Radacina aortei

Radacina aortei este o regiune mai larga situata la baza aortei si in care se
gaseste valva aortica. Aceasta cuprinde urmatoarele elemente: spatiile
subcomisurale dintre sinusurile coronare delimitate de valve cu peretele aortei
si care sunt urmatoarele:
Spataiul subcomisural drept intre sinusul coronarian drept si sinusul
noncoronarian si care leaga inelul aortic de treimea mijl a crestei spetului
interventricular
Spatiul subcomisural anterior intre sinusurile coronariene drept si stang care
leaga inelul aortic de creasta septului interventricular
Spatiu subcomisural strang intre sinusul coronarian stang si sinusul
noncoronarian care se numeste cortina aortica si care se termina inferior la
continuitatea mitro aortica

De asemenea in structura radacinei aortei intra si 2 trigoane fibroase ce apartin

scheletului fibros al inimii:
Trigonul fibros stang prin care aorta e fixata la inelul mitral si ventriculul stang
Trigonul fribros drept prin care aorta e fixata la inelul mitralei, tricuspidei si la
treimea posterioara a crestei septului interventricular

Scheletul fibros al inimii reprezinta un ansamblu de structuri ce prezinta in

componenta lor o cantitate mare de tesut conjunctiv fibros.

Scheletul fibros cuprinde:

inelele atrioventriculare
inelele arteriale pulmonar si aortic
spatiile subcomsiurale situate inferior de aceste inele
septurile membranoase inter- si atrioventricular
tendonul Todaro
tendonul conului arterial
trigonurile fibroase drept si stang

Rolurile scheletului fibros:

asigura discontinuitatea electrica dintre atrii si ventricule
reprezinta teritoriu de insertie pentru miocardul ventricular
mentine pozitia inimii in interiorul pericardului
reprezinta o baza stabila (dar deformabila) pt fixarea valvelor cardiace
Inelele fibroase atrio-ventriculare
Au un aspect cilindric delimitand miocardul atrial de cel ventricular, la nivelul
sau inserandu-se cuspidele. Direct proportional cu grosimea peretelui, inelul
fibros stang e mai gros decat cel drept.
Suprafetele ce corespund acestor inele formeaza planul ventil al cordului, care
se deplaseaza catre varf in timpul sistolei, scazand presiunea intraatriala si
facilitand intoarcerea venoasa

Inelele fibroase aortic si pulmonar

Servesc insertiei valvelor semilunare. Inelul fibros aortic se gaseste la acelasi
nivel cu planul ventil, iar cel pulmonar se afla 5 cm mai sus spre baza cordului.

Trigonul fibros stang

Este situat intre orificul aortic si cel atrio ventricular stang. Prezinta un corn
posterior ce patrunde in continuitatea mitro-aortica, un corn anterior stang ce se
continua cu fila coronaria in partea anterioara a inelului mitral si un corn
anterior drept ce merge catre simfiza aortico pulmonara.

Trigonul fibros drept

Este mai mare decat cel stang si este situat intre orificiile atrio-ventriculare si
cel aortic. Are un corn posterior ce se prelungeste pe treimea posterioara a
crestei septului interventricular. De la varful acestui corn pleaca fila coronaria
in partea posterioara a inelului mitral. Un corn anterior stang ce patrunde in
continuitatea mitro aortica si un corn anterior drept ce se continua cu fila
coronaria pentru partea anterioara a inelului tricuspid.

Tendonul Todaro
Reprezinta o structura fibroasa densa de 3-4mm lungime si 1-2mm grosime
aflata in vecinatatea cornului posterior al trigonului drept, subendocardic,
preluning spre anterior extremitatea superioara a valvei sinusului coronar

Continuitatea mitro-aortica
Reprezinta un pliu circular situat in unghiul dintre aorta si atriul stang. Se afla la
baza cortinei aortice si solidarizeaza inelul aortic de inelul mitral
Artera coronara stanga
Origine: ostiul de la nivelul sinusului aortic coronarian stang
De regula are diametru mai mare decat cea dreapta si are un traiect spre
partea stanga a santului coronar, intre trunchiul pulm si auriculul stang.
Se imparte de obicei in 2 ramuri: a interventriculara anterioara + a
circumflexa, dar se poate imparti si in 3-4 ramuri: a. interventriculara
anterioara, a marginii obtuze, a diagonala a ventricului stang si a circumflexa

A interventriculara anterioara
Coboara in santul omonim cu vena mare a inimii, ajunge la nivelul
incizurii varfului inimii si se continua pe fata diafragmatica cu artera recurenta
ce urca putin in santul interventricular posterior. Se poate sau nu anastomoza cu
a interventriculara posterioara sau a circumflexa la vf cordului. Da ramuri:
• ventriculare drepte anterioare
• ventriculare stangi anterioare (mai numeroase, pot da a marginii obtuze
sau a diagonala a ventricului)
• septale anterioare (2/3 ant sept)
• septale posterioare (din recurenta – 1/3 post sept)

A circumflexa
Inconjoara cordul prin partea stanga a santului coronar acoperita initial de
auriculul stang si vena mare a inimii. Initial are rap cu vena mare, apoi merge
impreuna cu sinusul venos prin santul coronar stang (inf de el). Se termina
variabil la stanga/dreapta crucii cordului.
Ramuri atriale: Artera NSA, Artera anastomotica a lui Kugel (trece
retroaortic, strabate septul si se anast cu a coronara dreapta), a auriculului stang,
ramuri atriale anterioare, laterale, posterioare. Poate exista artera NAV ce merge
subendocardic in aria trigonului Koch.
Ramuri ventriculare: artera marginii obtuze, a diagonala a ventriculului
stang.

Artera coronara dreapta

Origine: ostiul de la nivelul sinusului aortic coronarian drept
Merge spre jumatatea dreapta a santului coronar. Initial se afla intre
trunchiul pulmonarei si auriculul drept, ajunge pe fata diafragmatica unde:
Patrunde in santul interventricular posterior decenind artera
interventriculara posterioara → artere ventriculare spetale posterioare
Se poate termina inainte de crucea cordului, fie in sant, fie coborand pe
fara diafragmatica
Se poate termina dupa, fie in sant, fie pe fata diafragmatica, fie extrem pe
marginea obtuza.
Ramuri:
Ventriculare anterioare:
• artera dreapta a conului pulmomonarei
• artera diagonala a ventriculului drept
• artera ventriculara a margii drepte
• ramuri ventriculare

Ventriculare posterioare
Atriale anterioare, marginale, posterioare

Inervatia cordului
Exista la baza inimii un plex nervos cu fibre S+pS. Plexul se afla in jurul
vaselor mari si are o componenta superficiala (intre aorta si pulmonara) si una
profunda. De asemenea exista si ggl pS paraviscerali si intramurali.
Exista si o retea nervoasa intramurala formata din 3 plexuri: subepicardic,
intramiocardic, subendocardic.

Inervatia pS se face prin ramuri cardiace cervicale si toracale ale celor 2

nervi X. Cele de pe partea stanga in componenta profunda, si cele drepte in cea
superficiala. Nervii cardiaci cervicali superiori se desprind din X, inf de ggl inf
al X. Cei inferiori din n laringeu recurent.
N1 parasimpatic motor → n dorsal al vagului
N2 parasimpatic motor → ggl paraviscerali + intramurali
Actiunea pS este cardiomoderatoare.

Inervatia S se realizeaza prin nervii cardiaci cervicali sup (eferent),

mijlocii si inf (micsti) + 3-4 nervi cardiaci toracali. N sunt de fapt formati de
fapt din fibrele postggl.
N1 → cornul lat al MS
N2 → ggl simpatici cervicali

N cardiaci toracali (formati de fapt din fibrele postggl):

N1 → cornul lat al MS
N2 → primii 4 ggl simpatici ai lantului toracic paravertebral (N micsti)

Din plexul cardiac → plexuri periarteriale (in jurul coronarelor si ramurilor) →

filetele nervoase ajung la miocardul A+V si la nodulii sist excitoconductor