Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ranga Membrele PDF

    Încărcat de

    TheBlackChink
    18 vizualizări202 pagini
    Viorele Vioreleeeee

    Titlu original

    Ranga Membrele.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Viorele Vioreleeeee

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    18 vizualizări202 pagini

    Ranga Membrele PDF

    Încărcat de

    TheBlackChink
    Viorele Vioreleeeee

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 202
    2 | BIBLIOTECA STUDENTULUI MEDICINIST VIOREL RANGA C. ZAHARIA V. PANAITESCU AL. ISPAS. ANATOMIA OMULUI MEMBRELE EDITURA CERIA ‘BUCUREST! j Drepturile de editare ale acestel luctdii apartin In exelusivitete Ediiuril ,CERMA” Redactor: fosna Wsdalina Mattel Consilier editorial: Dr. Tom Mafiet ‘Tehnoredaciare comptterizaté: Adrian Barbu Coperta: Florin Creangé ISBN. 9799557872 Trecersa Ia statiunea bioed a imprimat corpului man profunde modificéd structurale gi function. Aceste modifica se reflect& tn struotura gi dinamica trunchiului gi :ot att de evident in cea a extremitatior. © privire sucinta in fhogensza, arat& c&, In evo- lutia gi speciatizarea membrelor superioare gi infe- stoare, au intervenit mal multi factor. de exemple: cuterea si pregativea hranei, fuga de pericol, fabrica- rea unetteior de munca si numeroase ate conditi de adaptare la viata de uscat, In acest sens, MEMBRELE SUPERIOARE, care pe trepte flogenetic inferioare ser- vveau indeosebi la sprijnirea gi deplasarea corpuli, fa stramosii patrupezi mai apropieti omulul, au incepul a se elbera de sol, Ele s-au transiormat morfofunctional in organe de prehensiune si agéfare, tunctt care pre- supun un mare grad de mobiitate si care pe fing’ ‘opozabiltatea policelui, au concentrat la rivetul mm cea mai mare parte a receptorior de tact, dave principatul organ tactif al omulvi. Omul primitiv Schimbindu regimul de hran’, trage cu arcul dupa Vinat. descoperd focul si i creeaza cu propriar mind unetele de munca, de existenta. Transfomérle pro- duse la nivelul membrelor superioare, se reflecta in asezarea si articularea intre ele 2 oaselor centuri sca- pulare si extremitatior libere ale membrelor super- icare; in modul de articulare al oaselor centri scapulare cu trunchiul #1 conformatia 9 strategia re giunilor topografice ale membrelor superioare si traiectul manunchiuror vasculonervoase. In acest ca- dru un loc important jl ocupa articutatia umarulul, Pen- tru 0 mai mare mobilitate, ea prezinta o structura speciala si este asezata la suprafatd, caracteristic omuiui. Ea esie 0 articulatia de tip steroldal, cu condu- core musculara gi cu cea mal mare mobittate. Ampl- tudinea migcaritor se marepte de ssemenea prin participarea la realizarea lor, @ articulatiel centuril sca- pulare §i a tipulut particular de legaturé a scapulel cu ‘runchiul, prin mugchi. Exteemtatea tibera a membre- lor superioare, aseméinatA de Braus cu brajul unei ma- carale, prezinta o dinamica complex la baza careia sta Intregul sistem muscular al membrelor superioare i partial al trunchiulul. Acelagi factori au determinat Gezvoltarea deosebt de bogata a inenvaliel si cispo- zitivulu vascular al membrelor superioare. Un exemplu in acest sens il constituie reteaua vascular’ a acestor membre, cu muttiple posioiltati de circuatio colaterala in obstnuctia trunchiuriior vasculare principale. ‘Trecerea ia statiunea bipeda a impovarat MEM BRELE INFERIOARE in statiod si mers. Ca urmare, mamibrele infericare devin mai puternice $i volumi ease comparativ cu cote suporioare. Masa lor repre. Zinta cova mai mult deck 1/3 din masa totala a corpului uman. Adaptarea $i specializarea lor la functia de sustinere si propulsia Corpului, se reflecta SVIBAELGA fn structura tuturor paqtlor lor componente. fn acest sons, centura pelviend reprezentai& de cele doud ‘oase coxale se articuleaz’ puternic posterior cu osul sacru, inchizind astfel fnteun putemic inel oscs, 0 pare a coloanei vertebrale. Acest complex osos for- meaza 1/3 inferioaré a trunchiuiui, respectiv petvisul, prin care se transmite membrelor inferioare intreaga ‘greutate a parlor suprajacenta ala corpului, Toate pieselo scheletice ale mombrelor inferioare sint mat puternice, iar arhitectura lor intema este expresia so- Ucitarilor lor functionale tn gredientul gravit Adaptarea si specializarea mortofunctionala a mem- brelor inferioare se oglindeste de asemenea in dez~ voltarea si actiunea muschilor: in alcatuirea articulator si ntregului aparat ligamentar; in. dispo- Zitia gi traiectul yasolor sanguine si limfatice gi fn tipul jer do inervetie Intenp oe migcarea memorelor super- ‘care faa de trunchi se realizeaza Tnt-un triply sister mecanic formet de articuiaia stemoclaviculara, acra- mioclavicularé si cea a umérului, migcaile membralor inferioare fat de trunchi, se fac intro singuré articu- late, Aceasta este articutalia goldulul, putemnic&. s- lida i adine implantata in peretii bazinuiul. Rezistenta 1 solidtatea membrelor infericare determin8 0 mal re- usa expunere la stress-uri. Fracture membreior su- pperioare sint mai frecvente dectt ale celor inferioare. Insasi patologia acestora, comparata cu a celor su- pericare, prezinté particularitati legate de structure si functia lor Varicele membrelor interioare, afecini ar- ticulare, arteritels, limfedemul membretor infericare, etc. constituiesc numai ceva exemple in aceasta stera. Dezvoltarea membrelor Dezvoltarea membreior incepe inca in ssptamina a Va de vieté intrauterina, deci inainte ca embrionut s&-gi fi definit forma general umana, pe care © dobindesto abia la sfirgitul saptamini! a Vill-a de fa fe- ‘cundatie. ‘Membrele superioare gl inferiozre apar pe parte faterale ale corpului emibrionar sub forma unor muguri secundari si simetrici, numiti mugurit membrelo:. ‘Acesti muguri se dezvoté dintr-o creasta longitudinala intinitd initial pe toata lungimea fetelor laterale als trunchiuiul, numité creasta mombrolor (creasta iui Wott), in timp ce la pesti din creasia membrefor tau nrastere in lungul corpului, aripioarele, la mamifere partie crestelor dintre mugurii membrelor regreseaza i dispar. Mugurii membrelor superioare preced cu 48 ‘re ca apariie, pe cei ai membralor inferioare. Fiecare mugure are intial forma semilunaré si contine in inte- ‘ior populatia celular inc’ nediterenfiat8, de naturs mezenchimala, invelté la suprafajai de ectodermul em- ‘bronat {n aceasta etapa muguri membrelor sint ne- eegmentati, dar timpuriu, la nivelul lor incepe a se soiita o parte proximal mai groasa, corespunzind rndratui $1 goldului gt atta distala gi 1eita, din care se dezvolt extremitatie libere ale membrefor. Mugurit prezint’ o fal’ de fiexie $1 alta de extensie; 0 margine preaviald $i ata postaxiala. La om, mugurii membretor superioare corespund ultimelor patru somite cervicale $1 primalor doua toracice. Cel ai membrelor inferioace Ecrespuhd somitelor lombare si primetor sacrale. ih tuna a tha intrautoring, la niveiul extromiitior libere apare che 0 proeminenté ce corespunde cotulul si respectiy genunchiui, jar distal se aiia mina seu pi-

    S-ar putea să vă placă și