SINDROMUL DE NEURON

MOTOR PERIFERIC
NEURONUL MOTOR PERIFERIC
 Anatomia si fiziologia NMP
• Localizare: cornul anterior al maduvei + nc
motori ai nervilor cranieni trunchi cerebral
• Fiecare NMP este conectat printr-o arborizatie
de procese terminale ale fb sale eferente
(<100) + unitatea motorie (UM)
• UM – unitatea functionala si organizationala
centrala a SNP
DENDRITELE

BOGAT RAMIFICATE,
ÎMPREUNĂ CU CORPUL →
NUMEROASE SINAPSE
 AFERENŢE:

• FASCICULUL PIRAMIDAL

• FASCICULELE RETICULO-SPINALE DIRECTE SI

ÎNCRUCIŞATE → ROL ÎN MODULAREA TONUSULUI ŞI
POSTURII

• FASCICULUL OLIVO-SPINAL (TRIUNGHIULAR HELLWEG),

INFLUENŢEAZĂ NEURONII COARNELOR ANTERIOARE DIN
SEGMENTELE CERVICALE

• FASCICULUL TECTO-SPINAL PROVENIT DE LA TUBERCULII

CVADRIGEMENI

• FASCICULUL RUBRO-SPINAL

• FIBRE DE LA GANGLIONI SPINALI, FORMÂND COMPONENTA

AFERENTĂ A REFLEXULUI MIOTATIC
AXONUL
IESE DIN SISTEMUL
NERVOS CENTRAL
PRIN RĂDĂCINA
ANTERIOARĂ
ÎMPREUNĂ CU ALTE RĂDĂCINII

PLEXURI

IAU NAŞTERE NERVII PERIFERICI

ÎN NERVUL PERIFERIC SPINAL EXISTĂ

FIBRE CE PROVIN DE LA MAI MULTE
RĂDĂCINI ( MAI MULTE SEGMENTE
MEDULARE)
 DISPOZIŢIEI SEGMENTARE

CUNOAŞTEREA (CORN ANTERIOR,

RĂDĂCINĂ ANTERIOARĂ)

DISTRIBUŢIEI NEVRITICE

UŞUREAZĂ POSIBILITATEA
DE A DETERMINA
TOPOGRAFIA LEZIUNILOR
•

Substanta alba
4. Cordonul anterior
5. Cordonul lateral
6. Cordonul posterior
7. Comisura anterioara
Substanta cenusie 8. Fisura mediana anterioara
1. Cornul anterior 9. Santul median posterior
2. Cornul posterior 10. Canalul central
3. Comisura cenusie 11. Radacina anterioara
12. Radacina posterioara
13. Gg rad dorsale
UNITATEA MOTORIE poate fi lezata primitiv la nivelul

NEURONULUI MOTOR
PERIFERIC
Suferă toate
componentele sale
Se produce:
paralizia tuturor
mişcărilor voluntare
sau reflexe,
pierderea tonusului
muscular, atrofia
musculară şi
modificări ale
excitabilităţi neuro-
musculare.
 Unitatea motorie
• Variatiile in forta, amplitudinea, rata si tipul
miscarii sunt legate de numarul si marimea
UM recrutate in timpul contractiei si in
secventa si frecventa descarcarilor in fiecare
UM (UM mici – muschii oculomotori)
• Muschii sunt inervati de segmentele
corespunsatoare ale maduvei spinarii intr-o
conform unei distributii metamerice
• Fibrele motorii ale fiecarei radacini ventral
participa impreuna cu radacinile invecinate la
formarea plexurilor
• Fiecare muschi mare poate fi inervat de 2 sau
mai multe radacini
• Un singur nerv periferic inerveaza complet un
muschi sau un grup de muschi
SINAPSEI NEURO-
MUSCULARE = placa
motorie
(Regiunea sarcolemei
unde se stabileşte
sinapsa cu fibra
nervoasă)
Procesele patologice
sunt de natură chimică
sau enzimatică
•Transmisia se realizeză prin
eliberarea din terminaţiile
axonice a acetilcolinei, →
modifică permeabilitatea
membranei la ioni =>
depolarizare → potenţial de
placă. Când potenţialul de
placă atinge o amplitudine
suficientă => un potenţial
propagat la ansamblu fibrei,
→ induce contracţia.
Reversibilitatea fenomenului
este asigurată de prezenţa
colinesterazei în exces.
Patologia sinapsei (bloc presinapsic sau postsinaptic)
MUŞCHIULUI
Se întâlnesc în
distrofiile
musculare
primitive.
 UNITATEA MOTORIE
NEURONUL MOTOR PERIFERIC ÎMPREUNĂ CU FIBRELE MUSCULARE PE CARE
LE INERVEAZĂ
Variata ca dimensiuni, fiind
cu atât mai mica cu cât
efectul mişcării este mai de
fineţe şi mai diferenţiat

Are un teritoriu ovalar de

câţiva mm mărime

Reprezintă unitatea reflexului

şi a contracţiei musculare
normale
 Metodele histochimice
au arătat că
FIBRELE MUSCULARE
DIFERĂ PRIN ECHIPAMENTUL LOR ENZIMATIC

Două mari tipuri:

• tipul l – echipat pentru un metabolism oxidativ al glucozei

• tipul ll – utilizează energia furnizată prin glicoliză

În funcţie de predominanţa unuia din aceste tipuri

muşchii pot fi clasificaţi în
MUŞCHI ROŞII, MUŞCHI ALBI,
cu contracţie lentă, de cu contracţie rapidă, de
activitate predominent tonică activitate predominent
(FIBRE TIP I) fazică
(FIBRE TIP II)
ÎN ACELAŞI MUŞCHI CELE DOUĂ TIPURI SUNT ASOCIATE DAR FIBRELE
APARŢINÂND UNEI ACELEIAŞI UNITĂŢI MOTORII SUNT ÎNTOTDEAUNA
DE ACELAŞI TIP HISTOCHIMIC.
UNITĂŢILE MOTORII LENTE SUNT FORMATE, ÎN GENERAL,DE UN MARE
NUMĂR DE FIBRE MUSCULARE (1500 PE UNITATE MOTORIE)
UNITĂŢILE MOTORII RAPIDE CUPRIND UN NUMĂR MAI MIC DE FIBRE
(15 ÎN MUŞCHII OCULOMOTORI)
Fibrele unei unităţi motorii sunt funcţional indisociabile.
Pe un traseu electromiografic activarea unei unităţi motorii se
manifestă printr-un vârf: acest potenţial corespunde sumei activităţii
fiecărei fibre musculare componentă a unităţii motorii.
Amplitudinea şi durata sa sunt constante;
Ele depind numai de dimensiunea unităţii motorii.
La contracţia musculară de intensitate crescută traseului EMG
se modifica prin dubla modalitate de recrutare a unităţilor
motorii:
RECRUTAREA SPAŢIALĂ
în cornul anterior a unităţilor
iniţial inactive care vin să
îmbogăţească traseul pentru a-
i conferi la un effort intens un
aspect interferenţial, când
unităţile motorii nu mai pot fi
individualizate.
RECRUTAREA TEMPORALĂ
a unităţilor iniţial activate a căror
frecvenţă de batere creşte

În leziunile neuronale cresc atât

amplitudinea cât şi durata
potenţialelor de unitate morie, iar
la contracţia maximă traseul nu
ajunge la un aspect interferenţial.
 TABLOUL CLINIC
AL SINDROMULUI DE
NEURON MOTOR PERIFERIC

PARALIZIA (DEFICITUL MOTOR)

HIPOTONIA
REFLEXE OSTEOTENDINOASE ↓
CONTRACŢIA IDIOMUSCULARĂ
ATROFIA MUSCULARĂ
FASCICULAŢIILE
PARALIZIA
(DEFICITUL MOTOR)

PROPORŢIONALĂ CU NUMĂRUL DE
UNITĂŢI MOTORII AFECTATE.

UN MUŞCHI AL CĂRUI ANTAGONIST ESTE PARALIZAT

SE CONTRACTĂ MAI PUŢIN BINE,
DÂND O FALSĂ IMPRESIE DE PAREZĂ.
(ex. forţa flexorilor degetelor scade când
extensorii degetelor sau pumnului sunt paralizaţi)

•PARCELARĂ (Leziuni de corn anterior sau leziuni izolate de

nervi periferici). Poate interesa o porţiune din muşchi, un muşchi
sau un grup de muşchi.

•EXTINSĂ, SIMETRICĂ (Polinevrite sau poliradiculonevrite =>

tetraplegii)
Hipotonia – în acelaşi teritoriu ca şi paralizia. Înteresează
toate componentele tonusului, prezentând: extensibilitate
crescută, pasivitate exagerată şi consistenţă scăzută.

Reflexe osteotendinoase sunt diminuate sau abolite.

Diminuarea este proporţională cu numărul unităţilor
motorii interesate.
Inversiunea reflexului poate semnifica lezarea neuronului.

Contracţia idiomusculară, este prezentă, sau chiar

exagerată când atrofia nu este importantă. Tardiv, paralel
cu instalarea reacţiei de degenerescenţă se mai poate
declanşa contracţia musculară la percuţia directă, însă
decontracţia este lentă (reacţie miotonică).
 Fasciculatiile
ondularea involuntară a mușchilor fără a pune in mișcare segmentele
corpului cauzata de instabilitatea membranei pericarionale și axonale și
generarea de potențiale de acțiune spontane, aberante (foarte
proeminente în leziunile pericarionale și radicular
Date anatomo-
funcţionale:
Nervi senzitivi:
pericarion în ganglionul
spinal
dendritele culeg
informaţia periferică
funcţie de forma de
sensibilitate
axonii formează rădăcina
posterioară a nervilor
spinali
Nervi motori periferici:
pericarioni în cornul
anterior medular,
respectiv în nucleii
motori ai nervilor
cranieni
axonii formează rădăcina
anterioară a nervului
spinal
Cele două rădăcini se unesc la ieşirea din gaura de
conjugare şi formează nervul radicular, care se
împarte în două ramuri:
Anterior: mai voluminos, reprezintă nervul
intercostal sau intră în constituţia plexurilor.
Posterior: mai mic, se distribuie musculaturii
regiunii paravertebrale şi tegumentelor regiunii
dorsale.
Există 31 de perechi de rădăcini ale nervilor
spinali:
8 cervicale
12 dorsale
5 lombare
5 sacrate
1 coccigiană
Pentru a părăsi canalul rahidian, rădăcinile iau o
direcţie din ce în ce mai oblică, de sus în
jos;deoarece măduva se termină la L2, dedesubtul
acestei limite rădăcinile se înmănunchează
formând coada de cal.
Din plexurile nervoase iau naştere o serie de
colaterale şi ramuri terminale, care constituie
nervii periferici. Din aceleaşi rădăcini pot lua
naştere mai mulţi nervi periferici, iar un nerv
periferic poate lua naştere din mai multe rădăcini.
Dermatoamele sunt porţiuni cutanate
inervate de două rădăcini senzitive, bilateral şi
simetric, fiind dispuse sub formă de benzi,
orizontal la nivelul trunchiului şi longitudinal la
membre.
Fibre vegetative simpatice şi parasimpatice
 Patogenia leziunilor SNP:
Mecanismul patogenetic este de excitaţie sau de inhibiţie (deficit).
Excitarea neuronului senzitiv determină parestezii sau nevralgii.
Lezarea neuronului senzitiv determină hipo- sau anestezii.
Leziunile iritative (excitative) ale neuronului motor periferic determină fasciculaţii.
Leziunile distructive ale neuronului motor periferic determină pareze sau paralizii.
Lezarea fibrelor vegetative motorii determină tulburări vasculotrofice.
Lezarea fibrelor vegetative senzitive determină un tip particular de durere, cauzalgia.

• Diagnosticul topografic al leziunilor SNP:

• Mononeuropatia: afectarea unui singur nerv periferic.
• Radiculoneuropatia: afectarea rădăcinilor la locul de emergenţă din
măduvă. Cauzele cele mai frecvente sunt herniile de disc, apoi
compresiunile extradurale.
• Multineuropatia: leziuni ale mai multor trunchiuri nervoase, cu
repartiţie inegală şi asimetrică; apare frecvent în leziunile ischemice
• Polineuropatia: leziuni ale mai multor trunchiuri nervoase, cu
repartiţie simetrică, bilaterală, predominant distală.
• -apare în deficite metabolice (DZ),toxice (etilism),carenţial
• Poliradiculonevrita: leziuni ale mai multor rădăcini nervoase,
asociate la polinevrite-> postinfecţios,postvaccinal
• Plexitele: leziuni ale plexurilor nervoase.
 Boala de neuron motor (leziune
pericarionala)
• Sd motorii (fara afectare senzitiva) cu debut
insidious, cu evolutie progresiva cronica, cu
distributie distala, proximala sau mixta
• Combina afectarea de NMP si NMC
• Sporadice sau ereditare
Boala de neuron motor
Spectrul clinic
 BNM
• Prevalenta difera in functie de varsta: intre
70-79 years (17/100,000) si mai redusa
intre 18-39 years (0.5/100,000).
• Prevalenta mai mare la femei decat la
barbati
 Semne clinic (sdNMP+sdNMC)
• Debut insidious al unui deficit motor cu atrofie la nivelul
musculaturii unui membru care se extinde catre membrul
contralateral

• Dizartrie, disfagie, disfonie progresive

• Spasticitate musculara si fasciculatii

• Tulb respiratoria cu afectare diafragmatica

• Afectarea extensorilor capului cu caderea capului si a mm

paraspinali si SdNMC
Fenotipuri de scleroza laterala amiotrofica
Fenotipuri de scleroza laterala amiotrofica
 Cursul bolii si diagnostic
• Supravietuire medie intre 20-48 luni de la
debutul simptomelor, 10% pot supravietui
peste 10 ani
• Varsta medie 55 ani
• 15% pot asocial dementa fronto-temporala
• 10-15% disfunctie executive
 Tratament
• Riluzol – confera o crestere a supravietuirii cu
2-3 luni sau mai indelungata pentru formele
bulbare, varsta tanara de debut si evolutie mai
lenta
Tratament simptomatic
Tratament simptomatic
 Sindrom radicular
• Deficit motor cu dispozitie metamerica segmentara
• deficit senzitiv in dermatome daca este afectata si
rad senzitiva
• ROT abolite
• Manevre de elongatie pozitive
• Disociatie albumin-citologica a LCR
• Bloc de conducere la electroneurografie
 PARALIZIA DE PLEX
BRAHIAL
LUNGIME 15,3CM
TSL, TSP, TSM
NERVI PERIFERICI
Date anatomo-funcţionale:
Format din ultimele 4 rădăcini cervicale
(C5-C8) şi rădăcina D1. Din aceste
rădăcini iau naştere trunchiurile
primare:
TP superior: C5+C6
TP mijlociu: C7
TP inferior: C8+D1
Fiecare trunchi primar se împarte într-o
ramură anterioară şi una posterioară,
prin anastomozarea cărora rezultă
trunchiurile secundare.
Din trunchiurile secundare se desprind
ramurile terminale:
TSL-Nervul musculocutanat
TSP-Nervul circumflex (axilar)
TSP-Nervul radial
TSL+TSM-Nervul median
TSM-Nervul ulnar (cubital)
 PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL

FUNCTIA SENZITIVA
FUNCTIA MOTORIE

-adductia bratului;marele
pectoral,marele dorsal

-abductia bratului:supraspinos,deltoid

-rotatia interna: subscapular

-rotatia externa: subspinos,rotund mic

-proiectia inainte: fasc.ant. deltoid

-proiectia inapoi: fasc.post. deltoid

 ETIOPATOGENIA PARALIZIILOR DE PLEX BRAHIAL
-Traumatismele regiunii humerale; plăgi
supraclaviculare sau axilare
compresiuni prin fracturi claviculare cu
deplasare,apofiza coracoida-vulnerabil compres intre 2
structuri mobile
luxaţii scapulohumerale,contuzii,plagi cutit,arma
purtare de cârje
elongaţie sau smulgere (avulsie) a rădăcinilor prin
diferite tracţiuni
-inflamatii osteomielite,periostite,amiotrofia nevralgica
-dificultati nastere manevre obstetricale
-compresiuni prin anomalii scheletale coaste
cervicale,benzi fibroase, hernii de disc cervicale,
anevrisme la nivelul gâtului, greutati-p
backpack,adenopatii,cervicartroze,guşă,tumori
intrarahidiene,arahnoidite,sd hiperabductie
-iatrogene -postvaccinale,pozitionare,retractie
chir,anestezia plexului
-toxice
- Infiltrare neoplazică: meta,
san,neurofibrom,schwanom,tumori pulmonare apicale,
care determină paralizie de plex brahial de tip inferior
cu sdr. Claude Bernard-Horner.
-iradiere dupa luni sau ani
-ereditare
 PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL
TABLOU CLINIC-FORME CLINICE
Paralizia p.b. totală

clinic:
Membrul superior atârnă flasc, imobil şi amiotrofiat, cu areflexie
osteotendinoasă, hipoestezie pe întreg membrul, tulburări vegetative
(cianoză,hipersudoraţie,piele subţiată)

Cauze: tractiune fortata,traumatism,iradiere,anevrism AS

 PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL

• Paralizia de plex brahial de tip superior

Duchenne-Erb (C5+C6)TPS:

• Atitudine particulară: braţul in adductie

atârnă inert de-a lungul corpului în rotaţie
internă şi pronaţie; umar ascensionat,scapule
alatae
• Deficite motorii:
• abolirea tuturor mişcărilor din articulaţia
umărului prin paralizia muşchilor centurii
scapulare
• imposibilitatea flexiei antebraţului prin
paralizia muşchilor lojii anterioare a braţului
(mai ales a bicepsului brahial).
• Abolirea ROT: bicipital şi stiloradial.
• Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezia
tegumentelor marginii laterale (externe) a
braţului(reg. deltoid) şi antebraţului, până la
nivelul policelui.
• Tulburări trofice: atrofia muşchilor centurii
scapulare cu apariţia umărului în epolet şi
atrofia musculaturii lojii anterioare a braţului
şi a lungului supinator;

• Cauze: neonatala Erb, postanestezie,

rucsac,amiotrofie nevralgica, Lyme, vasculite,
heroina,
 PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL

• Paralizia de plex brahial de tip mijlociu Remak (C7)

• infraclavicular,TSP,

• cauze-iradiere,fracturi humerus,ischemie;

• CLINIC
• Atitudine particulară: mâna şi antebraţul în flexie.
• Deficite motorii:
• imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului
• imposibilitatea extensiei mâinii şi degetelor prin paralizia muşchilor lojii
posterioare a antebraţului.
• Abolirea ROT: tricipital.
• Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezie la nivelul primului spaţiu
interosos dorsal.
• Tulburări trofice: atrofia tricepsului şi muşchilor lojii posterioare a
antebraţului.
 PARALIZIA DE PLEX BRAHIAL

Paralizia de plex brahial de tip inferior Aran

Duchenne; Dejérine-Klümpke TPI(C8+D1):
Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifă
medio-cubitală tip Aran-Duchenne, cu policele în
planul celorlalte degete, iar degetele II-V prezintă
hiperextensia primei falange şi flexia ultimelor două.
Deficite motorii:
imposibilitatea flexiei mâinii prin paralizia muşchilor
lojii anterioare a antebraţului
imposibilitatea adducţiei, abducţiei, flexiei şi opoziţiei
policelui prin paralizia muşchilor eminenţei tenare
imposibilitatea adducţiei şi abducţiei degetelor,
flexiei primelor falange şi extensiei celorlalte două ale
degetelor II-V, prin paralizia muşchilor interosoşi şi
lombricali.
Abolirea ROT: cubitopronator.
Tulburări de sensibilitate: pe marginea internă a celor
2/3 inferioare ale braţului, a antebraţului şi a mâinii.
Tulburări trofice: atrofia musculaturii regiunii
anterioare a antebraţului şi a muşchilor mici ai mâinii.
Tulburări vegetative: prin interesarea fibrelor
simpatice care însoţesc rădăcinile C8 şi D1, cu sdr.
Claude Bernard-Horner.
Cauze: neo, poststernotomie,bypass coronarian,, sd
apertura toracica
PARALIZIA DE NERV RADIAL
Origine în C5-T1, care formează
trunchiul secundar posterior
traiect: ia naştere la vârful axilei, unde
trece înapoia pachetului vasculonervos
al braţului, apoi ajunge în loja
posterioară a braţului prin fanta
humero-tricipitală, înconjoară faţa
posterioară a humerusului, trece în
şanţul nervului radial, în contact direct
cu osul, apoi trece în loja anterioară,
trece înaintea articulaţiei cotului, unde
se plasează anterior de epicondilul
lateral, după care se împarte în ramurile
terminale:
Anterioară: senzitivă
Posterioară: motorie, înconjoară colul
radiusului, avansând distal pe faţa
posterioară a antebraţului
teritoriul motor-> este nervul extensiei
şi supinaţiei.
triceps brahial
muşchii lojii posterioare a antebraţului
muşchii lojii laterale a antebraţului
 PARALIZIA DE NERV RADIAL
FUNCTIA MOTORIE
-extensia antebratului pe brat
-extensia primei falange deg.II-V
-ext.falangelor deg.I,II,V
-extensia policelui
-abductia police si a mainii
-flexia antebrat pe brat
-supinatia antebrat si mana
-extensia si abductia mainii
•TERITORIU SENZITIV:
faţa posterioară a braţului,
antebraţului, mâinii,
suprapus peste teritoriul
senzitiv al nervilor vecini,
astfel încât numai o mică
arie, corespunzătoare
tabacherei anatomice îi
aparţine în exclusivitate.
 PARALIZIA DE NERV RADIAL
ETIOPATOGENIA

-traumatice: fracturi de humerus sau de radius, cu

deplasare
-entrapment, des amants
-fracturi humerus
-tumori
-hemodializa
-compresiuni la nivel axilar prin tumori cu
adenopatii axilare, anevrisme, cârje
compresiuni la nivel humeral prin calus vicios
compresiune în somn profund prin comprimare pe
un plan dur (paralizia beţivilor)
compresiunea se poate produce pe masa de
operaţie sau prin garou prea strâns
-cauze generale: intoxicaţii (mai ales cu plumb), -
infecţii
-procese locale->lipoame,inflamaţii ale burselor
tendinoase,tumori ale nervului,metastaze
carcinomatoase
• CLINIC PARALIZIA DE NERV RADIAL
• Atitudine particulară: antebraţ în flexie,
mâna atârnă în hiperflexie şi pronaţie
(mâna căzândă, în gât de lebădă),police în
abducţie şi uşor flectat,ultimele 4 degete
uşor flectate
• Deficite motorii:
• imposibilitatea extensiei antebraţului prin
paralizia tricepsului
• imposibilitatea extensiei mâinii prin
paralizia muşchilor lojii posterioare a
antebraţului
• imposibilitatea extensiei primelor falange,
paralizia extensiei şi abducţiei policelui
prin afectarea lojii posterioare a braţului
• imposibilitatea supinaţiei şi abducţiei
mâinii prin paralizia lojii laterale a
antebraţului
• flexia antebraţului este diminuată prin
paralizia muşchiului brahioradial
• diminuarea flexiei degetelor
• Abolirea ROT: tricipital
• Tulburări de sensibilitate: anestezie în
tabachera anatomică, faţa dorsală a
policelui, primul spaţiu interosos.
• Tulburări trofice: diminuarea reliefului
regiunii posterioare a braţului şi
antebraţului. Mâna prezintă cianoză şi
edem.
• -paralizie prelungită->sinovită hiperplazică
(tendinita extensorilor)
 PARALIZIA DE NERV RADIAL

TESTE DE OBIECTIVARE

-testul lungului supinator

-testului salutului militar

-testul juramantului

-testul pronatiei in resort

-testul incetinirii prehensiunii obiectelor

PARALIZIA DE NERV MEDIAN
origine în C6-T1
traiect: se formează la baza axilei, coboară pe faţa
internă a braţului, alături de artera humerală. La
nivelul articulaţiei cotului trece anterior în regiunea
mediană a antebraţului prin şanţul bicipital intern,
unde coboară printre muşchii flexor superficial şi
flexor profund al degetelor. Pătrunde prin canalul
carpian spre mână, unde se termină la nivelul
eminenţei tenare
teritoriul motor-> este nervul opoziţiei policelui.
Muşchii regiunii anterioare a antebraţului:
rotund şi pătrat pronator
flexor radial al carpului
flexor superficial al degetelor
o parte din flexorul profund al degetelor
flexor lung al policelui
Muşchii eminenţei tenare:
flexor scurt al policelui
abductor scurt al policelui
opozantul policelui
Primii doi muşchi lombricali.
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN

• teritoriul senzitiv:
• Faţa palmară a mâinii: eminenţa
tenară, degetele I-III, ½ medială
a inelarului.
• Faţa dorsală a mâinii: falanga
distală a indexului şi mediusului
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN

FUNCTIA MOTORIE

-deficitul flexiei mainii pe antebrat

-deficit pronatiei mainii si antebratului

-imposibilitatea flexiei ultimelor 2 falange

index si medius

-deficitul flexiei policelui

-al opozitiei policelui

-al abductiei policelui

SENZITIV:
Faţa palmară a mâinii: eminenţa tenară,
degetele I-III, ½ medială a inelarului.
Faţa dorsală a mâinii: falanga distală a
indexului şi mediusului
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN
ETIOPATOGENIE

-BRAT
-LA NIVELUL COTULUI
-ANTEBRAT
-TUNEL CARPIAN
-MAINII

Lezare:
Traumatisme,fracturi,compresii,luxatii;
prinderea în ţesut cicatricial
anevrisme ale arterei humerale,fistula
arteriovenoasa/uremie
microtraumatisme profesionale (lăcătuşi, frizeri,
croitori, călcători de rufe etc.)
compresiune în somn între planul patului şi
capul partenerului (paralizia îndrăgostiţilor,
paralizia de week-end)
Artrita
reumatoida,DZ,hipotiroidism,sarcina,gamopatie
monoclonala
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN

Clinic:
Atitudine particulară: antebraţul în uşoară supinaţie şi
policele în planul celorlalte degete (abducţie şi
extensie), ceea ce dă aspectul de mână simiană.
Deficite motorii:
diminuarea flexiei mâinii şi degetelor, prin paralizia
muşchilor regiunii anterioare a antebraţului
imposibilitatea flexiei, abducţiei şi opoziţiei policelui,
prin paralizia muşchilor eminenţei tenare
imposibilitatea flexiei falangelor doi şi trei

Abolirea ROT: mediopalmar (produs prin percuţia

tendoanelor muşchilor palmari în apropierea mâinii).
Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul
senzitiv descris.
Tulburări trofice: atrofia musculaturii lojii anterioare a
antebraţului şi a eminenţei tenare.
Tulburări vasomotorii,secretorii ale pielii,ale fanerelor
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN
TESTE DE OBIECTIVARE-probe de examinare

-proba de grataj: cu mâna aşezată pe masă cu

degetele întinse, pacientul nu poate face mişcarea de
grataj
-proba flectarii degetelor in pumn: indexul rămâne
întins, mediusul face o flexiune incompletă, iar
policele schiţează o flexie a primei falange, rezultând
aspectul mâinii de benedicţiune papală
-proba pensei digitale: pacientul nu poate executa
bucla (pensa) police-index
-proba incrucisarii degetelor mainilor: de partea
afectată indexul şi mediusul rămân extinse
proba abducţiei policelui->policele nu se poate
abduce
 SINDROMUL TUNELULUI CARPIAN

• Sindromul de tunel carpian (brahialgia

parestezică nocturnă):
• Se datorează compresiunii nervului
median la nivelul tunelului format de
retinaculul flexorilor în partea de sus şi
planul tendoanelor flexorilor, aşezate pe
oasele carpului.
• Mai ales la femeile care efectuează muncă
fizică grea (profesională sau menajeră), la
acromegali, în afecţiuni reumatismale, în
tenosinovite ale pumnului.
• Clinic:
• Parestezii la nivelul palmei, policelui,
indexului, cu caracter de arsură sau
furnicături penibile, cu accentuare
nocturnă.
• Hipoestezie în teritoriul de inervaţie
senzitivă al nervului median.
• Pensa police-indice se realizează dificil.
• Flexia pasivă puternică a pumnului
cauzează parestezii.
• Atrofii ale eminenţei tenare,oponentului
policelui,scurtului abductor,celor 2
lombricatori
 PARALIZIA DE NERV CUBITAL

origine în C8, T1; DIN TSM

traiect: coboară pe partea internă a braţului,

trece în loja posterioară, până înapoia
articulaţiei cotului, unde străbate şanţul
epitrohleo-olecranian, apoi coboară pe
marginea internă a antebraţului până la gâtul
mâinii, unde trece superficial deasupra canalului
carpian
teritoriul motor->este nervul prehensiunii.
Antebraţ:
flexorul ulnar al carpului
fasciculele mediale ale flexorului profund al
degetelor
Mână:
muşchii eminenţei hipotenare
adductorul policelui
muşchii interosoşi
ultimii doi lombricali
 PARALIZIA DE NERV CUBITAL

• acţiune motorie:
• flexia mâinii
• flexia degetelor IV şi V
• adducţia degetelor IV şi V
• adducţia policelui

• teritoriul senzitiv: 1/3 medială a

feţei plantare a mâinii, ½ laterală
a inelarului, degetul V, atât pe
faţa palmară cât şi pe cea
dorsală;1/2 medială a feţei
dorsale a mâinii;1/2 internă a
degetului 4,1/2 internă a primei
falange a degetului 3
 PARALIZIA DE NERV CUBITAL

TABLOU CLINIC:
Atitudine particulară: mâna în gheară sau
grifa ulnară, constând în extensia primei
falange şi flexia ultimelor două falange ale
degetelor II-V, mai exprimate la degetele IV
şi V.
Deficite motorii:
deficitul flexiei si adductiei mainii
abolirea flexiei primei falange deget IV,V
imposibilitatea extensiei ultimelor două
falange- -imobilitatea degetului V
Abolirea abducţiei şi adducţiei degetelor
imposibilitatea adducţiei policelui si a flexiei
ultimei falange a acestuia
prehensiunea este perturbată
Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în
teritoriul senzitiv->faţa palmară şi dorsală a
degetelor 4 şi 5;partea ulnară a mâinii
Tulburări trofice şi vasomotorii: importante,
mâna ia aspect scheletic prin atrofia
interosoşilor, eminenţa tenară devine plată,
pielea se subţiază, apare cianoză şi edem.
-deficitul flexiei si adductiei mainii
 Pareza de ulnar – semnul Froment (flexia
articulatiei interfalangeene a policelui cand
trage de un obiect plat
 Paralizia de plex lombar

• Originea plexului lombar: primele 4

rădăcini lombare care se unesc cu un ram
anastomotic provenind din T12.
• Etiologia paraliziilor: traumatisme,
infiltrare neoplazică, procese inflamatorii
(mai rar).
• Clinic:
• Deficite motorii la nivelul muşchilor psoas
şi cvadriceps, cu limitarea flexiei şi
adducţiei coapsei şi a extensiei gambei.
• Abolirea ROT rotulian.
• Hipo-, anestezie pe faţa anteroexternă şi
internă a coapsei şi pe faţa anterointernă
a gambei.
• Atrofia şi hipotonia muşchilor psoas şi
cvadriceps.
PARALIZIA DE NERV FEMURAL

origine în L2, L3 şi L4
teritoriul motor: psoas şi cvadriceps,
asigurând flexia coapsei/bazin şi extensia
gambei/coapsa
teritoriul senzitiv: faţa inferointernă a
coapsei şi faţa anterointernă a gambei
PARALIZIA DE NERV FEMURAL

ETIOPATOGENIA
-proximale: anticoag,chir,psoite-abces,hematom
-distale: hernia,arteriografie
-traumatisme
-intervenţii chirurgicale pe micul
bazin,histerectomie,sold
-compresiuni date de infiltraţii neoplazice abdomino-
pelvine
-hematom al psoasului la hemofilici
-afecţiuni generale (DZ, porfirie)
-rahianestezii
-nevrite
 PARALIZIA DE NERV FEMURAL

TABLOU CLINIC
-imposibilitatea flexiei coapsei
-extensia gambei/coapsa scazuta
-ROT rotulian abolit
-anestezia durere, parestezii, hipo-, anestezie în
teritoriul senzitiv cutanat
-amiotrofia
.
PARALIZIA NERVULUI SCIATIC
- Plexul sacrat –
Origine: din anastomozarea unei ramuri din
L4 cu rădăcina L5 şi cu primele trei rădăcini
sacrate (S1-S3). Ramura terminală este nervul
sciatic.

Nervul sciatic: ia naştere din rădăcinile L5, S1, S2

laolaltă cu anastomoze din L4 şi S3. Traiect între
marele trohanter şi ischion, pe sub gluteul mare,
pe faţa posterioară a coapsei, până în fosa
poplitee, unde se scindează în ramurile
terminale:
Nervul sciatic popliteu extern: se distribuie la
muşchii lojii anteroexterne a gambei.
Nervul sciatic popliteu intern: se distribuie la
muşchii lojii posterioare a gambei.
Teritoriul motor: muşchii regiunii posterioare a
coapsei şi majoritatea muşchilor gambei şi
piciorului
Teritoriul senzitiv: aparţine strict ramurilor
terminale ale sciaticului.
PARALIZIA NERVULUI SCIATIC
ETIOPATOGENIA PARALIZIA NERVULUI SCIATIC

-RADACINI
-MIC BAZIN
-NERV
-traumatisme (fractură de col
femural, luxaţii coxofemurale,
contuzii fesiere prin cădere)
-abcese sau hematoame ale fesei
după injectări intramusculare
incorecte
•conflict disco-radicular, cu
compresiunea discului asupra
rădăcinii respective, care interesează
fie discul L4-L5 şi rădăcina L5, fie
discul L5-S1 şi rădăcina S1.
PARALIZIA DE N.PERONEAL COMUN-SPE
Din rad L4,L5,S1,S2 fosa poplitee inconjura
capul peronier
-n.peronier superficial(scurt peronier,senz antlat,dorsum
-n. peronier profund(tibial ant, ext.dig.,hal.,per tert.,ext.scurt dig
teritoriul motor: muşchii lojii anteroexterne a gambei, asigurând dorsiflexia şi statica
piciorului
teritoriul senzitiv: 1/3 inferioară a feţei anteroexterne a gambei, faţa dorsală a piciorului,
haluce
 PARALIZIA DE N.PERONEAL COMUN-SPE

ETIOPATOGENIA
-compres externe-scadere ponderala,coma,anestezie,pozitional
-trt,fracturi,chist Baker, entrapment
-vasculite,DZ,, compart ant(per profund)
-fracturi ale colului peroneului
-compresiuni prelungite în poziţii vicioase (picior peste picior, ghemuit
pe vine, în somn)
-chiste mucoide
-injecţii greşite
 PARALIZIA DE N.PERONEAL COMUN-SPE

TABLOU CLINIC
✓ Picior în picătură, ca atitudine
particulară-picior cazut
✓ Abolirea flexiei dorsale a piciorului.
✓ Mers stepat.
✓ Imposibilitatea mersului pe călcâie.
✓ Imposibilitatea abducţiei şi rotaţiei
externe a piciorului.
✓ Hipoestezie, anestezie gamba
anterolateral,dorsum
✓ Atrofia lojii anterolaterale a gambei
Pareza SPE
bilaterala
PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI

teritoriul motor: muşchii

regiunii posterioare a gambei
(molet) şi muşchii plantei

teritoriul senzitiv: planta,

călcâiul, marginea laterală a
piciorului până la degetul mic
 PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI

ETIOPATOGENIE:
• Lezare:
• Compresii,fracturi,traumatisme
în regiunea poplitee sau
gambieră posterioară
• tumori în spaţiul popliteu
• sdr. de tunel tarsian
PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI

Motor-flexia plantara-statiunea de varfuri

Flexia, adductia, abductia degetelor
PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI

CLINIC
-mers talonat
-ROT achilian abolit
-anestezie plantară sau dureri
cauzalgice.
-imposibil mersul pe varfuri
-Degete în ciocan şi picior valg.
-Abolirea flexiei plantare a piciorului.
-Imposibilitatea mersului pe vârfuri.
-Diminuarea adducţiei şi rotaţiei interne
a piciorului.
-Amiotrofie rapidă a moletului

Sindromul de tunel tarsian: apare în

compresiunea unei ramuri din sciaticul
popliteu intern (nervul tibial posterior)
în tunelul tarsian format între maleola
internă şi calcaneu.
Clinic: parestezii şi dureri de tip arsură
la nivelul plantei, cu accentuare penibilă
nocturnă, agravate de ortostaţiune şi
mers. Uneori pot iradia spre molet
 - Sindromul de coadă de cal (cauda equina)–

Coada de cal e formată din

rădăcinile lombosacrate L2-S5.
Teritoriul motor: musculatura
membrelor inferioare şi sfincterul extern
striat al anusului şi vezicii urinare.
Teritoriul senzitiv: perineu, organe
genitale externe. T1postcontrast
Neo pl meta con,coada
Teritoriul vegetativ: vezica urinară,
rect, organe genitale.

Etiologie:
Afecţiuni ale coloanei vertebrale
lombosacrate (traumatisme, hernii de
disc, spina bifida, spondilite, tumori).
Afecţiuni intrarahidiene (tumori ale
măduvei, supuraţii, arahnoidite).
Procese paravertebrale (supuraţii,
adenopatii, anevrisme de aortă).
 - Sindromul de coadă de cal (cauda equina) –
Clinic:
Sdr. de coadă de cal total:
Paraplegie flască cu amiotrofii accentuate.
Areflexie osteotendinoasă rotuliană şi achileană.
Tulburări de sensibilitate de la L2 în jos.
Tulburări sfincteriene.
Tulburări trofice la nivelul m.i.
Sdr. de coadă de cal tip superior (afectarea L2-L4):
Deficit motor al cvadricepsului cu limitarea flexiei
coapsei şi a extensiei gambei.
Hipotonia şi amiotrofia cvadricepsului.
Abolirea reflexului rotulian.
Fără tulburări sfincteriene sau trofice.
Sdr. de coadă de cal tip mijlociu (afectarea L5-S2):
Deficit motor al musculaturii piciorului şi degetelor.
Hipotonie şi amiotrofii pe musculatura gambei, atât
anterolateral cât şi posterior.
Areflexie achileană şi medioplantară.
Hipoestezie în teritoriul radicular L5-S2.
Sdr. de coadă de cal tip inferior (afectarea S2-S5):
Deficitul motor se limitează la muşchii perineali şi
fesieri interni.
Hipotonie
Anestezie în şa.
Tulburări sfincteriene şi sexuale.