UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 CEREBELUL

SEGMENTUL DIN ENCEFAL

SITUAT ÎN FOSA CEREBRALĂ POSTERIOARĂ,
PE PARTEA DORSALĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL
DE CARE ESTE LEGAT PRIN
TREI PERECHI DE PEDUNCULI CEREBELOŞI
ŞI ESTE DESPĂRŢIT DE EMISFERELE CEREBRALE
PRIN CORTUL CEREBELULUI.
EMBRIOLOGIE
FILOGENETIC, CEREBELUL APARE LA PEŞTI ŞI
ARE O DEZVOLTARE MAXIMĂ LA MAMIFERE ŞI ÎN
SPECIAL LA OM ÎN RELAŢIE CU NECESITATEA
MENŢINERII UNOR POSTURI CORESPUNZĂTOARE ÎN
TIMPUL MIŞCĂRILOR.
ONTOGENETIC DERIVĂ DIN METENCEFAL.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 ANATOMIE
CONFORMAŢIE EXTERIOARĂ

PORŢIUNE MEDIANĂ
(VERMIS)
SI
DOUĂ PORŢIUNI LATERALE,
(EMISFERELE CEREBELOASE)
ACOPERĂ, ÎN PARTE, VERMISUL.
SUPRAFAŢA ŞANŢURI PROFUNDE
CEREBELULUI (Delimitează
lobi şi lobuli)
ŞANŢURI
SUPERFICIALE
(Delimitează
lamele şi folii)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 Filogenetic, anatomo-fiziologic
şi din punct de vedere al patologiei,
în raport cu două şanţuri principale transversale,

şanţul primar şanţul uvulo- nodular

sau antero-superior, sau posterior,
situat pe faţa superioară situat pe faţa inferioară
CEREBELUL SE ÎMPARTE ÎN :
• LOBUL ANTERIOR (paleocerebelul). Situat înaintea fisurii primare şi
cuprinde TREI LOBULI: lingula, lobul central şi culmen (separaţi prin 2
şanţuri transversale paralele cu şanţul primar)

• LOBUL MIJLOCIU SAU POSTERIOR, (neocerebelul). Situat între

fisura primară şi uvulo-nodulară. El este divizat prin şanţurile postero-
superior, orizontal şi secundar în mai multe formaţiuni:
a. la nivelul vermisului se împarte în lobuli (decliv, folium, tuber,
piramida şi uvula)
b. la nivelul emisferelor se împarte în lobi (ansiform, paramedian
(gracilis), digastric şi amigdalian (tonsilla).
• LOBUL FLOCULO-NODULAR, reprezintă arhicerebelul. El este
format la nivelul vermisului din nodulus şi floculus în părţile laterale.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 STRUCTURA CEREBELULUI
Substanţa albă
alcătuită din fibre nervoase mielinizate, reprezentând
conexiunile aferente, eferente şi intercerebeloase. Ea este
dispusă la interior sub scoarţa cerebeloasă şi dă naştere la
numeroase prelungiri care formează axul fiecărui lobul,
din care se ramifică axe de substanţă albă pentru fiecare
lamelă dând aspect de arbore ramificat, de unde şi
denumirea de “arborele vieţii”.
Substanţa cenuşie
care este dispusă la periferie formând cortexul cerebelos
şi în interiorul substanţei albe formând nucleii
intracerebeloşi în număr de patru perechi.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol

ogie
 SCOARŢA CEREBELULUI
• STRUCTURĂ UNIFORMĂ

• TREI STRATURI PRINCIPALE DE CELULE:

• STRATUL MOLECULAR DISPUS LA EXTERIOR: două tipuri de celule:
• Stelate mici, dispuse extern, ai căror axoni sunt conectaţi cu
dendritele celulelor Purkinje
• Stelate mari sau celule “în coşuleţ” sau “în paneraş”, dispuse intern,
a căror prelungire descendentă formează o reţea bogată în jurul
celulelor Purkinje

• STRATUL MIJLOCIU, AL CELULELOR PURKINJE: PURKINJE format din celule

voluminoase cu nucleu sferic care au nucleol. dendritele se divid dicotomic către
stratul molecular iar axonul se îndreaptă spre nucleii cerebelului emiţând şi o
colaterală recurentă spre celulele purkinje adiacente. Axonul celulelor Purkinje
reprezintă singura eferenţă a scoarţei cerebeloase

• STRATUL GRANULAR, situat intern:

• Celule granulare mici a căror dendride prezintă mici ramificaţii în
formă de cârlige, iar axonul lor se bifurcă în ,,T’’ în stratul molecular
anastomozându-se cu dendritele celulelor Purkinje
• Celule granulare mari sau celulele Golgi, care trimit dendritele în
stratul molecular în timp ce axonii rămân pe loc
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
 FIBRELE AFERENTE EXTRACEREBELOASE
SE ÎMPART ÎN:
• FIBRE AGĂŢĂTOARE, CARE SE AŞEAZĂ ÎN JURUL CORPULUI ŞI
DENDRITELOR CELULELOR PURKINJE, FĂCÂND SINAPSĂ CU
ACESTEA.

• FIBRE MUŞCHIOASE, CARE FAC SINAPSĂ CU CELULELE DIN

STRATUL GRANULAR ŞI PRIN ACESTEA ŞI FIBRELE PARALELE ÎN ,,T’’
DESCARCĂ TOT PE CELULELE PURKINJE.

NUCLEII CEREBELOŞI

• PATRU PERECHI
• SITUAŢI ÎN PROFUNZIMEA SUBSTANŢEI ALBE

• NC. FASTIGII – ACOPERIŞULUI - imediat deasupra ventricului IV

• NUCLEII GLOBOSUS – LATERAL DE NUCLEII FASTIGII
• NUCLEII EMBOLIFORMII – LATERAL DE NUCLEII GLOBOSU
• NUCLEII DINŢAŢII – SITUAŢI CEL MAI LATERAL
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurol
ogie