Vase mari în torace

Trunchiul pulmonar :

Pleacă din ventriculul drept la nivelul unui inel fibros, situat inferior de infundibul
(porţiunea de ejecţie). De acest inel fibros se prinde valva pulmonară, formată din 3 valve
/ cuspe : anterioară, dreaptă şi stângă. Cuspele au în centrul lor lunule şi corpusculi
Morgagni. Între fiecare valvulă şi perete se găsesc nişte dilataţii numite sinusurile
trunchiului pulmonar.
În peretele toracic, trunchiul pulmonar se proiectează în spaţiul nr. 2 intercostal
stâng, între cele două coaste ce delimitează acest spaţiu (coastele 2 şi 3); are un traiect
ascendent şi la stânga (aproape orizontal) şi descrie o concavitate în dreapta în care se
găseşte aorta. La nivel T5 se bifurcă în cele două artere pulmonare dreaptă şi stângă.
Bifurcaţia se face inferior de crosa aortei.
De la stânga la dreapta avem : trunchiul pulmonar, aorta, vena cavă superioară.

Raporturile trunchiului pulmonar :

 anterior : auriculul stâng, pericardul seros, pericardul fibros, recesul costo-
mediastinal stâng, timusul;
 posterior : aorta, a. coronară stângă, atrii;
 stânga : auriculul stâng şi a. coronară stângă (pe sub auricul);
 dreapta : aorta şi vena cavă superioară;
Trunchiul pulmonar se găseşte în mediastinul superior.
 A pulmonară dreaptă : mai orizontală şi mai groasă decât cea stângă, are traiect
spre hilul pulmonar stâng, superior de vena pulmonară dreaptă superioară şi
anterior de esofag şi de bronhia principală dreaptă; se divide în ramurile ei lobare;
delimitează superior sinusul transvers al pericardului;
 A pulmonară stângă : ea şi crosa aortei sunt legate prin ligamentul arterial ce
este permeabil până în prima saptămână după naştere (canalul aortic); la stânga
ligamentului arterial, între artera pulmonară stângă şi arcul aortic trece nervul
laringeu recurent stâng; în partea dreaptă a acestui ligament arterial trece partea
superficială a plexului cardiac; între marginea inferioară a arterei pulmonare şi
vena pulmonară superioară stângă se află o plică a pericardului seros ridicată de
vena cardinală stângă fibrozată;
Ramificaţiile arterelor pulmonare preced pe cele ale bronhiilor, fiind în raport
strând cu acestea. Se descriu astfel ramuri lobare şi segmentare care intră în alcătuirea
pediculilor lobari şi segmentari. Ramurile segmentare au o dispoziţie variabilă. Ultimele
ramificaţii intră în structura peretelui alveolar şi a septurilor interalveolare, irigând
bronhiile respiratorii şi canalele alveolare.
Ramurile destinate lobului superior drept se pot desprinde fie direct din A.
Pulmonară dreaptă, fie prin intermediul unui trunchi lobar superior. Ele sunt reprezentate
de :
 r apicală;
 r anterioară descendentă;
 r anterioară ascendentă;
  r posterioară ascendentă;
 r posterioară descendentă;
Pentru lobul mijlociu : r lobară medie ce se împarte în :
 r laterală;
 r medială;
Pentru lobul inferior pleacă r apicală – superioară a lobului inferior şi un trunchi
bazal din care se desprind :
 r subapicală subsuperioară;
 r bazală medială cardiacă;
 r bazală anterioară;
 r bazală laterală;
 r bazală posterioară;
Pentru plămânul stâng ramură lobară superioară şi inferioară. Din ramura lobară
superioară se desprind :
 r apicală;
 r anterioară descendentă;
 r posterioară;
 r anterioară ascendentă;
 r lingulară care se împarte la rândul ei în ramură lingulară superioară şi inferioară;
Din ramura lobară inferioară se desprind :
 r apicală superioară;
 r bazală medială cardiacă;
 r bazală anterioară;
 r bazală laterală;
 r bazală posterioară;

În trunchiul pulmonar, unde presiunea hidrostatică este doar de 25/10 mmHg,

condiţiile hemodinamice diferă de cele din marea circulaţie în care presiunea este de
aprox. 5 ori mai mare. În patul capilar, datorită însă unei descreşteri foarte lente,
presiunea rămâne 12/7 mmHg.
În cazul creşterii presiunii în trunchiul pulmonar, ventriculul drept este
suprasolicitat şi apare hipertrofia de ventricul drept şi acesta devine insuficient (= cord
pulmonar).

Aorta :

Pleacă din ventriculul stâng de la nivelul unui inel fibros ce este aşezat superior şi
la dreapta de orificiul atrio-ventricular stâng; de inel se prinde valva aortei cu cele 3
valvule ce au un aspect asemănător celor pulmonare.
Între peretele aortei şi valve se găseşte sinusul aortic Valsalva ce poate fi observat
şi la exterior ca bulb aortic.
Arterele coronare se desprind la marginea superioară a valvulelor; când acestea se
alipesc de perete (în sistolă) în ele nu intră sânge; coronarele sunt irigate doar în diastolă.
 Aorta prezintă mai multe segmente : aorta ascendentă, crosa aortei, aorta
descendentă toracică şi abdominală.
Aorta are un traiect ascendent şi la dreapta astfel încât proiecţia la peretele toracic
se face de la articulaţia sterno-costală nr. 3 stângă la cea nr. 2 dreaptă, după care descrie
un traiect posterior şi la stânga până la T4; de la T4 are traiect descendent şi se apropie de
linia mediană până la L5 unde se bifurcă în cele două artere iliace comune.

Aorta ascendentă : se găseşte în mediastinul mijlociu, e acopertiă de pericard, în

întregime; la bază este mai dilatată şi formează bulbul aorticdupă care diametrul scade
treptat şi ultima parte este mai dilatată = butonul aortic (jetul de sânge loveşte tavanul
aortei);
Raporturi :
 posterior : faţa anterioară a atriului drept şi pediculul pulmonar drept;
 anterior : trunchiul pulmonar ce apoi vine la stânga;
 dreapta : vena cavă superioară;

Crosa aortei : se întinde de la locul de plecare al trunchiului brahiocefalic până la

ligamentul arterial; crosa se găseşte în mediastinul superior; la stânga ligamentului
arterial se găseşte nervul laringeu recurent stâng; la dreapta ligametului de delimitează o
ari astfel :
 superior : crosa aortei;
 inferior : bifurcaţia arterei pulmonare;
 posterior : ligamentul arterial;
Prin acest spaţiu trece plexul cardiac superificial;
Raporturi :
 antero-lateral : nervul frenic stâng, nervul vag stâng, nervii cardiaci inferiori din
vag şi nervii cardiaci simpatici;
 postero-medial : trahee, esofag, canal toracic, coloana vertebrală;
De pe faţa superioară a crosei aortei se desprind cele trei ramuri ale sale :
trunchiul brahiocefacil, A. carotidă comună stângă, A. subclavie stângă.

Trunchiul brahicefalic : are traiect ascendent şi la dreapta până la articulaţia

sterno-claviculară dreaptă şi se proiectează undeva posterior de linia mediană a sternului;
Anterior avem :
 plan nervos : (n. vagi si frenici) – v. desen de la mediastin;
 plan venos : vena brahiocefalica dreapta ± vena tiroidiană inferioară;
 plan muscular : reprezentat de originile muşchilor sternohioidian şi
sternotiroidian;
Posterior : trahee şi bronhii.
Alte ramuri ale trunchiului brahiocefalic (în afara A. carotide comune drepte şi A.
subclaviculare drepte) :
 A pentru timus;
 A tiroidiana ima;
 A carotidă comună stângă : are raporturi asemănătoare trunchiului
brahiocefalic; între artera carotidă comună stângă şi trunchiul brahiocefalic se găsesc
traheea, artera tiroidiană ima şi vena tiroidiană inferioară.

A subclavie stângă : se desprinde posterior şi la stânga de A. carotidă comună

stângă (v. raporturi de la Lp.)

Aorta descendentă : continuă crosa aortei de la nivelul marginii stângi a T4 şi are

traiect descendent din ce în ce mai aproape de linia mediană, până la T12 când pătrunde
în abdomen prin hiatusul aortic al diafragmului. Se găseşte în tot acest traiect în
medistinul posterior.
Raporturi :
 la dreapta şi apoi posterior cu coloana vertebrală toracică, lanţul simpatic toracal
şi vena azygos;
 de la T7 ajunge pe linia mediană şi de la acest este intersectată posterior de esofag
(chiar şi la nivel T10) ce trece de la dreapta la stânga aortei;
Ramuri :
 parietale :
1. arterele intercostale posterioare 3-11;
2. arterele subcostale;
3. arterele frenice superioare;
 viscerale :
1. esofagiene;
2. mediastinale;
3. pericardice;
4. bronşice;