UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 SINDROMUL DE NEURON
MOTOR PERIFERIC

NEURONUL MOTOR PERIFERIC

ESTE SINGURA EFERENŢĂ A SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL LA MUŞCHI

TOATE INFLUENŢELE DESCENDENTE ALE

SISTEMULUI NERVOS SE REALIZEAZĂ
OBLIGATORIU PRIN INTERMEDIUL ACESTEI

“CĂI FINALE COMUNE”

(SHERRINGTON )
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 CORPUL NEURONULUI
(PERICARIONUL)
SITUAT ÎN:

• CORNUL ANTERIOR AL MĂDUVEI SUB FORMĂ DE

NUCLEI DISPUŞI ÎN COLOANE LONGITUDINALE

• NUCLEII NERVILOR CRANIENI DIN

TRUNCHIUL CEREBRAL

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 DENDRITELE

FOARTE BOGAT RAMIFICATE ÎMPREUNĂ CU

CORPUL FAC NUMEROASE SINAPSE
(APROXIMATIV 1000 PENTRU FIECARE NEURON)

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 AFERENŢELE MAI IMPORTANTE
SUNT CU:

• FASCICULUL PIRAMIDAL

• FASCICULELE RETICULO-SPINALE DIRECTE SAU

ÎNCRUCIŞATE, CU ROL ÎN ÎNFLUIENŢAREA TONUSULUI ŞI
POSTURII

• FASCICULUL OLIVO-SPINAL (TRIUNGHIULAR HELLWEG),

INFLUENŢEAZĂ NEURONII COARNELOR ANTERIOARE DIN
SEGMENTELE CERVICALE

• FASCICULUL TECTO-SPINAL PROVENIT DE LA TUBERCULII

CVADRIGEMENI

• FASCICULUL RUBRO-SPINAL, FĂRĂ IMPORTANŢĂ CLINICĂ

• FIBRE DE LA GANGLIONI SPINALI, FORMÂND COMPONENTA

AFERENTĂ A REFLEXULUI MIOTATIC
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 AXONUL

IESE DIN SISTEMUL NERVOS CENTRAL PRIN

RĂDĂCINA ANTERIOARĂ

ÎMPREUNĂ CU ALTE RĂDĂCINII

PLEXURI

IAU NAŞTERE NERVII PERIFERICI

ÎN NERVUL PERIFERIC SPINAL EXISTĂ FIBRE CE

PROVIN DE LA MAI MULTE RĂDĂCINI
(DECI DIN MAI MULTE SEGMENTE MEDULARE)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 DISPOZIŢIEI SEGMENTARE
(CORN ANTERIOR,
RĂDĂCINĂ ANTERIOARĂ)
CUNOAŞTEREA

DISTRIBUŢIEI NEVRITICE

UŞUREAZĂ POSIBILITATEA
DE A DETERMINA

TOPOGRAFIA LEZIUNILOR
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 UNITATEA MOTORIE

NEURONUL MOTOR PERIFERIC ÎMPREUNĂ CU

FIBRELE MUSCULARE PE CARE LE INERVEAZĂ

Variat
ca dimensiuni, Reprezintă unitatea
Are un teritoriu
fiind cu ovalar de câţiva reflexului şi a
atât mai mic mm mărime contracţiei musculare
cu cât normale
efectul mişcării
este mai de fineţe
şi mai diferenţiat
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 UNITATEA MOTORIE
poate fi lezata primitiv la nivelul
• NEURONULUI MOTOR PERIFERIC
• Suferă toate componentele sale
• Se produce: paralizia tuturor mişcărilor voluntare sau reflexe,
pierderea tonusului muscular, atrofia musculară şi modificări
ale excitabilităţi neuro-musculare.
• SINAPSEI NEURO-MUSCULARE
placa motorie în acest caz procesele patologice
sunt de natură chimică sau enzimatică
(Regiunea sarcolemei unde se stabileşte sinapsa cu fibra
nervoasă )
•Transmisia se realizeză prin eliberarea din terminaţia nervoasă
(terminaţiile axonice) a acetilcolinei, care modifică permeabilitatea
membranei la ioni şi produce o depolarizare, un potenţial de placă.
Reversibilitatea fenomenului este asigurată de prezenţa
colinesterazei în exces. Când potenţialul de placă atinge o
amplitudine suficientă se produce un potenţial propagat la
ansamblu fibrei, care induce contracţia
•MUŞCHIULUI
•Se întâlnesc în distrofiile musculare primitive.
•Metodele histochimice au arătat că fibrele musculare diferă prin
echipamentul lorConf.enzimatic.
Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 Metodele histochimice
au arătat că
FIBRELE MUSCULARE
DIFERĂ PRIN ECHIPAMENTUL LOR ENZIMATIC

Două mari tipuri:

• tipul l – echipat pentru un metabolism oxidativ al glucozei

• tipul ll – utilizează energia furnizată prin glicoliză

În funcţie de predominanţa unuia din aceste tipuri

muşchii pot fi clasificaţi în
MUŞCHI ROŞII, MUŞCHI ALBI,
cu contracţie lentă, de cu contracţie rapidă, de
activitate predominent tonică activitate predominent fazică
(FIBRE TIP I) (FIBRE TIP II)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 ÎN ACELAŞI MUŞCHI
FIBRELE CELOR DOUĂ TIPURI SUNT ASOCIATE
TOTUŞI, FIBRELE APARŢINÂND UNEI
ACELEIAŞI UNITĂŢI MOTORII
SUNT ÎNTOTDEAUNA
DE ACELAŞI TIP HISTOCHIMIC.

UNITĂŢILE MOTORII LENTE

SUNT FORMATE, ÎN GENERAL,
DE UN MARE NUMĂR DE FIBRE MUSCULARE
(1500 PE UNITATE MOTORIE)
ÎN TIMP CE UNITĂŢILE MOTORII RAPIDE CUPRIND
UN NUMĂR MAI MIC DE FIBRE
(15 ÎN MUŞCHII OCULOMOTORI)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 Fibrele unei unităţi motorii sunt funcţional indisociabile.

Pe un traseu electromiografic activarea unei unităţi motorii

se manifestă printr-un vârf:

acest potenţial corespunzând sumei activităţii fiecărei fibre

musculare componentă a unităţii motorii.

Amplitudinea şi durata sa sunt constante;

ele depind numai de dimensiunea unităţii motorii.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
Modificările traseului EMG pentru o contracţie musculară
de intensitate crescută fac să apară
dubla modalitate de recrutare a unităţilor motorii:

RECRUTAREA TEMPORALĂ
a unităţilor iniţial activate a căror frecvenţă de batere creşte
RECRUTAREA SPAŢIALĂ
în sânul cornului anterior a unităţilor iniţial inactive care vin să
înbogăţească traseul pentru a-i conferi pentru un effort intens un
aspect interferenţial, când unităţile motorii nu mai pot fi
individualizate.

În leziunile neuronale cresc atât amplitudinea cât şi

durata potenţialelor de unitate morie, iar la contracţia
maximă traseul nu ajunge la un aspect interferenţial.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 TABLOUL CLINIC
AL SINDROMULUI DE
NEURON MOTOR PERIFERIC

PARALIZIA (DEFICITUL MOTOR)

HIPOTONIA
REFLEXE OSTEOTENDINOASE
CONTRACŢIA IDIOMUSCULARĂ
ATROFIA MUSCULARĂ
FASCICULAŢIILE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 PARALIZIA
(DEFICITUL MOTOR)

PROPORŢIONALĂ CU NUMĂRUL DE
UNITĂŢI MOTORII AFECTATE.

UN MUŞCHI AL CĂRUI ANTAGONIST ESTE PARALIZAT

SE CONTRACTĂ MAI PUŢIN BINE,
DÂND O FALSĂ IMPRESIE DE PAREZĂ.
(ex. forţa flexorilor degetelor scade când
extensorii degetelor sau pumnului sunt paralizaţi)

•PARCELARĂ (Leziuni de corn anterior sau leziuni izolate de

nervi periferici). Poate interesa o porţiune din muşchi, un muşchi
sau un grup de muşchi.

•EXTINSĂ, SIMETRICĂ (Polinevrite sau poliradiculonevrite),

ducând la apariţia unei tetraplegii)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Hipotonia – se manifestă în acelaşi teritoriu ca şi paralizia.
Înteresează toate componentele tonusului, prezentând:
extensibilitate crescută, pasivitate exagerată şi consistenţă
scăzută.

Reflexe osteotendinoase sunt diminuate sau abolite.

Diminuarea este proporţională cu numărul unităţilor
motorii interesate. Inversiunea reflexului poate semnifica de
asemenea lezarea neuronului.

Contracţia idiomusculară, este prezentă, sau chiar

exagerată când atrofia nu este importantă. Tardiv, paralel
cu instalarea reacţiei de degenerescenţă se mai poate
declanşa contracţia musculară la percuţia directă, însă
decontracţia este lentă (reacţie miotonică).
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 PERCUŢIA DIRECTĂ A MUŞCHIULUI
POATE DECLANŞA

•CONTRACŢIE LOCALĂ, CONSIDERATĂ CONTRACŢIE

IDIOMUSCULARĂ, ÎN REALITATE ESTE O BULĂ DE MIXEDEM,
RAR PREZENTĂ LA NORMAL. EA ESTE EXAGERATĂ ÎN
TULBURĂRI ALE METABOLISMULUI MUSCULAR.

•CONTRACŢIE A MUŞCHIULUI ÎN ÎNTREGIME,

ADEVĂRATE CONTRACŢII IDIOMUSCULARE.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
ATROFIA MUSCULARĂ, apare după câteva săptămâni
de la leziunea neuronului motor periferic. Ea este mai
precoce când integritatea neuronului este compromisă şi
mai tardivă în caz de compresiune.

FASCICULAŢIILE, sunt mişcări involuntare determinate

de contracţii ale câtorva fibre musculare, insuficiente de a
mobiliza un segment. Ele apar în muşchiul denervat, când
leziunea se instalează lent şi interesează pericarionul. Sunt
excepţionale în radiculite şi nevrite.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL SINDROMULUI
DE NEURON MOTOR PERIFERIC

SINDROMUL ARE ACELEAŞI CARACTERE

GENERALE, INDIFERENT DE SEDIUL LEZIUNII.

PARTICULARITĂŢILE ÎN DISTRIBUŢIA
PARALIZIILOR ŞI ATROFIILOR, SIMPTOME
ASOCIATE SAU DE VECINĂTATE PERMIT TOTUŞI
SĂ SE DIFERENŢIEZE SEDIUL LEZIUNII.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 LEZIUNILE PERICARIONULUI

Dau paralizii cu distribuţie radiculară, care interesează

numai segmentele lezate. Paraliziile sunt frecvent
asimetrice în bolile dobândite ale cornului anterior. Pot fi
simetrice în leziunile eredodegenerative. Fasciculaţiile
apar numai în leziuni lent constituite.

Paraliziile nu sunt însoţite de tulburări de sensibilitate

deoarece cornul anterior este lezat deseori exclusiv. Bolile
care determină leziunea pericarionului sunt: poliomelita
anterioară acută epidemică, polioencefalite, poliomelita
anterioară cronică, sindromul Werding-Hoffmann, SLA
(scleroza laterală amiotrofică), siringomielia, tumori
intramedulare, SM (scleroza multiplă).
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 LEZIUNEA RĂDĂCINII ANTERIOARE

Determină aceeaşi distribuţie segmentară

ca şi în leziunile pericarionului.

Fasciculaţiile sunt cu totul excepţionale. Vecinătatea

rădăcinii anterioare cu cea posterioară duce la asocierea
sindromului radicular cu tulburări de sensibilitate.

Reflexul pilomotor este păstrat în leziunea rădăcinilor

anterioare situate între măduvă şi unirea cu ramura
comunicantă, el este însă abolit în leziui radiculare distale
faţă de această unire.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 VARIANTE TOPOGRAFICE
DE SINDROAME RADICULARE LA
MEMBRUL SUPERIOR:

• TIPUL SUPERIOR (DUCHENNE-ERB): leziunea cuprinde

rădăcinile C5-C6. Deficitul motor şi atrofia este evidentă la muşchiul
deltoid, muşchiul brahial anterior, muşchiul lungul supinator şi mai
puţin evidentă la muşchiul dorsal mare, muşchiul pectoralul mare,
muşchiul dinţat mare şi muşchiul rotund mare. Reflexul stiloradial şi
bicipital sunt abolite.

• TIPUL INFERIOR (ARAN-DUCHENNE): leziunea cuprinde

rădăcinile C8-T1. Sunt predominent interesaţi muşchii mici ai mâinii şi
loja internă a antebraţului. Sindromul Claude Bernard Horner este
asociat frecvent. Reflexul cubito-pronator este abolit.

• TIPUL MIJLOCIU (REMACK): este rar întâlnit izolat,

leziunea cuprinde rădăcina C7. Interesează muşchi triceps şi extensorii
mâinii şi antebraţului. Reflexul tricipital este abolit sau diminuat.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 LA MEMBRUL INFERIOR
O SINGURĂ ENTITATE CU VALOARE CLINICĂ
SINDROMUL DE COADĂ DE CAL.

LEZIUNII LA NIVELUL RĂDĂCINILOR L2 - S5,

CARE IES DIN CANALUL RAHIDIAN
SUB NIVELUL CONULUI MEDULAR

FRECVENT ASIMETRICE,
PREDOMINENT UNILATERALE.
DEFICITUL MOTOR
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE “ÎN ŞA”
TULBURĂRI SFINCTERIENE
ROTULIAN,
ADDUCTORILOR
PERONEO-FEMURAL ABOLITE
REFLEXUL POSTERIOR SAU
AHILIAN DIMINUATE
MEDIOPLANTAR
TIBIOFEMURAL POSTERIOR
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 LEZIUNILE RĂDĂCINII ANTERIOARE
POT FI:

• IZOLATE: AFECŢIUNILE VERTEBRALE DIN MORB POTT,

TUMORI VERTEBRALE, TRAUMATISME, HERNII DE DISC.
FENOMENELE MOTORII SUNT ÎNSOŢITE DE DURERI DE TIP
RADICULAR. UNEORI POT SĂ PREDOMINE TULBURĂRILE DE
SENSIBILITATE RADICULARE

• BILATERALE, SIMETRICE: POLINEVRITE PRIMITIVE TIP

GUILLAIN-BARRE, POLIRADICULONEVRITE SECUNDARE.
FRECVENT, SE CU ASOCIAZĂ TULBURĂRI DE SENSIBILITATE ŞI
EXISTĂ DISOCIERE ALBUMINO-CITOLOGICĂ LA EXAMENUL
LICHIDULUI CEFALO-RAHIDIAN

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 LEZIUNILE RĂDĂCINII POSTERIOARE
Pe traiectul rădăcinii posterioare, există trei porţiuni ce pot
genera aspecte clinice caracteristice:
I. Leziunea rădăcinii propriu-zise; porţiunea
intrameningeală determină apariţia sindromului senzitiv
radicular ”pur”:
• algii radiculare cu aspect paroxistic sau accese pe fond
continuu dureros
• creşterea presiunii lichidului cefalorahidian duce
exacerbarea durerilor. Modalităţi de creştere a presiunii
lcr: manevra Quekenstedt-Stockey, tusea, stănutul.
• reflexele osteotendinoase diminuate,
• aproape constant disociaţie cito-albuminică sau albumino-
citologică în lcr.
• manevre de provocare negative.
CAUZE : RADICULITE, TABES, NEURINOM.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 LEZIUNEA GANGLIONULUI RAHIDIAN
cu apariţia sindromului ganglionar:

• DURERI CU DISTRIBUŢIE RADICULARĂ, INTERESÂND

FRECVENT UNILATERAL MAI MULTE DERMATOAME

• DURERI DE REGULĂ PERMANENTE CE SE POT ACCENTUA

ÎN PAROXISME VIOLENTE CU CARACTER DE ARSURĂ

• DE REGULĂ, HIPERESTEZIE

• ERUPŢIA CUTANATĂ VEZICULARĂ PERMITE

DIAGNOSTICUL DE ZONA ZOSTER.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 LEZIUNEA PORŢIUNII EXTRAMENINGEALE
– funicul –
segmentul ce traversează defileul de la nivelul găurii de conjugare
prezintă:
• FENOMENE ALGICE, SUB FORMĂ DE CRIZE
PAROXISTICE CU LOCALIZARE RADICULARĂ
ÎNSOŢITE UNEORI DE HIPOESTEZIE

• MANEVRE DE PROVOCARE POZITIVE:

MOBILIZAREA COLOANEI,
COMPRESIUNE PE APOFIZA SPINOASĂ
ŞI MUŞCHII PARAVERTEBRALI,

• APAR ATITUDINI ANTALGICE,

• TULBURĂRI MOTORII ŞI LICHIDIENE ABSENTE.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 LEZIUNEA PLEXULUI

SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC,

CU DISTRIBUŢIE INTERMEDIARĂ ÎNTRE CEA

SEGMETARĂ ŞI CEA NEVRITICĂ

TULBURĂRI DE SENSIBILITATE

DIAGNOSTICUL CLINIC ESTE FOARTE DIFICIL,

FRECVENT PUR TEORETIC
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 PLEXUL CERVICAL
•Anastomoza ramurilor anterioare C1-C4.
•Înapoia sterno-cleido-mastoidianului între muşchii paravertebrali
(înăuntru) si inserţiile cervicale ale muşchilor splenic şi angular (înafară).
muşchii regiunii prevertebrale,
muşchii regiunii antero-laterale a gâtului,
•Inervează: diafragmul (prin nervul frenic din rădăcinile C3-C4 şi o
anastomoză de la C5)
muşchiul sterno-cleido-mastoidian
muşchiul trapez împreună cu nervul XI

LEZIUNEA PLEXULUI:
TULBURĂRII MOTORII: Perturbarea mişcărilor de flexie, rotaţie şi
înclinare laterală a capului şi gâtului şi la tulburări respiratorii.
TULBURĂRI SENZITIVE Care ocupă teritoriul C2-C4:
• Partea occipitală a scalpului inclusiv mastoida şi gonionul
• Cea mai mare parte a pavilionului urechi
• Pielea din regiunea claviculei, partea superioară a regiunii
deltoidului şi a părţii superioare a pectoralului
până la nivelul coastei a treia.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie