Vasele si nervii toracelui

Trunchiul pulmonar
• Trunchiul arterei pulmonare transporta sangele venos din ventriculul drept catre plaman
alcatuind impreuna cu venele pulmonare circulatia functionala a plamanilor sau mica
circulatie

• Trunchiul pulmonar isi are originea la nivelul bazei ventriculului drept, fiind situat in
continuarea conului arterial (Luschka)

• Nivelul de separare dintre conul arterial si trunchiul pulmonar este reprezentat de

orificiul trunchiului pulmonar, prevazut cu cele 3 valvule semilunare (anterioara, dreapta,
stanga). Fiecare valvula prezinta cate o margine libera la nivelul careia se gaseste
nodulul lui Morgagni

• De la origine trunchiul pulmonar se indreapta oblic superior, posterior si spre stanga,

initial fiind situat anterior de portiunea ascendenta a aortei

• Are o lungime medie de 4 pana la 5 cm, un diametru de 25 de mm si o grosime parietala

de 1,5 mm
• Se termina la nivelul bifurcatiei trunchiului pulmonar dand
nastere celor doua ramuri terminale ale sale:

• Artera pulmonara dreapta

• Artera pulmonara stanga

• In functie de pozitia pe care o are fata de pericard , trunchiul

pulmonar prezinta doua portiuni:

• O portiune intrapericardica

• O portiunea extrapericardica
Raporturile portiunii intrapericardice

• Este portiunea mai lunga a trunchiului pulmonar

• Vine in raport:

• Anterior - cu pericardul si peretele toracic anterior

• Posterior - cu atriul stang, de care este separat prin sinusul

transvers al pericardului (Theile)

• Lateral dreapta - portiunea descendenta a aortei

• Lateral stanga - auriculul stang si portiunea proximala a arterei

coronare stangi
 Raporturile portiunii extrapericardice

• Este mult mai scurta in comparatie cu portiunea intrapericardica

• Vine in raport cu:

• Posterior - bifurcatia traheei

• Anterior si lateral stanga - fata mediastinala a plamanului

stang

• Lateral dreapta - aorta ascendenta

• Trunchiul pulmonar mai prezinta raporturi cu:

• Nodurile limfatice mediastinale anterioare

• Ramurile plexului cardiac

• Timusul la copii (tesutul celulo-adipos la adult)

Ramurile trunchiului pulmonar

1. Artera pulmonara dreapta - ramura terminala dreapta, mai

voluminoasa si mai lunga decat cea stanga a trunchiului
pulmonar

• Se orienteaza pe dreapta si posterior trecand transversal

prin mediastin indreptandu-se spre hilul pulmonar drept
unde intra in componenta radacinii plamanului drept

• La acest nivel artera pulmonara dreapta este situata antero-

inferior fata de bronhia principala dreapta
• Raporturi:

• Anterior - portiunea ascendenta a aortei si VCS

• Posterior - bifurcatia traheei si bronhia dreapta

• Superior - crosa aortei si crosa venei azigos

• Inferior - sinusul transvers al pericardului

Artera pulmonara stanga

• Este ramura terminala stanga a trunchiului pulmonar

• Se desprinde din portiunea extrapericardica a trunchiului

pulmonar

• Este mai scurta si mai putin voluminoasa fata de artera

pulmonara dreapta

• De la origine se indreapta aproape vertical spre hilul plamanului

stang unde intra in componenta radacinii plamanului stang. La
acest nivel este situata antero-superior fata de bronhia principala
stanga
• Raporturi:

• Anterior - venele pulmonare stangi

• Posterior - bronhia stanga

• Superior - crosa aortei

• Inferior - atriul stang

 Aorta
• Isi are originea la baza ventriculului stang reprezentand trunchiul arterial de origine
al tuturor arterelor corpului cu exceptia arterelor pulmonare

• La origine aorta incepe printr-o portiune dilatata cunoscuta sub numele de bulb
aortic. Se orienteaza initial oblic superior, anterior si la dreapta pe o lungime de
aproximativ 5 cm = portiunea ascendenta (aorta ascendenta)

• Ulterior se inflecteaza spre radacina plamanului stang trecand peste acesta dinspre
anterior spre posterior, formand crosa (carja) aortei

• La nivelul flancului stang al vertebrei T4 crosa aortei se continua cu portiunea

verticala descendenta a aortei = aorta toracica, acesta coboara spre muschiul
diafragm, spre hiatul aortic, astfel incat la nivelul vertebrei L4 sa se ramifice in
ramurile terminale. Portiunea de la hiatul aortic pana la nivelul lui L4 = aorta
abdominala
• Ramurile terminale ale aortei sunt:

• Artera iliaca comuna dreapta

• Artera iliaca comuna stanga

• Artera sacrala medie (situata in continuarea aortei

abdominale, reprezinta portiunea pelvina atrofiata a aortei)

• Aorta are o forma cilindrica, cu diametrul de aproximativ 25 de

mm, o grosime de 1,5 mm, prezentand o oarecare elasticitate
 Portiuniile aortei
• In raport cu directia si localizarea topografica,
aorta prezinta 3 portiuni distincte:

1. Portiunea ascendenta a aortei (aorta ascendenta)

2. Arcul aortei

3. Portiunea descendenta a aortei (aorta

descendenta) careia ii se disting doua portiuni

a. O portiune toracica = aorta toracica

b. O portiunea abdominala = aorta abdominala

• Limita dintre cele doua portiuni este

reprezentata de hiatul aortic al diafragmei
Aorta ascendenta

• Reprezinta prima portiune a aortei

• Incepe printr-o portiune dilatata = bulbul aortei situat la baza ventriculului

stang.

• Prezinta 3 valvule (posterioara,dreapta,stanga). Pe marginea fiecare

valvule se gaseste cate un nodul = nodulul lui Arantius

• De la origine are un traiect oblic superior, anterior si la dreapta, lung de

aproximativ 5 cm, continuandu-se cu crosa aortei

• Limita dintre portiunea ascendenta a aortei si arcul aortei este reprezentata

de emergenta trunchiului arterial brahiocefalic (corespunde marginii
inferioare a primului cartilaj costal drept)
• Aorta ascendenta corespunde portiunii intrapericardice si
apartine compartimentului arterial al etajului superior al
mediastinului anterior

• Este cuprinsa intr-o teaca comuna formata de pericardul seros

cu trunchiul pulmonar iar pediculul arterial astfel format
delimiteaza superior sinusul transvers al pericardului

• La nivelul bulbului aortic, aproape de originea aortei se

desprind arterele coronare dreapta si stanga
• Raporturile aortei ascendente:

• Anterior - originea trunchiului pulmonar, auriculul drept,

pericardul, recesul costo-mediastinal anterior drept

• Posterior - prin intermediul sinusului transvers al

pericardului vine in raport cu artera pulmonara si bronhia
principala dreapta

• Lateral dreapta - portiunea intrapericardica a venei cave

superioare

• lateral stanga - trunchiul arterei pulmonare

• Ramurile aortei ascendente:

• Din portiunea initiala a aortei ascendente (bulbul aortei)

iau nastere cele doua artere coronare dreapta si stanga
destinate vascularizatiei arteriale a inimii
Arcul aortei
• Reprezinta cea de a doua portiunea a aortei, interpusa intre aorta
ascendenta si portiunea descendenta

• Se intinde de la nivelul emergentei trunchiului brahiocefalic pana la

flancul stang al corpului vertebrei T4 incalecand antero-posterior
bronhia principala dreapta

• Are o forma curba cu concavitatea orientata inferior, inconjurand

radacina plamanului stang

• Pe langa concavitatea orientata inferior arcul aortei mai prezinta si o

a doua concavitate, mai putin evidenta orientata spre dreapta in
contact cu flancul stang al traheei si esofagului
• Raporturile arcului aortei:

• Superior - este incrucisat de vena brahiocefalica stanga

• Inferior - prin concavitatea sa arcul aortei vine in raport cu

elementele radacinii plamanului stang, ligamentul arterial (ce leaga
arcul aortei de artera pulmonara stanga), nervul laringeu recurent
stang

• Lateral dreapta - incruciseaza dinspre anterior spre posterior

traheea; vine in raport cu flancul stang al esofagului, ductul toracic
si nodurile limfatice traheo-bronhice superioare stangi

• Lateral stanga - vine in raport cu ramurile cardiace cervicale

superioare, nervul vag stang si nervul laringeu recurent stang
• Ramurile crosei aortei:

• De la nivelul fetei superioare a crosei aortei se desprind 3

trunchiuri arteriale care iriga capul, gatul, membrele superioare si
o parte din peretii toracelui. In ordinea emergentei lor aceste
trunchiuri arteriale sunt:

• Trunchiul brahiocefalic

• Artera carotida comuna stanga

• Artera subclaviculara stanga

• Trunchiul brahiocefalic

• Este prima si cea mai voluminoasa ramura colaterala a

crosei aortei

• De la origine are un traiect oblic superior, posterior si

lateral pana pe fata posterioara a articulatiei sterno-
claviculare drepte unde se bifurca in cele doua ramuri
terminale ale sale:

• Artera subclaviculara dreapta

• Artera carotida comuna dreapta

• Raporturi:

• Anterior - cu vena brahiocefalica stanga, ramurile cardiace ale

vagului drept, timusul la copii, articulatia sterno-claviculara
dreapta, muschii sterno-hiodieni si sterno-tiroidieni

• Posterior - traheea

• Lateral - pleura si plamanul drept

• Medial - artera carotida comuna stanga

• Trunchiul brahiocefalic nu prezinta ramuri colaterale, dar inconstant

(10%) apare artera trioidiana IMA
• Artera carotida comuna stanga

• Are originea pe fata superioara a arcului aortic intre originea

trunchiului brahiocefalic si arterei subclaviculare stangi

• Are o lungime mai mare decat artera carotida comuna dreapta

• De la origine se orienteaza oblic superior lateral si posterior,

paraseste cavitatea toracica si se orienteaza vertical, ascendent,
paralel cu traheea

• Este situata in compartimentul arterial al etajului superior al

mediastinului anterior
• Raporturi:

• Anterior - vena brahiocefalica stanga, timusul (tesut celulo-adipos la

adult), peretele toracic anterior

• Posterior - artera subclaviculara stanga, artera vertebrala stanga,

ductul toracic

• Lateral - nervul frenic stang, nervul vag stang, pleura mediastinala

si fata mediastinala a plamanului stang

• Medial - trunchiul brahiocefalic, traheea, portiunea toracica a

esofagului

• In cavitatea toracica artera carotida comuna stanga nu da nici o ramura

colaterala
• Artera subclaviculara stanga

• Este cea de a 3-a artera cu originea la nivelul fetei superioare a

arcului aortic

• Are un traiect mai lung decat artera subclaviculara dreapta

• Descrie in portiunea intratoracica un traiect vertical si

ascendent pana la nivelul aperturii toracice superioare, dupa
care descrie o curba cu concavitatea inferior imbratisand
cupola pleurala stanga

• In cutia toracica este situata in compartimentul arterial al

etajului superior al mediastinului anterior
• Raporturi:

• Anterior - artera carotida comuna stanga, nervul vag stang

si vena brahiocefalica stanga

• Posterior - prin intermediul muschilor prevertebrali cu

primele doua vertebre toracice

• Medial - Traheea, portiunea toracica a esofagului, nervul

laringeu recurent stang, ductul toracic

• Lateral - pleura mediastinala si fata mediala a plamanului

stang
• Artera subclaviculara da nastere la 4 ramuri colaterale:

1. Artera vertebrala

2. Artera toracica interna

3. Trunchiul tirocervical

4. Trunchiul costocervical

• Dintre aceste ramuri colaterale artera toracica interna si

trunchiul costocervical sunt destinate peretilor toracelui
• Artera toracica interna

• Isi are originea in portiunea prescalenica a fetei inferioare a

arterei subclaviculare

• De la origine se orienteaza inferior, si posterior de extremitatea

mediala a claviculei

• Incruciseaza primul cartilaj costal coborand in torace de-a

lungul marginii sternului pana la nivelul spatiului 6 intercostal
unde se bifurca in cele doua ramuri terminale:

• Artera musculofrenica

• Artera epigastrica superioara

• Ramurile colaterale:

• Ramuri anterioare - perforante - ce strabat muschiul

intercostal intern ajungand la muschiul pectoral mare,
piele si glanda mamara

• Ramuri posterioare - mediastinale - se distribuie organelor

din mediastinul anterior

• Ramuri mediale - sternale - foarte subtiri dispuse pe fata

posterioara a sternului

• Ramuri laterale - intercostale anterioare - cate doua pentru

fiecare spatiu intercostal
• Ramuri terminale:

• Artera musculofrenica -este adesea

dubla fiind formata dintr-o ramura
toracica si una frenica. Apare ca artera
musculofrenica in spatiul 6 intercostal si
se distribuie spatiilor intercostale si
muschiului diafragm

• Artera epigastrica superioara - este

situata medial fata de artera
musculofrenica. Paraseste toracele prin
spatiul dintre fasciculele xifoidiene si
costale ale muschiului diafragm,
patrunzand in teaca dreptului abdominal
de aceeasi parte. La acest nivel se
anastomozeaza cu artera epigastrica
inferioara provenita din artera femurala
• Trunchiul costocervical (trunchiul cervicointercostal)

• Are originea in portiunea prescalenica a arterei subclaviculare

la acelasi nivel cu originea arterei toracice interne

• La nivelul primei coaste trunchiul costocervical se imparte in

cele doua ramuri terminale ale sale:

• Artera cervicala profunda - artera se anastomozeaza cu

o ramura din artera occipitala

• Artera intercostala suprema - se anastomozeaza cu o

ramura provenita din artera acromio-toracica (ramura a
arterei axilare)
 Portiunea toracica a aortei descendente
(aorta toracica)
• Portiunea toracica a aortei reprezinta prima portiunea a aortei descendente

• Este situata in compartimentul pre- si laterovertebral al mediastinului posterior,

continuand arcul aortei de la nivelul flancului stang al vertebrei T4

• Se intinde pana la nivelul vertebrei T11 unde travereaza hiatul aortic al

mediastinului

• In traiectul sau descendent are o directie oblica dinspre superior spre inferior si de la
stanga spre dreapta

• De la origine si pana la nivelul vertebrei T7 aorta toracica se situeaza pe versantul

stang al coloanei vertebrale toracale

• Inferior de vertebra T7 ea se plaseaza pe fata anterioara a vertebrelor toracale fara sa

atinga linia mediana
• Raporturi:

• Anterior - bronhia principala stanga, venele pulmonare stangi, nervul

vag stang

• Posterior - Coloana vertebrala, venele hemiazigos superior si inferior,

simpaticul toracal stang

• Lateral (dreapta) - ductul toracic, vena azigos

• Lateral (stanga) - pleura mediastinala si fata mediastinala a plamanului

stang

• Ajunsa la nivelul vertebrei T12, strabate hiatul aortic al diafragmei si se

continua cu portiunea abdominala a aortei. Posterior de portiunea toracica a
aortei, hiatul aortic este traversat si de ductul toracic
• Ramurile colaterale:

• Din portiunea toracica a aortei iau nastere doua categorii

de ramuri colaterale:Viscerale si Parietale

• Ramurile colaterale viscerale sunt:

• Pericardice

• Esofagiene (lungi si scurte)

• Bronhice

• Mediastinale
• Ramurile colaterale parietale:

• Arterele frenice superioare (drepte si stangi)

• Arterele intercostale posterioare sau costale aortice - in numar de 8-9

perechi. Acestea pornesc de pe fata posterioara a aortei toracale si sunt
destinate spatiilor intercostale de la spatiul III pana la spatiul XI

• Primele doua spatii intercostale sunt vascularizate de artera

intercostala suprema (ramura a trunchiului costo-cervical al arterei
subclaviculare)

• Fiecare artera intercostala se divide apoi intr-o ramura anterioara

si una posterioara

• Ramura anterioara - se anastomozeaza anterior cu arterele

intercostale anterioare din artera toracica interna si din artera
musculofrenica
• Fiecare artera intercostala este acompaniata de o vena si un
nerv intercostal

• Ramura anterioara emite la randul sau urmatoarele ramuri:

• Intercostale colaterale

• Musculare

• Cutanate laterale

• Mamare
• Ramura posterioara - se orienteaza posterior si emite o ramura spinala care intra
in canalul vertebral si doua ramuri cutanate (mediala si laterala) care
vascularizeaza muschii spatelui si tegumentele regiunii vertebrale

• Arterele subcostale

• Sunt situate sub ultima coasta

• Pot fi considerate perechea a XII-a de artere intercostale, avand raporturi

identice cu cele ale arterelor intercostale posterioare

• Fiecare artera subcostala este insotita de cel de al XII-lea nerv toracic

• Se anastomozeaza cu: Artera epigastrica superioara, ultima artera

intercostala posterioara si arterele lombare

• Fiecare artera subcostala emite o ramura dorsala si una spinala cu o

destinatie similara ramurilor omonime ale arterelor intercostale posterioare
 Vena cava superioara

• Vena cava superioara,

colecteaza sangele venos al
jumatatii superioare a
corpului, respectiv de la cap
si gat, membrele superioare
si o parte din torace cu
exceptia venelor coronare
care se varsa in sinusul
coronar
• Este situata in compartimentul venos al etajului superior al
mediastinului anterior, paramedian dreapta.

• Are o lungime medie de aproximativ 70 mm si un diametru de

aprox 20 mm

• Se formeaza prin unirea celor doua vena brahiocefalice dreapta si

stanga la nivelul fetei posterioare a primului cartilaj costal drept

• De la origine, se indreapta vertical si descendent, paralel cu

marginea dreapta a sternului

• Portiunea sa terminala este situata mai in profunzime decat punctul

de origine
• Portiunea inferioara a VCS perforeaza pericardul si se deschide pe peretele
superior al atriului drept in dreptul celei de a 3-a coaste din dreapta

• Prezinta doua portiuni, una extrapericardica si una intrapericardica

• Raporturile portiunii extrapericardice:

• Anterior - marginea dreapta a sternului cu primele doua cartilaje

costale si primul spatiu intercostal

• Posterior - traheea, bronhia dreapta si ganglionii limfatici traheo-

bronhici

• Medial - aorta ascendenta

• Lateral - pleura mediastinala si fata mediastinala a plamanului drept

• In segmentul intrapericardic, vena cava superioara este inconjurata de teaca
formata de pericardul seros si vine in raport cu:

• Anterior - auriculul drept

• Posterior - vasele pulmonare drepte

• Medial - aorta ascendenta

• Lateral - pleura si fata mediastinala a plamanului drept

• Inafara trunchiurilor brahiocefalice din care se formeaza, vena cava superioara

mai primeste ca afluenti:

• Vena azigos

• Venele timice

• Venele frenice
 Venele brahiocefalice
(dreapta si stanga)
• Se formeaza prin unirea venelor
jugulara interna si
subclaviculare de partea
respectiva, la nivelul
confluentului venos jugulo-
subclavicular (unghiul lui
Pirogoff)

• La nivelul fetei posterioarea

primului cartilaj costal drept,
prin unirea celor doua vene
brahiocefalice ia nastere vena
cava superioara
 Vena brahiocefalica
dreapta

• Se formeaza la nivelul articulatiei sternoclaviculare drepte prin

unirea venei jugulare interne drepte cu vena subclaviculara
dreapta (unghiul lui Pirogoff drept). In acest confluent venos se
varsa si ductul limfatic drept sau marea vena limfatica

• De la origine trunchiul venos brahiocefalic drept se orienteaza

inferior, paramedian dreapta. La nivelul fetei posterioare a
cartilajului primei coaste din dreapta, vena brahiocefalica
dreapta se uneste cu cea stanga si dau nastere venei cave
superioare
• La nivelul mediastinului anterior vena brahiocefalica dreapta
prezinta urmatoarele raporturi:

• Anterior - articulatia sternoclaviculara dreapta, muschiul

sternocleidomastoidian si pleura mediastinala dreapta

• Posterior - nervul vag drept si fata mediastinala a plamanului

drept

• Lateral dreapta - nervul frenic drept si fata mediastinala a

plamanului drept

• Medial stanga - Timusul (tesut adipos) si trunchiul venos

brahiocefalic stang
 Vena brahiocefalica
stanga

• Se formeaza la nivelul articulatiei sternoclaviculare stangi prin

unirea venei jugulare interne stangi cu vena subclaviculara stanga
(unghiul lui Pirogoff stang) confluenta unde se varsa ductul toracic

• De la origine se orienteaza oblic inferior si medial trecand de linia

medio-sagitala a corpului si ajungand in final la nivelul fetei
posterioare a primei coaste din stanga unde se uneste cu vena
brahiocefalica dreapta pentru a forma vena cava superioara

• Are o lungime de aproximativ 60 mm fiind de doua ori mai lunga

decat cea dreapta
• Raporturile venei brahiocefalice stangi:

• Anterior - articulatia sternoclaviculara stanga, muschiul

sternocleidomastoidian, manubriul sternal si tesutul adipos
timic

• Posterior - artera subclaviculara stanga, artera carotida

comuna stanga, nervul frenic stang, nervul vag stang

• Superior - venele tiroidiene inferioare

• Inferior - arcul aortei

• In traiectul lor la nivelul mediastinului anterior, cele doua vene
brahiocefalice primesc urmatorii afluenti:

• Venele tiroidiene inferioare

• Venele timice

• Venele pericardice

• Venele pericardo-frenice

• Venele mediastinale

• Venele bronhice

• Venele traheale

• Venele esofagiene

• Venele toracice interne

 Vena cava inferioara

• Este trunchiul colector al

sangelui venos din jumatatea
inferioara a corpului (abdomen,
pelvis, membreleinferioare)

• VCI ia nastere prin unirea celor

doua vene iliace comune
(dreapta si stanga) la nivelul
vertebrelor L4 si L5, pe flancul
drept al coloanei vertebrale
• De la origine, VCI are un traiect ascendent usor oblic si spre
dreapta, retroperitoneal, pe flancul drept al coloanei vertebrale,
traverseaza muschiul diafragm si se termina la nivelul peretului
inferior al atriului drept (in dreptul vertebrei T9)

• Prezinta 3 portiuni:

• Abdominala

• Diafragmatica

• Toracica
• Portiunea diafragmatica - are o lungime de aproximativ 5 mm
si strabate muschiul diafragm la nivelul centrului tendinos al
diafragmei printr-un orificiu = orificiul venei cave. Uneori acest
orificiu este strabatut si de nervul frenic drept

• Portiunea toracica - are o lungime de aproximativ 3-4 cm fiind

formata dintr-un segment intrapericardic si un segment
infrapericardic (extrapericardic)

• Segmentul extrapericardic - are raporturi cu baza

plamanului drept prin intermediul ligamentului freno-
pericardic drept
• Segmentul intrapericardic - are un traiect scurt fiind invelit
de pericardul seros. Acest segment prezinta urmatoarele
raporturi:

• Anterior - atriul drept

• La stanga - sinusul oblic al pericardului (fundul de

sac Haller)

• La dreapta - ligamentul freno-pericardic drept

• Postero-medial - prin intermediul pericardului fibros

vine in raport cu spatiul freno-pericardo-esofagian
• Vena cava inferioara se
termina la nivelul peretelui
inferior al atriului drept
printr-un orificiu prevazut cu
o valvula = valvula lui
Eustachio
 Vena azygos

• Vena azigos sau marea vena azigos reprezinta o vena

anastomotica intre sistemul cav superior si cel inferior.

• Tributara venei cave superioare, vena azigos colecteaza prin

afluentii sai sangele venos de la peretele toracic, de la maduva
spinarii si coloana vertebrala precum si de la unele viscere
mediastinale

• Vena azigos situata latero-vertebral dreapta are drept omolog in

partea stanga vena hemiazygos inferioara si vena hemiazygos
accesorie impreuna cu care formeaza un veritabil sistem azygos
• Vena azygos isi are originea in torace imediat deasupra diafragmei, la
nivelul celei de a XII-a vertebra toracala prin doua radacini:

• O radacina mediala - ce provine din vena cava inferioara

• O radacina laterala - care se formeaza prin unirea venei lombare

ascendente drepte cu vena subcostala dreapta (a XII-a vena
intercostala dreapta)

• De la origine , are un traiect ascendent urcand pe flancul drept al

coloanei vertebrale

• Strabate mediastinul posterior si ajungand la nivelul vertebrei T4,

trece din mediastinul posterior in cel anterior, descriind o curba =
crosa venei azygos, care incaleca pediculul pulmonar drept dinspre
posterior spre anterior
• Se deschide pe peretele posterior al venei cave superioare

• In traiectul sau vena azygos prezinta doua portiuni:

• O portiune ascendenta verticala

• O portiune sagitala = arcul venei azygos

• Raporturile venei azygos

• Anterior - esofagul , nervul vag drept, recesul

interazygoesofagian

• Posterior - simpaticul toracal drept

• Lateral dreapta - pleura mediastinala si fata mediastinala a

plamanului drept

• Lateral stanga - ductul toracic si segmentul toracic al aortei

descendente
• Afluentii venei azygos - se clasifica in parietali si viscerali

• Afluentii parietali:

• Cele 12 vene intercostale drepte din care primele 3 se varsa printr-un

trunchi comun

• Vena hemiazygos (inferioara)

• Vena hemiazyogs accesorie (superioara)

• Afluentii viscerali:

• Venele esofagiene

• Venele pericardice

• Venele bronhice drepte

• Venele mediastinale
Vena hemiazygos
• Vena hemiazygos sau mica vena azygos sau vena hemiazygos inferioara
ia nastere prin doua radacini:

• O radacina mediala cunoscuta sub numele de arc reno-azygo-

lombar (Lejars) ce provine din vena renala stanga si vena cava
inferioara

• O radacina laterala ce rezulta din confluenta venei lombare

ascendente stangi cu vena subcostala stanga

• De la origine are un traiect ascendent situandu-se in compartimentul

pre- si laterovertebral al mediastinului posterior

• Urca pe flancul stang al coloanei vertebrale, posterior de segmentul

toracic al aortei descendente si de ductul toracic si anterior de lantul
simpatic toracal stang
• La nivelul vertebrei toracale T7 sau T8 se inflecteaza spre
dreapta trecand posterior de portiunea toracica a aortei si a
ductului toracic si se varsa in vena azygos fie direct, fie printr-
un trunchi comun cu vena hemiazygos accesorie

• Afluenti:

• Ultimele 5 vene intercostale posterioare stangi

• Venele esofagiene si frenice superioare

• Venele pericardice si mediastinale

 Vena hemiazygos accesorie
(superioara)

• Se formeaza prin unirea primelor 7 vene intercostale posterioare

stangi. Uneori primele doua vene intercostale stangi formeaza
un trunchi comun numit vena intercostala superioara stanga

• De la origine are un traiect descendent strabatand

compartimentul pre- si laterovertebral al mediastinului posterior
pe flancul stang al coloanei vertebrale
• Raporturi:

• Anterior - aorta toracica

• Posteiror - simpaticul toracal stang

• Lateral dreapta - flancul stang al coloanei vertebrale

• Lateral stanga - pleura mediastinala si fata mediastinala a

plamanului stang
• Afluenti:

• Parietali:

• Primele 7 vene intercostale stangi

• Viscerali:

• Venele bronhice stangif

• La nivelul vertebrei T8 vena hemiazygos accesorie se inflecteaza spre

dreapta pentru a se varsa directi sau printr-un trunchi comun cu vena
hemiazygos inferioara in vena azygos. Uneori inainte de varsare cele doua
vene hemiazygos pot sa prezinte o anastomoza intre ele
 Limfaticele toracelui

• Limfaticele toracelui sunt reprezentate de vase

limfatice si noduri limfatice

• Vasele limfatice sunt reprezentate de DUCTUL

TORACIC si DUCTUL LIMFATIC DREPT
(ductul toracic drept)
 Ductul toracic
• Ductul toracic sau canalul toracic este cel mai voluminos trunchi colector limfatic al
organismului.

• Dreneaza limfa corpului cu exceptia jumatatii drepte a capului, a gatului, a membrului

superior drept si hemitoracelui drept

• Masoara in medie 38-45 cm lungime, 2-3 mm diametru si prezinta 3 portiuni

• Abdominala

• Toracica - cu doua segmente

• Segmentul interazigo-aortic

• Segmentul supraaortic

• Cervicala
Ductul toracic sau canalul toracic este cel mai mare colector limfatic al
organismului. Îşi are originea la nivelul L2, printr-o porţiune dilatată,
numită cisterna lui Pecquet. În realitate aşa-zisa cisternă nu este altceva
decât un conglomerat de vase limfatice spre care vin două mari
colectoare limfatice lombare. De la origine are un traiect ascendent,
străbate diafragma, apoi urcă pe faţa anterioară a coloanei vertebrale
( între aorta toracală la stânga şi vena azygos la dreapta). Porţiunea
terminală a ductului toracic se inflectează spre stânga, descrie un arc,
arcul ductului toracic, şi se termină în confluentul venos jugulo-
subclavicular stâng al lui Pirogov.
• Originea ductului toracic poate fi joasa abdominala la nivelul primelor
doua vertebre lombare, sau inalta toracica corespunzator ultimelor doua
vertebre toracice. In acest ultim caz lipseste portiunea abdominala a
ductului toracic

• Cisterna hilului (cisterna lui Pequet) reprezinta clasic dilatatia in forma

de sac de origine a ductului toracic

• Cu o lungime de 5-7 cm aceasta este situata pe fata anterioara a

vertebrelor lombare posterior de portiunea abdominala a aortei, de o
parte si de alta aflandu-se stalpii (pilierii) diafragmei

• Daca originea ductului toracic este inalta cisterna hilului este slab
reprezentata putand fi considerata ca absenta
 Ductul limfatic drept
• Dreneaza limfa membrului superior drept, peretelui toracic drept, plaman drept,
partea dreapta a inimii, a muschiului diafragm, si jumatatea dreapta a capului si
gatului

• Are o lungime de 10-15 mm fiind situat pe marginea mediala a muschiului scalen

anterior, se termina in confluentul venos jugulo-subclavicular drept (unghiul lui
Pirogoff drept)

• Ductul limfatic drept se formeaza prin unirea a 3 trunchiuri colectoare limfatice

drepte:

• Trunchiul bronho-mediastinal

• Trunchiul subclavicular

• Trunchiul jugular
 Nodurile limfatice ale mediastinului se impart in doua grupuri:

• parietale si viscerale

Nodurile limfatice parietale:

➢ supraxifoidiene ale lui Sappey;

➢ parasternale sau ale căii toracice
interne;
➢ retrosternale;
➢ prevertebrale;
➢ laterovertebrale;
➢ intercostale;
➢ frenice.
 Nodurile limfatice viscerale:

➢ traheale;
➢ traheo-bronhice;
➢ bronho-pulmonare;
➢ pulmonare;
➢ mediastinale posterioare (situate în special în porţiunea inferioară
a mediastinului posterior);
➢ mediastinale anterioare ( situate în special la nivelul etajului
superior al mediastinului anterior), care se dispun pe trei căi:
➢ calea mediastinală anterioară dreaptă (venoasă)
➢ calea mediastinală anterioară stângă (arterială)
➢ calea mediastinală transversală pe traiectul trunchiului venos
brahiocefalic stâng.
 Nervii toracici
• Sunt in numar de 12 perechi si reprezinta nervii spinali ai regiunii
toracice care iau nastere prin unirea radacinii anterioare (motorii)
cu radacina posterioara (senzitiva) a nerviilor spinali din regiunea
toracica

• Dpdv functional sunt nervi mixt deoarece contin fibre

somatomotorii, somatosenzitive si vegetative

• Sunt numerotati de la T1 la T12

• Dupa un traiect scurt in dreptul capului costal, fiecare trunchi al

nervului spinal toracic se imparte in doua ramuri terminale:
 • Ramura posterioara

• Ramura anterioara (nervul intercostal)

• Ramurile posterioare = ramuri terminale posterioare ale nerviilor toracici

destinate musculaturii profunde a spatelui si a tegumentelor regiunii
vertebrale

• Cu exceptia primului nerv toracic (se comporta ca si C8) celalalte ramuri

posterioare se impart la randul lor in doua ramuri:

• Ramura mediala (musculara)

• Ramura laterala

• Ramura cutanata
• Ramurile anterioare = NERVII INTERCOSTALI

• Ramurile anterioare sunt ramuri terminale ale nervilor spinali toracici.

Ultima pereche = nervul subcostal

• Patruns in spatiul intercostal, nervul intercostal este situat la mijlocul

spatiului. De la unghiul posterior al coastei nervul intercostal se apropie
de marginea inferioara a coastei supraiacente, plasandu-se intre
fasciculele muschiului intercostal intern

• Primele 5 perechi de nervi intercostal apartin numai peretelui toracic

• Ultimele 6 perechi de nervi intercostali apartin atat toracelui cat si

peretelui abdominal
• In pachetul vasculo-nervos intercostal nervul ocupa pozitia inferioara, artera
este situata deasupra nervului iar vena deasupra arterei

• La nivelul unghiului costal nervii intercostali se anastomozeaza cu

partea principala a sistemului nervos autonom prin intermediul
ramurilor comunicante

• Inafara de nervii toracici, inervatia peretelui toracic mai este asigurata si de

ramuri care provin din plexul cervical si din plexul brahial

• Din plexul cervical participa la inervatia peretelui toracic urmatorii nervi:

• Nervii supraclaviculari mediali

• Nervii supraclaviculari laterali

• Nervii supraclaviculari intermediari

• Din plexul brahial participia la inervatia peretelui toracelui
urmatorii nervi:

• Nervul toracic lung

• Nervul subclavicular

• Nervul pectoral lateral

• Nerval pectoral medial

 Nervii frenici
• Nervul freniceste ramura terminala a
plexului cervical, fiind destinata
inervatiei diafragmei si a
pericardului

• El reprezinta nervul esential in

mecanismul respiratiei, participand
deasemenea la efectuarea unor acte
cum ar fi:

• Tusea

• Stranutul

• Defecatia

• Nasterea
• Nervul frenic se formeaza in principal prin fibre nervoase somatice si
vegetative din ramura anterioara a lui C4 si in mod secundar din
radacinile anterioare ale nervilor spinali C3 si C5

• Radacinile secundare se alatura radacinii principale pana la nivelul

pediculului pulmonar. In mod obisnuit unirea radaciniilor principala si
secundara se face intre corpurile muschiilor scalen anterior si scalen
mijlociu

• La nivelul gatului - nervul frenic coboara pe fascia de invelis a

muschiului scalen anterior. Initial este situata de-a lungul marginii
laterale a muschiului, apoi se orienteaza inferior si medial pentru a trece
pe fata lui anterioara

• La baza gatului nervul frenic se situeaza intre cele doua capete de

insertie (clavicular si sternal) a muschiului sternocleidomastoidian, fiind
situat in fosa supraclaviculara mica
• Patrunde in cutia toracica la nivelul aperturii toracice
superioare, cei doi nervi frenici avand traiecte diferite:

• Nervul frenic drept trece intre vena subclaviculara

(anterior) si artera subclaviculara (posterior), lateral de
originea arterei toracice interne

• Nervul frenic stang trece intre vena si artera

subclaviculara stanga, posterior si lateral de portiunea
terminala a arcului ductului toracic
• In torace - nervii frenici coboara spre diafragma strabatand mediastinul fiind
insotiti de vasele pericardo-frenice

• In traiectul lor mediastinal diferit in dreapta fata de stanga, nervii frenici sunt
acoperiti de pleura mediastinala la care adera

• Nervul frenic drept - vine in raport medial cu trunchiul brahiocefalic drept si

vena cava superioara, trece anterior de hilul pulmonar drept si apoi lateral de
pericard pana la muschiul diafragm

• Nervul frenic stang - coboara pe fata antero-laterala a crosei aortei, trece

anterior de hilul pulmonar stang, se plaseaza pe pericard ajungand la muschiul
diafragm posterior de inima

• Pe tot traiectul lor in torace, nervii frenici sun insotiti de vasele frenice sau
diafragmatice superioare

• Se termina prin ramuri terminale la nivelul muschiului diafragm pe care il

inerveaza
 Nervul vag

• Reprezinta perechea a 10-a de nervi cranieni, fiind un nerv mixt

• Dintre toti nervii cranieni el prezinta cel mai intins teritoriu

vizand extremitatea cefalica, regiunea cervicala, toracele si
abdomenul

• Desii este considerat ca principalul reprezentant parasimpatic al

portiunii cefalice a sistemului nervos autonom, nervul vag are in
componenta sa si fibre somatice (motorii si senzitive), respectiv
fibre simpatice
• De la originea aparenta, nervul vag se indreapta spre baza craniului
pe care il paraseste la nivelul gaurii jugulare

• In regiunea cervicala, intra in constitutia pachetului vasculo-nervos

profund al gatului, avand un traiect descendent si vertical, trece
anterior de artera subclaviculara patrunzand in cutia toracica prin
apertura toracica superioara

• In torace coboara posterior de radacina plamanilor prin mediastinul

posterior

• In compartimentul esofagian cei doi nervi vagi flancheaza marginile

portiunii toracice a esofagului, pentru ca in portiunea inferioara
vagul stang sa treaca anterior de esofag iar cel drept posterior de
acesta
• Impreuna cu esofagul nervii vagi traverseaza hiatul esofagian al diafragmei
patrunzand in abdomen unde se termina prin formarea unui plex = plexul
periesofagian

• Raporturile nervului vag drept in torace:

• In portiunea superioara a toracelui nervul vag drept coboara intre vena si

artera subclaviculara dreapta incrucisand fata laterala a trunchiului
arterial brahiocefalic

• Coboara de-a lungul marginii laterale drepte a traheei si coboara medial

de crosa venei azigos si bronhia dreapta

• Inferior de pediculul pulmonar drept coboara de-a lungul marginii drept

si pe fata posterioara a esofagului dand nastere la numeroase ramuri ce
intra in constitutia plexului periesofagian
• Raporturile nervului vag stang in torace:

• Vagul stang coboara in torace de-a lungul arterei carotide

comune stangi, trece anterior de crosa aortei si apoi
postero-inferior fata de acesta

• Coboara posterior de pediculul pulmonar stang a bronhiei

stangi, trimitand la acest nivel numeroase ramuri ce vor
forma plexul pulmonar stang

• Sub pediculul pulmonar stang se situeaza pe marginea

stanga si apoi anterior de esofag unde da nastere la ramuri
ce intra in constitutia plexului periesofagian
• Ramurile colaterale ale nervilor vagi

• In lungul sau traiect nervul vag da nastere la numeroase ramuri

colaterale grupate in: intracraniene, cervicale, toracice si
abdominale.

• Ramurile colaterale ce se desprind din portiunea toracica a

nervului vag sunt:

• Nervul laringeu recurent drept si stang

• Nervul laringeu recurent drept - se desprinde din vagul drept,

inconjoara artera subclaviculara dreapta trecand apoi inferior de ea
si se indreapta apoi superior in santul format de trahee si esofag de-a
lungul marginii drepte a esofagului
• Nervul laringeu recurent stang - se desprinde din vagul stang in
dreptul fetei inferioare a crosei aortei indreptandu-se posterior pe
sub crosa descriind o ansa dupa care se plaseaza pe fata anterioara a
esofagului indrepandu-se spre laringe

• Nervii cardiaci inferiori - se termina in plexul cardiac posterior

• Plexul pulmonar - format din ramuri anterioare si posterioare ce

dau nastere plexurilor pulmonare anterior si posterior

• Plexul periesofagian - format din fibre nervoase ce provin din

vagul drept si cel stang
• Este reprezentat de simpaticul toracal sau segmentul toracic al
lantului ganglionar simpatic paravertebral, destinat inervatiei
viscerelor toracice si abdominale

• Simpaticul toracal este format din două lanţuri ganglionare

simpatice paravertebrale, fiind situat la nivelul unghiurilor costo-
vertebrale. În sus se continuă cu simpaticul cervical, iar în jos cu
simpaticul lombar (abdominal).
 Simpaticul toracal este format din 12 perechi de ganglioni simpatici
uniţi prin cordoane intermediare (uneori numărul ganglionilor toracali
este mai mic). Între simpaticul toracal şi nervii intercostali (spinali
toracali) se află ramuri comunicante. Este situat în stânga, înapoia
venelor hemiazygos, iar în dreapta înapoia venei azygos. Din simpaticul
toracal se desprind:

➢ din primele cinci perechi pornesc ramuri mediastinale, esofagiene,

vasculare, osteo-musculare, bronho-pulmonare;
➢ din perechile VI, VII, VIII, IX ia naştere nervul splahnic mare, pe
traiectul lui aflându-se ganglionul splahnic al lui Lobstein;
➢ din perchile X, XI, XII se formează nervul splahnic mic;
➢ din perechea XII, uneori, poate lua naştere nervul splahnic
minim.

Nervii splahnici părăsesc toracele, străbătând diafragma

şi pătrund în abdomen unde concură la formarea plexului
solar ( creierul abdomenului).