Tumori osoase

Generalitati

Teorii oncogenetice
1. Teoria oncogenica a incluziunilor embrionare Conheim si Durante (1889) 2. Teoria genetica - Muller (1930), Mattran (1940), Goidanich (1957) 3. Teoria biochimica 4. Teoria imunologica - Green (1954) 5. Teoria infectioasa si parazitara 6. Teoria virala - Borell (1903), Morton (1971) 7. Teoria oncogenelor - oncogene virale - oncogene celulare

Factori favorizanti ai tumorilor osoase EREDITATEA CONSTELATIA ENDOCRINA FACTORUL TRAUMATIC

Criterii de apreciere a tumorilor VARSTA SEXUL LOCALIZAREA

Clasificarea tumorilor musculo-scheletale

1. Tumori benigne latente 2. Tumori benigne active 3. Tumori active agresive 4. Tumori cu grad scazut de malignitate 5. Tumori cu grad crescut de malignitate

Clasificari
1. Schinz (1956) - dupa evolutie 2. Goidanich (1957) - dupa tesutul de origine 3. Scaglietti (1958) - dupa criterii morfologice 4. Jaffe si Lichtenstein (1967) criterii histogenetice si clinice

Clasificari
6. Enneking (1980) - clasificare topografica si prognostica

Surgical Staging System (S.S.S.)

G - gradul de agresivitate histologica T - dezvoltarea regionala a tumorii M - metastaze

Clasificari
G - G0 = tumora histologica benigna - G1 = tumora cu grad scazut de malignitate - G2 = tumora cu grad crescut de malignitate

T - T0 = tumora intracapsulara, intracompartimentala - T1 = tumora extracapsulara, intracompartimentala - T2 = tumora extracapsulara, extracompartimentala

M - M0 = fara metastaza decelabila - M1 = cu metastaza

Clasificari
Tumori benigne a) G0, T0, M0 b) G0, T0-T1, M0 Tumori maligne Std. I A - G1, T1, M0 I B - G1, T2, M0 Std. II A - G2, T1, M0 II B - G2, T2, M0 Std. III A - G1-G2, T1, M1 III B - G1-G2, T2, M1

Diagnostic
Clinic:
- durerea - tumefactia - atrofia musculara - adenopatia - leziuni vasculo-nervoase - fractura pe os patologic

Diagnostic
Biologic:
- VSH, leucocitoza, hiperK - Ca crescut - P crescut - fosfataza alcalina crescuta (Fal) - fosfataza acida crescuta (Fac) - LDH crescut - proteine totale, albumine scazute
- fibrinogen si globuline crescute

Diagnostic
Paraclinic:
- radiografia - osteoliza - osteocondensare reactii periostale: - straturi paralele (bulb de ceapa) - spiculara ( foc de iarba) -pintene periostal ( triunghi Codman) - tomografie computerizata - rezonanta magnetica nucleara - scintigrafie - arteriografie si flebografie - biopsie

Tratament
Chirurgical - intralezional - excizie marginala - excizie intracompartimentala - excizie extracompartimentala - radical

Chimioterapie
Radioterapie

OSTEOMUL
T. benigna rara Localizare: sinusurile craniene, col. vert., omoplat Varsta: 18 - 25 de ani Sex: masculin Clinic: semne de compresiune, potential de crestere, fara malignizare Rx.: tumora lobulata, baza sesila, densitate osoasa normala Tratament: chirurgical

OSTEOMUL OSTEOID SI OSTEOBLASTOMUL

T. benigna - 10% din T. benigne Localizare: O.O. - oase lungi, col. vert. O.B. - col. vert., oase lungi Varsta: pana la 30 de ani Sex: b/f = 4/1 Clinic: dureri periodice, calmate de salicilati dureri permanente nocturne atitudini scoliotice, sciatalgii Rx.: NIDUS = osteoliza centrala (rotund-ovalara), bine delimitata, zona de osteoscleroza periferica, localizare corticala

OSTEOMUL OSTEOID SI OSTEOBLASTOMUL

A. P.: nidus contine tesut osteoid cu osteoblasti bine diferentiati aspect rosu brun sau galben brun zone de travee osoase calcificate (scleroza) Diag. diferential: osteomielita cronica, abces Brodie, hemaniom cortical Tratament: chirurgical = rezectie +/- osteoplastie

CHISTUL OSOS ESENTIAL

Tumora benigna cu continut lichidian Considerat ca distrofie osoasa A treia leziune ososa benigna ca frecventa Localizare: zona metafizara proximala - humerus - mai rar tibie, femur, calcaneu Varsta: 5 - 15 ani Sex: mai frcvent la baieti Clinic: de obicei asimptomatic, descoperit intamplator sau prin fractura pe os patologic

CHISTUL OSOS ESENTIAL

Rx.: - osteoliza rotunda sau ovalara, nu depaseste cartilajul de crestere si este in contact cu acesta atat timp cat este activ - spre diafiza usoara condensare (ouoar) Biologia lichidului chistic: - F.al. crescuta de 10 ori fata de nivelul seric - LDH crescut de 2-3 ori fata de nivelul seric A. P.: continut sanghinolent sau gelatinos membrana conjunctiva Diag. diferential: chist anevrismal, displazie fibroasa fibrom condromixoid

CHISTUL OSOS ESENTIAL

Tratament: - vindecare spontana dupa fractura - injectari - crticosteroizi (Scaglietti) - maduva osoasa cu celule stem - curetarea perfecte a intergii membrane + plombaj - osteosinteza - surub canelat de drenaj in portiunea decliva

CONDROMUL
T. benigna din tesut cartilaginos cu potential de malignizare Localizare: zona metafizara sau metafizo-diafizara a oaselor lungi 85% condroame centrale 15% condroame periferice Varsta: 10 - 50 de ani Sex: b/f = 1/1 Clinic: dureri si tumefactie locala, dezaxari de membre, fractura pe os patologic

CONDROMUL

Rx.: osteoliza rotunda sau ovalara, limite nete, structura omogena sau trabeculatie fina rare calcificari, corticala ingrosata sau suflata. DOUA FORME: Encondrom si Eccondrom A. P.: lobuli cartilaginosi, alb-albastrui, consistenta elastica, microscopic - substanta condroida Diag. diferential: chist osos esential, chist anevrismal, fibrom condromixoid Tratament: chirurgical - rezectie ptr. formele periferice - curetaj plombaj ptr. Formele centrale

OSTEOCONDROMUL
T. benigna osteocartilaginoasa; 45% din T.B. Exista forme multiple (osteocondromatoza) Poate avea caracter familial (Boala Ombredane) Localizare: zona metafizara a oaselor lungi, in apropierea cartilajelor de conjugare Varsta: 0 - 20 de ani Sex: b/f = 1/1 Clinic: descoperit intamplator deformare regionala +/- semne de compresiune

OSTECONDROMUL
Rx.: tumora bine delimitata, contur neregulat, densitate osoasa normala, pediculat la nivel femur si tibie, sesil pe humerus A. P.: aspect coraliform, consistenta dura, alb sidefiu, contine condrocite cuprinse intr-o substanta condroida, osificari si calcificari < 1cm. Diag. diferential: condrosarcomul, eccondrom Tratament: chirurgical - rezectie cu baza de implantare si de preferat la sfarsitul perioadei de crestere

DISPLAZIA FIBROASA
T. benigna a tesutului fibros Afectiune congenitala dar fara caracter familial Doua forme: - monostica - poliostica + hiperpigmentare cutanat + pubertate precoce = sd. Albright Localizare: femur proximal, tibie metafizar sau diafizar cu extindere spre epifize dupa disparitia cartilajului de crestere Varsta: 5 - 20 de ani Sex: mai frecvent la fete Clinic: Durere + incurbari de oase, fractura pe os patologic, pete caf au lait.

DISPLAZIA FIBROASA
Rx.: Osteoliza unica sau policiclica, contur net, corticala suflata, septuri si insule de tesut osos, fara reactie periostala. A. P.: Tesut ferm , albicios, cu zone hemoragice si de necroza Diag. diferential: condrom, fibrom condromixoid, chist anevrismal, tumora cu celule gigante Tratament: chirurgical - curetaj, plombaj sau osteosinteza + plombaj

TUMORA CU CELULE GIGANTE

Osteoclastom sau tumora cu mieloplaxe Tumora de granita benign/malign Trei variante anatomo-clinice: - inactiva ( benigna ) - activa ( forma intermediara ) - agresiva ( forma maligna) 5 - 10 % din tumorile osoase Localizare: Epifizar sau metafizo-epifizar Genunchiul - sediul predilect. Radius, peroneu. Varsta: 20 - 40 de ani Sex: mai frecvent la femei Clinic: Durere , tumefactie, rar fractura pe os patologic .

TUMORA CU CELULE GIGANTE

Rx.: Osteoliza septata ( bule de sapun ), deformeaza sau rupe corticala, delimitat net spre diafiza, extindere in partile moi, fara reactie periostala. A. P.: Tesut moale, brun-roscat, insule de tesut osos , hemoragii intratumorale. Celule gigante multinucleate, vase de neoformatie, celule stromale. Diag. diferential: chist anevrismal, sarcom, condroblastom Tratament: chirurgical - in functie de tipul histopatologic: - curetaj - plombaj, rezectie-reconstructie