXIMALI ÎN TIMPUL MODIFICĂRILOR
DE POSTURĂ
• EXERCITĂ UN CONTROL BILATERAL (FIBRE CARE DECUSEAZĂ
ŞI INTERNEURONI CARE SE PROIECTEAZĂ CONTRALATERAL)
• MAREA MAJORITATE A FIBRELOR SE TERMINĂ ÎN ZONELE
MEDULARE CERVICALE ŞI TORACALE DECI CONTROLEAZĂ
MUŞCHII DIN JUMĂTATEA SUPERIOARĂ A CORPULUI (CAP, GAT,
UMERI)
 SINDROMUL DE
NEURON MOTOR CENTRAL
 SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

• TABLOU CLINIC CAUZAT DE ÎNTRERUPEREA SAU AFECTAREA CĂILOR

MOTORII CENTRALE ATÂT CELE DIRECTE CÂT ŞI INDIRECTE

• APAR ATÂT SIMPTOME SI SEMNE NEGATIVE

• PRECUM DEFICIT MOTOR DE DIFERITE INTENSITĂŢI (PLEGIE/
PAREZĂ) CU DIFERITE DISTRIBUŢII ÎN FUNCŢIE DE LOCALIZAREA
ŞI EXTENSIA LEZIUNII (MONO/ HEMI/ PARAPAREZA SAU PLEGIE)
• CÂT ŞI SIMPTOME SI SEMNE POZITIVE
• HIPEREFLECTIVITATE
• HIPERTONIE MUSCULARA
• MIŞCĂRI INVOLUNTARE DE TIP SINCINEZII
 DEFICITELE MOTORII IN SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL

• AU DISTRIBUŢII DIFERITE ÎN FUNCŢIE DE SEDIUL LEZIUNII

• AU CÂTEVA TRĂSĂTURI CARACTERISTICE:

• AFECTEAZĂ GRUPE DE MUŞCHI NU MUŞCHI INDIVIDUALI

• RAPOARTELE FUNCŢIONALE ÎNTRE GRUPELE MUSCULARE NU SUNT

AFECTATE (AGONIŞTI/ ANTAGONIŞTI/ SINERGICI/ FIXATORI)

• MIŞCĂRILE CARE SE FAC BILATERAL (GO, MANDIBULĂ, FARINGE, LARINGE,

GÂT, TORACE, ABDOMEN) SUNT AFECTATE UŞOR SAU DELOC

• RAREORI COMPLETE PENTRU O PERIOADĂ LUNGĂ DE TIMP

• CHIAR DACĂ ESTE SEVERĂ LA DEBUT, NICIODATĂ NU VA FI COMPLETĂ

INTERESÂND TOATE GRUPELE MUSCULARE DINTR-O REGIUNE

ANATOMICĂ ŞI VA FI PARTIAL REGRESIVĂ ÎN TIMP)

 TABLOUL CLINIC AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR CENTRAL (II)

• MIŞCĂRILE RAPIDE ALTERNATIVE SUNT FĂCUTE MAI LENT (DISDIADOCOKINEZIE)

• VOR FI RECRUTATE MAI PUŢINE UNITĂŢI MOTORII

• RITMUL DE DESCĂRCARE A IMPULSURILOR ESTE MAI LENT

• APARIŢIA UNOR MIŞCĂRI INVOLUNTARE ALE MEMBRELOR CU DEFICIT MOTOR ÎN

CADRUL UNOR AUTOMATISME

• SINCINEZII (MIŞCĂRI DE ÎNSOŢIRE) ŞI CARE SUNT DPDV CLINIC DE 3

TIPURI

• UNEORI ODATĂ CU EVOLUŢIA TEMPORALĂ POT SĂ APARĂ ASOCIATE DEFICITULUI

MOTOR PE PARTEA LEZATĂ UNELE TIPURI DE MIŞCĂRI DE TIP TREMOR, COREE,

BALISM ETC. CA EXPRESIE A AFECTĂRII ŞI A CIRCUITELOR GANGLIONILOR BAZALI

SAU A TALAMUSULUI
 TABLOUL CLINIC AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR CENTRAL (III)

• MODEL DE AFECTARE PREDOMINANTĂ A UNOR GRUPE MUSCULARE

• PREDOMINANT MUŞCHII DISTALI AI MEMBRELOR IMPLICAŢI ÎN
EFECTUAREA UNOR MIŞCĂRI FINE:
• GRUPELE EXTENSOARE LA MEMBRUL SUPERIOR
• GRUPELE FLEXOARE LA MEMBRUL INFERIOR

• ACEST MODEL NU SE REGĂSEŞTE LA TOŢI PACIENŢII CU SINDROM DE

NEURON MOTOR CENTRAL
• DEPENDENT DE EXTENSIA SAU LOCALIZAREA LEZIUNII CU
AFECTAREA ANUMITOR TRACTURI INDIRECTE (NON- PIRAMIDALE)
• FASCICULELOR RETICULOSPINALE, VESTIBULOSPINALE SAU
RUBROSPINALE
DEFICIT MOTOR – UNDE ESTE LEZIUNEA ?
LUCRAILE PRACTICE

• CU AFECTARE MM FETEI - PAREZA

FACIALA
• IPSILATERALA DEFICITULUI
MOTOR
• CONTRALATERALA DEFICITULUI
MOTOR

FARA AFECTAREA MM FETEI

• EXTENSIA SI TIPUL DE DEFICIT
MOTOR
• ASOCIERE CU TULB DE
SENSIBILITATE
• ASOCIERE CU ALTE SEMNE
CORTICALE
 ORGANIZAREA SOMATOTOPICA A FIBRELOR TRACTURILOR
CORTICOSPINALE

• “HOMUNCULUS MOTOR”:
• ZONE SPECIFICE DIN CORTEX
RASPUNZATOARE DE MOTILITATEA
VOLUNTARA DIN DIFERITE

. SEGMENTE ALE CORPULUI

• PE CONVEXITATE SUNT
REPREZENTATE FAŢA,
BUZELE ŞI LIMBA ALĂTURI
DE MEMBRUL SUPERIOR
• IAR PE FAŢA MEDIALĂ A
LOBULUI FRONTAL
MEMBRUL INFERIOR
• AXONII ACESTOR NEURONI MOTORI CORTICALI SUB FORMA CORONA
RADIATA SE ÎNDREAPTĂ PRIN ZONA SUBCORTICALĂ

• CĂTRE O ZONĂ BINE DESCRISĂ ANATOMIC ÎN CARE TOATE FIBRELE

CONVERG ŞI ANUME CAPSULA INTERNA
 CAPSULA IINTERNA

POST

ANT

• IN CAPSULA INTERNĂ SUNT DESCRISE 3 ZONE DIN PUNCT DE VEDERE ANATOMIC

CLASIC CU ROL MOTOR:
• BRAŢUL ANTERIOR AL CAPSULEI INTERNE
• FIBRE FRONTOPONTINE
• FIBRE CARE VIN DE LA ARIA SUPLIMENTARĂ MOTORIE
• PRIN GENUNCHIUL CAPSULEI INTERNE
• FIBRE FRONTOPONTINE
• FIBRE CORTICONUCLEARE DESTINATE NUCLEILOR MOTORI BULBARI ŞI FIBRE DIN
ARIA PREMOTORIE
• PRIN BRAŢUL POSTERIOR
• FIBRE CORTICOSPINALE
• FIBRE FRONTOPONTINE
• FIBRE EXTRAPIRAMIDALE
 ALTE FIBRE CARE TREC
PRIN CAPSULA INTERNA

• PRIN CAPSULA INTERNA:

• TREC ÎN PARTEA ANTERIOARĂ ŞI FIBRE PALLIDOTALAMICE IAR ÎN PARTEA
POSTERIOARĂ TREC ŞI RADIAŢIILE OPTICE
• URCĂ SI FIBRE CU ROL SENZITIV ADICĂ TRACTURILE SPINOTALAMICE
• COBOARĂ ŞI ALTE FIBRE DESCENDENTE NONCORTICOSPINALE CARE SE
ÎNDREAPTĂ DE LA CORTEX CĂTRE TALAMUS, SISTEM RETICULAT ŞÎ ALŢI
NUCLEI
• INITIAL HOMUNCULUS MOTOR FRONTAL:
CELE 3 ROTATII ALE
• LATERAL - FACIES FIBRELOR DESCENDNTE
• MEDIAL – PICIOR
• LA INTRAREA IN CAPSULA INTERNA
• PRIMA ROTATIE LA 90 DE GRADE
• ANTERO-POSTERIOR
• ANTERIOR – FACIES
• POSTERIOR – PICIOR
• LA INTRAREA IN MEZENCEFAL
• A DOUA ROTATIE LA 90 DE GRADE
• MEDIAL –LATERAL
• MEDIAL – FACIES
• LATERAL – PICIOR
• LA INTRAREA IN BULB
• DECUSATIE – 80-90 % FIBRE
• ROTATIE LA 180 DE GRADE
• SOMATOTOPIE SIMILARA CU CEA
DIN CORTEX
• LATERAL – FACIES
• MEDIAL - PICIOR
 SOMATOTOPIA FIBRELOR MOTORII DESCENDENTE
IN TRUNCHIUL CEREBRAL

• COBORÂND PRIN MEZENCEFAL FIBRELE CORTICOSPINALE ŞI

CORTICOBULBARE SE RĂSFIRĂ UŞOR PENTRU A OCUPA 2/3
ANTERIOARE ALE CRUS CEREBRI , INTRICATE CU ALTE FIBRE
DESCENDENTE

• IN PEDUNCULII CEREBRALI FIBRELE DESCENDENTE SUNT SITUATE ÎN

1/3 MEDIE
• DINSPRE MEDIAL SPRE LATERAL FIIND FIBRELE CORTICOBULBARE
(CORTICONUCLEARE), APOI FIBRE PENTRU FAŢĂ, BRAT, TRUNCHI
ŞI MEMBRUL INFERIOR
• COBOARA PRIN PARTEA ANTERIOARĂ A PUNŢII (TEGMENT) PENTRU A
AJUNGE LA PIRAMIDELE BULBARE
 SOMATOTOPIE FIBRE CORTICOSPINALE IN MADUVA

• TRACTUL CORTICOSPINAL LATERAL ARE O SOMATOTOPIE A FIBRELOR

ASTFEL:
• FIBRELE PENTRU MEMBRU SUPERIOR MEDIAL
• FIBRELE PENTRU MEMBRU INFERIOR LATERAL
UNDE ESTE SEDIUL LEZIUNII CARE
A PRODUS TABLOUL CLINIC
DE SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL ?
 UNDE ESTE SEDIUL LEZIUNII ?

• ATUNCI CÂND SEDIUL LEZIUNII ESTE DEASUPRA DECUSAŢIEI

BULBARE
• DEFICIT MOTOR DE PARTEA OPUSĂ LEZIUNII
• CÂND LEZAREA FIBRELOR DESCENDENTE ESTE SUB NIVELUL
DECUSAŢIEI BULBARE
• DEFICITUL MOTOR IPSILATERAL LEZIUNII
• MADUVA CERVICALA
• MADUVA TORACALA
 LEZIUNI ALE ARIILOR CORTICALE
• ASOCIATE SEMNE SI SIMPTOME
• DE TIP SENZITIV
• VIZUAL
• TULBURĂRI DE LIMBAJ (AFECTARE DE LOB DOMINANT)
• ETC
• IN GENERAL AFECTEAZĂ PREDOMINANT UNUL SAU MAI MULTE MEMBRE DE
PARTEA OPUSĂ LEZIUNII
• PREDOMINAT MUSCULATURA DISTALĂ (DIFERIT MEMBRU SUPERIOR/
INFERIOR)
• DACĂ ESTE INTEREST LOBUL PARIETAL VA FI PREDOMINAT FACIOBRAHIAL
• DACĂ VA FI FRONTAL MEDIAL INTEREMISFERIC VA FI UN DEFICIT MOTOR
PREDOMINAT CRURAL
• CONFORM “HOMUNCULUSULUI MOTOR”
 LEZIUNI SUBCORTICALE

• MAI ALES LA NIVELUL CAPSULEI INTERNE (FIBRE STRANSE)

• BRAŢUL POSTERIOR AL ACESTEIA CONŢINÂND FIBRELE CORTICOSPINALE

PENTRU TOATE REGIUNILE DE PARTEA OPUSĂ

• VOR PRODUCE UN TABLOU CLINIC CARACTERIZAT PRIN:

• DEFICIT MOTOR EGAL DISTRIBUIT FACIAL BRAHIAL ŞI CRURAL

CONTROLATERAL
 LEZIUNILE DIN PEDUNCULUL CEREBRAL

• DEFICIT MOTOR CONTRALATERAL ASOCIAT CU

• SEMNE DE NERVI CRANIENI
• PAREZĂ DE OCULOMOTOR COMUN IPSILATERAL SAU
• MIŞCĂRI INVOLUNTARE CONTRALATERALE PRIN AFECTAREA NUCLEULUI
ROŞU ŞI A LEGATURILOR ACESTUIA CU ALTE STRUCTURI TALAMICE SAU
CORTICALE
• ASIMETRIE FACIALA
• LEZIUNILE CE VOR INTERESA FIBRELE DEASUPRA NUCLEULUI FACIAL
PONTIN VOR AVEA IN TABLOUL CLINIC
• DEFICIT MOTOR AL 1/ 2 INFERIOARE A FEŢEI CONTRALATERAL
• CELE CARE SUNT CHIAR LA NIVEL PONTIN SAU SUB ACEST NIVEL
VOR AFECTA MUŞCHII HEMIFEŢEI IPSILATERAL
 LEZIUNILE STRICT ALE PIRAMIDALOR BULBARE
• CU ADEVĂRAT “SINDROM PIRAMIDAL”
• TABLOU CLINIC CU DEFICIT MOTOR EGAL DISTRIBUIT BRACHIAL ŞÎ
CRURAL FĂRĂ SĂ FIE INTERESAŢI MUŞCHII FACIALI
• FIBRELE CORTICONUCLEARE PENTRU NUCLEUL MOTOR AL
FACIALULUI S-AU DESPRINS DE FASCICULUL CORTICOSPINAL

LEZIUNILE LA NIVELUL DECUSAŢIEI BULBARE

• DEFICIT MOTOR “CRUCIAT”
• ADICĂ MEMBRUL SUPERIOR IPSILATERAL ŞI MEMBRUL
INFERIOR CONTRALATERAL
MODIFICARILE TONUSULUI MUSCULAR
IN SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL
• TONUSUL MUSCULAR:

• GRADUL DE TENSIUNE CARE EXISTĂ LA NIVELUL UNUI MUŞCHI ATUNCI CÂND

ACESTA ESTE RELAXAT

• SE EVALUEAZĂ ÎNTOTDEAUNA PRIN MIŞCĂRI PASIVE LA NIVELUL

DIFERITELOR ARTICULAŢII ALE MEMBRELOR

• MULT MAI DIFICIL DE EXAMINAT PENTRU MUSCULATURE AXIALĂ

• IN SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

• PREDOMINĂ HIPERTONIA MUSCULARA

• POATE SĂ APARĂ UNEORI ATONIE MUSCULARA

• MAI ALES ÎN SITUAŢIA

• ŞOCUL SPINAL SAU

• DIASCHIZIS
 FACTORI DE CARE DEPINDE TONUSUL MUSCULAR
IN SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL (I)

• DE CARACTERISTICILE FIZICE ALE MASEI MUSCULARE

• VÂSCOZITATE, ELASTICITATE, EXTENSIBILITATE

• DE ACTIVITATEA MOTONEURONILOR MICI GAMMA DIN CORNUL ANTERIOR MEDULAR

• EFERENTELE ACESTORA STIMULEAZĂ FIBRELE MUSCULARE INTRAFUSALE DE

LA NIVELUL FUSURILOR NEUROMUSCULARE CARE LA RÂNDUL LOR TRIMIT

AFERENŢE LA NIVEL SPINAL – BUCLA “GAMMA”

 FACTORI DE CARE DEPINDE TONUSUL MUSCULAR
IN SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL (II)
• DE FUNCŢIA TRACTURILOR NON- PIRAMIDALE (INDIRECTE)

• TRACTUL RUBROSPINAL

• FACILITEAZĂ TONUSUL MUSCULAR PE GRUPELE FLEXOARE DISTALE

• TRACTUL RETICULOSPINAL MEDIAL PONTIN SAU SUPERIOR

• FACILITEAZĂ TONUSUL MUSCULAR PE GRUPELE MUSCULARE

PROXIMALE ŞI ANTIGRAVITAŢIONALE

• TRACTUL RETICULOSPINAL LATERAL BULBAR SAU INFERIOR ARE EFECT

INVERS

• TRACTURILE VESTIBULOSPINALE

• MECANISM SINERGIC CA EFECT CU TRACTUL RETICULOSPINAL MEDIAL

• FACILITEAZĂ TONUSUL MUSCULAR PE GRUPE EXTENSOARE AXIALE

ŞI PROXIMALE ANTIGRAVITAŢIONALE
 HIPERTONIA MUSCULARĂ
DIN SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL (I)
• MECANISM PRINCIPAL:
• LIPSA DE INHIBIŢIE A CENTRILOR SPINALI DE CATRE FIBRELE
CORTICOSPINALE
• AFECTEAZĂ PREDOMINAT MUSCULATURA ANTIGRAVITAŢIONALĂ –
UN ANUMIT ASPECT
• POSTURI CARACTERISTICE ŞI
• TULBURĂRI DE MERS – “MERSUL COSIT”
• MUŞCHII FLEXORI ŞI PRONATORI AI MEMBRULUI SUPERIOR
• MUŞCHII EXTENSORI ŞI ADDUCTORI AI MEMBRULUI
INFERIOR
• REZISTENŢA MUSCULARĂ LA MIŞCĂRILE PASIVE CREŞTE
DEPENDENT DE VELOCITATEA ÎNTINDERII MUSCULARE –
SPASTICITATE
 HIPERTONIA MUSCULARĂ DIN SINDROMUL DE
NEURON MOTOR CENTRAL (II)

• “FENOMENUL LAMEI DE BRICEAG”

• NU APARE ÎNTOTDEAUNA
• POATE SĂ APARĂ O CREŞTERE A REZISTENŢEI CONTINUĂ
• INDEPENDENT DE VITEZA DE ÎNTINDERE MUSCULARĂ
• RIGIDITATE PRIN AFECTAREA CONEXIUNILOR GANGLIONILOR BAZALI
• NU ESTE DIRECT PROPORŢIONALĂ CU SEVERITATEA DEFICITULUI MOTOR
• AU MECANISME UNEORI DIFERITE
• ECHILIBRUL ÎNTRE
• ACTIVITATEA FASCICULUI RETICULOSPINAL LATERAL BULBAR CARE
FACILITEAZĂ REFLEXELE DE ÎNTINDERE MUSCULARĂ ŞI
• ACTIVITATEA FASCICULULUI RETICULOSPINAL MEDIAL PONTIN ŞI
VESTIBULOSPINAL CU EFECT OPUS CARE INHIBA REFLEXELE DE
INTINDERE MUSCULARA
 HIPOTONIE IN SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL ?

• UNEORI LA DEBUTUL BRUSC AL UNUI SINDROMULUI DE NEURON MOTOR CENTRAL

LA UNII PACIENŢI
• TRANZITOR PENTRU CÂTEVA ZILE
• O DIMINUARE A TONUSULUI MUSCULAR PE SEGMENTELE AFECTATE
• ŞI O SCĂDERE A INTENSITĂŢII REFLEXELOR PROPRIOCEPTIVE
• DACA ESTE PRODUS PRIN LEZIUNI MEDULARE:
• ŞOC SPINAL
• O EXPLICAŢIE PLAUZIBILĂ ESTE PERIOADA DE “DIASCHIZIS”
• TULBURARE CU SCĂDEREA METABOLISMULUI ENERGETIC ÎN ZONE
ANATOMICE INTACTE AFLATE LA DISTANŢĂ DE SEDIUL LEZIUNII
• LIPSA INFLUENŢEI SUPRASPINALE ASUPRA INTERNEURONILOR SPINALI
• ACTIVAREA ACESTORA CU HIPOTONIE MUSCULARĂ ŞI HIPOREFLEXIE
 MODIFICARILE REFLEXELOR
IN SDR DE NEURON MOTOR CENTRAL
 MODIFICAREA REFLEXELOR MIOTATICE IN SINDROMUL DE NEURON MOTOR
CENTRAL
• EXAGERAREA REFLEXELOR OSTEOTENDINOASE – HIPERREFLECTIVITATE
• FENOMENUL DE CLONUS
• SERIE DE MINIMUM 2 CONTRACŢII MUSCULARE RITMICE INVOLUNTARE
CU O FRECVENŢĂ DE 5-7 HZ CE APAR DUPĂ O ÎNTINDERE BRUSCĂ A
MUSCHIULUI
• DENUMIT DUPĂ ZONA UNDE APARE – GLEZNĂ, ROTULĂ, TENDON
ACHILIAN
• CAUZE HIPERREFLECTIVITATE:
• FENOMEN DE “ELIBERARE” DE INFLUENŢA INHIBITORIE DESCENDENTĂ
• CREŞTEREA ACTIVITĂŢII TONICE A NEURONILOR MOTORI GAMMA
• + PROPAGAREA SAU DIFUZAREA REFLEXELOR
• + SEMNUL HOFFMANN
 MODIFICAREA ALTOR REFLEXE

• REFLEXE CUTANATE POLISINAPTICE ABSENTE

• ABDOMINALE
• CREMASTERIAN
• ANAL
• PREZENŢA UNOR SEMNE SAU REFLEXE PATOLOGICE
• CARE VOR FI DEMONSTRATE ŞI EXPLICITATE
• SEMNUL BABINSKI
• OPONIME CU ACEEAŞI SEMNIFICAŢIE
• SEMNUL OPPENHEIM
• SEMNUL GORDON
• SEMNUL CHADOCK
• SEMNUL SCHAEFFER
• IN CAZUL UNOR LEZIUNI CEREBRALE BILATERALE SE POT OBŢINE REFLEXE DE
ÎNTINDERE VII LA NIVEL CRANIAL
• REFLEX MASETERIN EXAGERAT
• SEMN TOULOUSE PREZENT
 ALTE MODIFICARI
IN
SDR DE NEURON MOTOR
CENTRAL
 MIŞCĂRI INVOLUNTARE ALE MEMBRELOR PARALIZATE
(SINCINEZII = MIŞCĂRI ASOCIATE)
• SUNT DE 3 TIPURI:
• GLOBALE
• DECLANŞATE DE MIŞCĂRI REFLEXE PRECUM STRANUT/ TUSE ETC)
• DE IMITAŢIE
• ATUNCI CÂND APAR MIŞCĂRI ÎN OGLINDĂ ALE MEMBRELOR CU
DEFICIT MOTOR ÎN TIMP CE PACIENTUL MIŞCĂ VOLUNTAR SAU LA
COMANDĂ MEMBRELE NEAFECTATE
• DE COORDONARE
• APAR LA NIVELUL MEMBRELOR CU DEFICIT MOTOR INEGAL
DISTRIBUIT DISTAL-PROXIMAL, CEEA CE PERMITE
• EFECTUAREA UNOR MIŞCĂRI VOLUNTARE PROXIMALE CARE
ANTRENEAZĂ INVOLUNTAR MIŞCĂRI ÎN ZONELE SEVER
AFECTATE (PLEGICE) DE CELE MAI MULTE ORI DISTALE
• DUPĂ PERIOADE LUNGI DE NEUTILIZARE POT SĂ APARĂ ATROFII MUSCULARE
PE SEGMENTELE DE CORP AFECTATE
 ETIOLOGIA SDR DE NEURON MOTOR
CENTRAL

• ASPECT CLINIC – SEDIUL LEZIUNII

• MOD DE DEBUT
• VARSTA PACIENTULUI
• INVESTIGATII IMAGISTICE/ PARACLINICE

• PATOLOGII VASCULARE (TERITORIILE VASCULARE)

• PATOLOGII TUMORALE
• PATOLOGII DEMIELINIZANTE
• BOLI NEURODEGENERATIVE (BOALA NEURONULUI MOTOR)
• MAI RAR
• ENCEFALITE INFECTIOASE/ NONINFECTIOASE
VA MULTUMESC !
ANEXE