UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 TROMBOZE VENOASE CEREBRALE
 
- venele cerebrale preiau sângele din parenchim si
drenează in sistemul de sinusuri venoase cerebrale
1. sângele de la nivel cortical si subcortical
2. sângele din partile profunde
-aceste vene nu au valve

- venele spinale drenează sângele din MS -> vn. radiculare ->

sistem de plexuri venoase - doua – perivertebral intern si
extern. Aceste plexuri in porţiunea caudala comunica cu
sistemul venos din micul bazin, iar superior cu cel rostral.
Nici ele nu au valve
  

sistem venos ce sunteaza filtrul pulmonar

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Sinusurile venoase cerebrale – dedublări ale durei mater
-   - unice sau perechi
*sinus longitudinal superior
*sinus longitudinal inferior drenează in sinusul drept
*sinus cavernos -> sinus transvers + sinus pietros
superior = sinus sigmoid, acesta împreuna cu sinusul
pietros inferior = vena jugulara interna
*Venele cerebrale interne se varsă in vena cerebrala
magna ce se uneşte cu sinusul drept -> sinus confluens -> sinus
transvers
 
Sinusul cavernos in partea anterioara primeşte sânge din
vn. oftalalmica si vn. sfenopalatine => anastomoze cu structuri ale
viscerocraniului
 
Vn. corticale comunica cu vn. emisare (ce comunica cu vn.
epicraniene) => comunicare intre viscerocraniu si epicraniu; si cu
vn. extracraniene – mic bazin => surse de insamantare ale
nevraxului cu germeni

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
TROMBOZE

– infecţioase => tromboflebite

- non-infecţioase => tromboze cerebrale
- ale sinusurilor venoase
- ale vn cerebrale
Simptomatologia diferă in funcţie de sinusul afectat -> merge
de la 0 la coma, moarte in funcţie de localizarea trombului
ex. sinus drept = staza vasculara in structurile profunde =>
alterarea stării de conştienta, coma (edem foarte mare,
transformare hemorgica)
sinus longitudinal superior = nimic / ischemie masiva
 
Staza in teritoriul venos determina staza in teritoriul capilar
= > creste presiunea => ruptura capilara => hemoragia
! infarct venos => infarct hemoragic cortico-subcortical cu
edem foarte mare
 

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
SINUSUL LONGITUDINAL SUPERIOR
Staza -> hipoxie -> tulburări metabolice => instabilitate electrica la
nivel neuronal => criza epileptica focala = epileptico-paralitica (!
deficit motor)-> sugestiv pentru tromboza de sinus longitudinal
superior
SINUSUL CAVERNOS (infecţii ale cavitaţii nazale, abces, furuncul =>
tromboflebite)
- simptome caracteristice datorita raporturilor de vecinătate
cu:
art carotida int, N III comun, N IV, VI, ramura oftalmica a N V
ex. obstrucţie unilaterala – edem al orbitei -> uşoara exoftalmie +
chemosis - hiperemie conjunctivala
- paralizie de NIII, IV, VI
- anestezie in teritoriul oftalmic
- creşterea presiunii intracraniene si
agravarea stării bolnavului
SINUSUL TRANSVERS (infecţii in regiunea otomastoidiana)
- cefalee
- uşor edem local
- uneori hiperpresiune intracraniana fara semne neurologice
focale
 Trebuie găsita sursa primara de infecţie
-> de obicei e un focar piogen
! examinareaConf.
sinusurilor,
Dr. Ioan Buragaexaminarea
- Curs Neurol otica la copil,
ogie
NON-SEPTICE – frecvent la femei in perioada partumului (staza in
micul bazin duce la formare de trombi, ce se fragmentează si
migrează)
- sindrom anemice -> talasemie, siclemie
- carenta AT III, proteina C,S
- sindrom Ac anti fosfolipidici
- paraneoplazic
- teren hormonal – anticoncepţionale orale fara
control endocrin/hematologic
 
Diagnostic pozitiv – sindrom de hipertensiune intracraniana
(HTIC) cu evoluţie acuta/subacuta la o persoana cu factori
favorizanţi infectiosi / non-infectiosi
- semne neurologice de focar (pot lipsi sau sa
se ajungă la HTIC benigna, crize epileptice focale, deficit motor,
rar de sensibilitate, alterarea stării de conştienta)
- investigaţii imagistice
–CT: zona semilunara cortico-subcorticala, înconjurata de
edem, ce corespunde unui teritoriu venos. Uneori se poate
localiza trombul
- RMN: tromb, traiect, sursa de infecţie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 TRATAMENT
•-         anticoagulante Heparina 800-1400 U/h
•-         antiedematos
•-         etiologic – antibioterapie agresiva
•-         cortizon daca leziunea inflamatorie e mare
•-         intervenţie neuro-chirurgicală (sinus longitudinal
superior)
• cu distrugerea fibrinolitica a trombului / trombectomie
•~> minim 6 luni se ia tratament anticoagulant după tromboza
cerebrala

NEUROINFECTII
-bacteriene şi non-bacteriene (virale, parazitare, fungice) –

MENINGITA BACTERIANA
- insamantare hematogena/directa de la o sursa de infecţie
(ex. meningococ, pneumococ, H. influenzae, anaerobi, Gram
negativi (rar)
- inflamarea difuza meninge e Buraga - Curs Neurol
Conf. Dr. Ioan
ogie
MENINGITA BACTERIANA

ACUTA 1. arahnoidita pura => sindrom meningeal cu cefalee,

fotofobie, redoare ceafa, semne pozitive de iritaţie meningee
Dar rar se opreşte aici pentru ca apar mediatorii inflamaţiei cu
alterarea parenchimului submeningial =>
2. encefalopatia subpiala = stare epileptica, delir, deficit
variabil paretic si de sensibilitate, coma
         3. afectarea inflamatorie/vasculara a rădăcinilor nervilor
cranieni
4. tromboze venoase meningeale
            5. epidurita, plexita coroidala -> prin acest mecanism
unii bolnavi pot dezvolta hidrocefalia
Toate aceste mecanisme (1-5) duc la apariţia unui edem masiv cu
hernierea ţesutului cerebral

SUBACUTA se vindeca sau se cronicizează

CRONICA
1.     - hidrocefalie hipertensiva -> normotensiva
2.     - infiltrare subdurala (sindrom HTIC si tablou infecţios)
3.     - infarcte extensive arteriale si venoase
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Daca pacientul nu e tratat – moare. Uneori se vindeca cu sechele
1.     fibroza meningeala (arahnoidita opto-chiasmatica, meningomielita)
2.     meningoencefalita cronica cu hidrocefalie
3.     hidrocefalia persistenta a copilului
Meningita TBC
- insamantarea nu e la nivelul meningelui ci in cortex => fenomene de
vecinătate prin intermediul piamater
- analiza LCR e obligatorie (clar, putini bacili – paucibacilara,
infiltratul inflamator nu e intens, rar 400 leucocite/ mm 3 (! la debut PMN
crescute, dar se va modifica rapid cu predominanta limfo-monocitozei),
proteinorahie (fibrinogen crescut), glicorahia – scăzuta (nu e
patognomonica, trebuie făcut diagnostic diferenţial; apare si-n
metastazele din limfoame, carcinoame), bacilul Koch – greu de pus in
evidenta
Insamantarea pe mediu de cultura se face direct cu LCR recoltat ! in
salon
-Lowestein -> aştept 40 zile sau PCR -> Ag dar e scump
-diagnosticul se bazează pe - Subfebrilitate
tabloul clinic - cefalee persistenta
- sindrom meningeal
- vezica neurogena -> retenţie acuta
- tablou consumptiv
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Paraclinic
– LCR -> glicorahia se compara cu glicemia pacientului
normal = 65% Glicemie
-> reacţia Pandi = reacţia Rivalta pentru proteinorahie
- FO

Tuberculom nevraxial
-  - trebuie căutat TBC pulmonar
- semne neurologice de focar, HTIC, uneori reacţie
inflamatorie meningee
-         - CT, RMN
 
Meningomielita tuberculoasa
-         - meningoradiculita (rădăcina nv spinali)
-         - compresie medul secundara Morb Pott
- paraclinic – Rx pulmonara, LCR, CT
 
Tratament – 3 tuberculostatice ! trec BHE => vindecare
-> Hidralazina, Rifampicina, Procainamida
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Sifilis
-         - determinările neurologice pot apare in orice stadiu
-       - insam. hematogena => iniţial meningita -> după 90 zile
se
remite spontan
=> interval variabil luni -> ani
Neurosifilis – precoce 2 ani
- tardiv peste 2 ani
 
Treponema stabileste un echilibru cu tesutul inconjurator, dar
determina modificări cronice vasculare astfel inact in
sifilisul secundar (activ,/latent – precoce sau tardiv) apare
sifilisul meningovascular
 
Afectarea vasculara e de tip microangiopatic -> clinic se
manifesta prin AVC, dar nu cu afectarea cailor lungi ci ale
nervilor cranieni (frecvent III)

Uneori sunt afectate vase de calibru mare si apar leziuni de tip

ischemic medular
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
  ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie