Cordul

⚫ localizat la nivelul toracelui, în compartimentul mediastinal anterior al etajului mediastinal inferior, o

treime din aceasta fiind localizată la dreapta faţă de linia mediană şi două treimi fiind localizate la stânga
liniei mediene.

⚫ seamana cu o piramida triunghiulara turtita antero-posterior, asezata cu baza posterior, prezintă triplă
rotație:

⚫ baza superior, posterior și la dreapta

⚫ vârful inferior, anterior și la stânga

Fața sternocostală - separată de partea anterioara a șanțului coronar în două zone:

⚫ portiune inferioara ventriculara, mai întinsa, convexa, divizata la rândul sau de santul interventricular
anterior (ce contine vasele omonime) într-o suprafata mai mare (~ 2/3) apartinând VD si una mai mica, a
VS. Șanțul nu ajunge la vârful cordului ci se termină la dreapta acestuia => incizura vârfului cordului. VD
prezinta în partea superioara o bombare, conul pulmonarei sau infundibulul, determinata de
compartimentul de ejectie. VS se continua inferior cu vârful (apexul) cardiac.
⚫ portiune superioara atriala, concava, acoperita anterior de emergenta celor doua artere mari: aorta
urca spre partea dreapta (!) si pulmonara spre stânga (!). Portiunea atriala se prelungeste pe flancuri cu
cele doua auricule (urechiuse).

• Auriculul dr. este mai voluminos, are forma triunghiulara cu baza lateral, în dreptul santului
terminal His, vârful sprijinindu-se pe aorta ascendenta, la stânga vârful auriculului poate ajunge pe
trunchiul pulmonar. Latura inferioara participa la delimitarea santului coronar. Acesta este
străbătut ȋn porţiunea dreaptă de către artera coronară dreaptă şi mica venă a cordului.

• Auriculul stg. este mai lung si mai sinuos (a fost comparat cu o creasta de cocos); se sprijina pe
trunchiul pulmonarei, superior ajunge până la artera pulmonară dreaptă. Inferior de ea gasim
portiunile initiale ale a. interventriculara anterioara si a. atrioventriculare stânga – circumflexa
(cele doua ramuri terminale ale a. coronare stg.), ca si vena mare a inimii (situata în continuarea v.
interventriculare anterioare si continuându-se, la rândul sau, cu sinusul coronar)

1
Forma atriilor, prelungite lateral de auricule – un arc de cerc ce îmbratiseaza arterele mari => corona cordis

Raporturile fetei sternocostale:

⚫ anterior se gasesc sternul, coastele si spatiile intercostale, m. transvers toracic, vasele toracice
interne si spatiul conjunctivo-adipos al mediastinului anterior (acesta din urma continând
limfonoduli);

⚫ antero-lateral avem recesurile pleurale costo-mediastinale anterioare si marginile ant. ale

pulmonilor. Între atrii si fetele posterioare ale aortei si pulmonarei se rasfrânge seroasa
pericardica formând sinusul transvers al lui Theile. Raporturile dintre cord și plămân explică
posibilitatea apariției suflurilor extracardiace. În sistola ventriculară, cordul se contractă, iar
aerul pătrune cu putere în partea învecinată de pulmon, det. astfel apariția suflului.

Faţa diafragmatică plană, privește inferior, formata aproape exclusiv de ventriculi (VS fiind bine reprezentat).
⚫ La nivelul feţei diafragmatice se poate identifica crux cordis ce este reprezentată de intersecţia dintre
şanţul coronar şi şanţul interventricular.

⚫ Limita între ventriculi este data de șantul interventricular posterior strabatut de a. interventriculara
posterioara (ramura terminala a a. coronare drepte) si de vena coronară medie.

⚫ În partea VS se gaseste vena posterioara a ventriculului stâng (unul dintre principalii afluenti ai sinusului
coronar).

Raporturi: prin intermediul pericardului si a m. diafragma (centrul tendinos), cu lobul stâng hepatic si fornixul
gastric(explică apariția palpitațiilor în aerogastrie)

Faţa pulmonară este orientată spre posterior şi la stânga şi este reprezentată preponderent de o porţiune din
ventriculul stâng.

⚫ Prezintă şanţul coronar stâng la nivelul căruia putem identifica artera atrioventriculară stângă şi marea
venă coronară.

⚫ Acesta din urmă ȋmparte faţa pulmonară ȋntr-o porţiune atrială ce corespunde atriului stâng, şi o
porţiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng.

⚫ Nervul frenic și vasele diafragmatice superioare formează o curbură cu concavitatea medială, ajungând
posterior de vârful cordului

Marginea dreaptă separă fața sternocostală de cea diafragmatică, este ȋn raport direct cu pleura şi cu faţa
medială a plămânului drept.

Marginile anterioară şi posterioară nu sunt bine evidenţiate.

Vârful inimii este reprezentat de vârful ventriculului stâng şi este orientat ȋn jos, ȋnainte şi la stânga
• Mărginit la dreapta de incizura vârfului cordului determinată de șanțul interventricular anterior

⚫ lovește în sistola peretele toracic în dreptul spațiului V intercostal stg., la 8-10 cm de linia mediosternala
(distanța corespunde liniei medioclaviculare) => se palpează șocul apexian.

⚫ În dilatațiile abdominale (ascite, meteorism, tumori) = împins superior, în emfizemul pulmonar sau
rahitism=coborât
2
Baza are o poziţie ȋn sus, ȋnapoi şi spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica şanţul interatrial (deplasat
spre dreapta), ce o ȋmparte ȋn două porţiuni şi anume:

• O porţiune stângă reprezentată de atriul stâng, ȋmpreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare;

• O porţiune dreaptă reprezentată de atriul drept, ȋmpreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară,
respectiv inferioară.

⚫ Orificiile de varsare ale celor doua vv. cave sunt dispuse pe o linie verticala, în timp ce orificiile vv.
pulmonare sunt asezate orizontal, ansamblul se numeste crucea venoasa a inimii.

⚫ Între orificiile vv. pulmonare drepte si cele stângi apare o depresiune datorata esofagului.

⚫ Tot aici se poate observa unul dintre afluentii sinusului coronar: vena oblica a atriului stâng (vena lui
Marshall).

⚫ Marginea inferioara a bazei este formata de portiunea posterioara a santului coronar care contine la
dreapta ultima parte a a. coronare drepte, însotita de vena mica a inimii (afluent al sinusului coronar) iar în
stânga, sinusul coronar.

Raporturi:

⚫ portiunea mai întinsa ce corespunde AS vine în raport cu organele mediastinului posterior, de

care este despartita prin pericard: esofagul toracic și cei 2 nervi vagi, ganglioni limfatici
intertraheobronhici, aorta descendenta toracica, bifurcatia traheii (situata posterior si superior),
fața anterioară a corpilor vertebrali T6-T8

⚫ AD priveste postero-lateral, spre fata mediala a plămânului homolateral

⚫ Superior orificul vcs, inferior orificiul vci

⚫ La dreapta șanțul terminal

⚫ Raporturi cu pleura mediastinală și fața corespunzătoare a lobului inferior al plămânului

drept --- nervul frenic drept și vasele diafragmatice superioare

Rapoartele inimii cu structurile ȋnvecinate - proiecţia cordului se realizează ȋn cadrul unui patrulater delimitat
astfel:

⚫ anterior - un plan frontal, tangent la pericard;

⚫ posterior - un plan frontal, tangent şi posterior de bifurcaţia traheei, venele pulmonare şi pericardul de la
nivelul atriului stâng;

⚫ superior - un plan transversal prin vertebra toracală T4 şi unghiul sternal;

⚫ inferior - diafragmul;

⚫ lateral - pleurele mediastinale ale celor doi plămâni.

Limitele ariei matitatii cardiace

⚫ Medial dreapta – marginea stanga a sternului

3
 ⚫ Superior stanga – proiectia marginii anterioare a plamanului stang, o linie curba cu concavitatea iferior si
medial, ce uneste cartilajul costal IV stang cu proiectia varfului cordului;

⚫ Inferior – matitatea cardiaca se continua fara limita clara de demarcatie cu matitatea lobului stang
hepatic, proiectia intinzandu-se pana in dreptul cupolei diafragmatice – spatiul V intercostal stang.

Proiectia cordului pe coloana vertebrala

⚫ T4 – vertebra vaselor mari (arteriale) de la baza inimii

⚫ T5 – vertebra infundibulului pulmonarei

⚫ T6 – vertebra atriala

⚫ T7 – vertebra ventriculelor

⚫ T8 – vertebra apexului cordului

Proiectia valvelor cardiace pe peretele toracic anterior

⚫ Valva pulmonara – cartilajul 3 sternocondral stang

⚫ Valva aortica – linia parasternala stanga in spatiul 3 ic stg, inferior si medial de proiectia valvei
pulmonare

⚫ Valva mitrala – cartilajul 4 sternocondral stg

⚫ Valva tricuspida – linia parasternala dreapta in spatiul intercostal stang

Focarele de ascultatie

⚫ Mitral – in spatiul 5 ic stg, pe lmc

⚫ Tricuspidian in sp 5 ic stg, parasternal

⚫ Erb in sp 3 ic stang, parasternal

⚫ Pulmonar in sp 2 ic stang, parasternal

⚫ Aortic in sp 2 ic drept, parasternal

Şanţurile cardiace

⚫ şanţul coronar sau atrioventricular (separă atriile de ventricule) – oblic, perpendicular pe axa mare a
cordului; traiect descendent, spre dreapta, pe faţa sternocostală, separând AD de marginea dreaptă,
oblică, a VD;

⚫ şanţul interventricular (separă cele două ventricule) –situat în plan vertical, trece prin marele ax al
inimii; prezintă două segmente şanţul interventricular anterior şi posterior; este situat între şanţul
coronar şi incizura apicală de la nivelul marginii ascuţite;

⚫ şanţul interatrial, plasat în plan vertical, vizibil numai la baza inimii;

Atriile – situate posterior, la baza cordului, separate prin septul interatrial.

Ventriculele – separate prin septul interventricular, cu axul mare paralel cu cel al cordului;

4
 • baza lor orientata posterior si ocupata de orificiile atrioventriculare prevazute cu cate o valva
atrioventriculara(forma de palnie cu varful spre ventricul)

• fiecare valva este formata din mai multe valvule(cuspe) 🡪 fiecare valvula prezinta o baza care se insera
pe inelul fibros al orificiului AV, o fata axiala(atriala) neteda si o fata periferica(ventriculara) ce da
insertie cordajelor tendinoase.

• +orificiu arterial situat anterior de orificiul atrioventricular (VD – trunchiul arterei pulmonare, VS – aorta)

Peretii ventriculari prezinta trabecule carnoase care se impart in 3 categorii:

• ordinul I : se numesc si muschi papilari; baza lor este aderenta la peretele ventricular iar varful da
insertie cordajelor tendinoase ce se insera la nivelul valvulelor;

• ordinul II : se insera prin cele 2 extremitati pe peretii ventriculari si au portiunea mijlocie libera;

• ordinul III : adera pe toata intinderea la peretele ventricular.

Atriul drept
Rapoarte:

Anterior: pericard, pleură şi faţa mediastinală a plămânului drept

Lateral: pericard, pleura, vase pericardofrenice, nerv frenic, hil pulmonar, faţa mediastinală plămân drept

Posterior:

⚫ La stânga: sept atrial

5
 ⚫ La dreapta: vene pulmonare drepte

Medial: aorta ascendentă, trunchiul pulmonar

⚫ peretele lateral (drept) – concav, prezintă trabecule de ordinul II şi III, orientate anteroposterior,
constituind muşchii pectinaţi

⚫ peretele medial (stâng)

⚫ = septul interatrial, care în partea mijlocie prezintă o depresiune, denumită fosa ovală, alungită
vertical, al cărei planşeu este reprezentat de o membrană subţire, care o separă de atriul stâng
(septum primum din viata intrauterina);

◦ pe cea mai mare parte a circumferinţei sale, fosa ovală este înconjurată de un relief numit
limbul fosei ovale sau inelul lui Vieussens (embriologic este locul unde se găsea în timpul vieţii
intrauterine canalul interatrial al lui Botallo, iar limbul fosei ovale reprezintă marginea laterală a
septumului secundum)

Limbul fosei ovale prezintă două coarne :

◦ unul anteroinferior, care se continuă cu cornul anteromedial al valvulei venei cave

inferioare (valvula lui Eustachio)

◦ unul posterior, care se află înaintea tuberculului intervenos al lui Lower

◦ peretele superior:

◦ orificiul venei cave superioare, circular, avalvular;

◦ anterior de acest orificiu se află orificiul de comunicare cu auriculul drept, la limita dintre
peretele superior, anterior şi lateral;

◦ auriculul drept, privit din atriul drept are formă de pâlnie neregulată, în cavitatea căreia
proemină trabecule cărnoase;

◦ VCS şi auriculul drept formează un unghi diedru, la nivelul căruia se găseşte nodulul sinusal;

◦ peretele inferior :

◦ orificiul VCI situat aproape de septul interatrial, la unirea peretelui inferior cu cel posterior;

◦ are aspect circular şi este plasat într-un plan oblic anteroinferior.

◦ orificiul VCI - valvula lui Eustachio - reprezintă embriologic persistenţa valvulei drepte a
sinusului venos coronar;

Valvula lui Eustachio are formă de corn, concav superior, prezintă :

● corn posteroextern, care se inseră pe peretele posterior al atriului drept

● corn anterointern, care se confundă cu extremitatea anteroinferioară a limbului fosei

ovale.

● anterior şi medial de orificiul VCI, aproape de septul interatrial, se află orificiul sinusului venos
coronar
6
 ● valva sinusului coronar ( a lui Thebesius) , fină, semicirculară, acoperă partea inferioară a
orificiului;

● de la extremitatea anterioara a v.Eustachio porneşte spre peretele septal o proeminenta

alungita = banda sinusala care contine o structură tendinoasă numită tendonul lui Todaro, care
participă la formarea triunghiului lui Koch;

Triunghiul Koch: Conţine nodulul atrioventricular si portiunea initiala a fasciculului atrioventricular Hiss

● inferior: cuspa septală a valvei tricuspide

● superior: tendonul Todaro

● lateral: valva lui Eustachio

● Peretele posterior

● crista terminalis, o proeminenţă netedă, musculară verticală care are originea la nivelul
extremităţii superioare a septului, trece anterior de orificiul VCS, şi se termină la nivelul marginii
inferioare a orificiului VCI;

● la limita dintre peretele posterior si medial, la egala distanta intre cele doua orificii cave –
tuberculul intervenos Lower

● Peretele anterior – fără elemente deosebite – prezinta orificiul atrioventricular

Ventriculul drept
Anterior: Pericard, pleura stanga, marginea ant a plamanului stg, sternul, plastronul costal

Posterior : Septul interventricular

Superior : Auriculul drept, trunchiul pulmonar

Inferior: Pericardul, tendonul central al diafragmului

= Formă de piramidă triunghiulara: 3 pereti, baza, varf

• Peretele superior (anterior)

o Corespunde fetei sternocostale a inimii

7
 o Prezinta numeroase trabecule carnoase si m. papilar anterior care se insera medial de marginea
dreapta a cordului si se indreapta superior -> corzile tendinoase – se insera pe valvula anterioara
si posterioara a tricuspidei
• Peretele inferior ( posterior )
o Corespunde fetei diafragmatice
o Pe fata anterioara se insera trabecule carnoase de ordinul II si III si m. papilar posterior: de la
varful muschiului papilar posterior pornesc coarje tendinoase care se insera pe valvula
posterioara si interna a tricuspidei
• Peretele medial (septal)
o Alcatuit din septul interventricular
o Superior – aspect neted – se insera m. papilar septal – alcatuit din mai multe conuri musculare
▪ M. papilar al conului arterial ( m. lui Lancisi) – se afla in partea inferioara a conului
trunchiului pulmonar
o Prezinta o trabecula de ordinul II – trabecula septomarginala ( bandeleta anziforma a lui Poirier
sau moderator band a lui Tandler ) – se prelungeste pana la baza m. papilar anterior
• Varful = situat la 10 mm superior de varful cordului
o Prezinta trabecule carnoase de ordinul II si III care se intretaie => aspect cavernos
• Baza : prezintă 2 orificii – atrioventricular si pulmonar
o 1. Orificiul atrioventricular drept
▪ Priveste posterior si la dreapta
▪ Prevazut cu valva atrioventriculara dreapta ( tricuspida ) – prezinta 3 valvule implantate
prin baza lor pe inelul fibros al orificiului atrioventricular drept + fata atriala = neteda +
fata ventriculara care da insertia coarjelor tendinoase

1. Valvula anterioara= cea mai mare, forma patrulatera, pe ea se prind coarjele plecate de la
m. papilar anterior si de la cel septal

2. Valvula septala = cea mai mica, forma semicirculara, se continua cu valvula posterioara,
primeste coarje tendinoase de la peretele septal

3. Valvula posterioara ( inferioara ) = forma triunghiulara, primeste coarje de la m. papilar

posterior si anterior

o 2. Complexul valvular pulmonar

▪ Orificiul trunchiului pulmonar
o situat superior, anterior şi la stanga orificiului atrioventricular drept, la extremitatea
infundibulului pulmonar;
o prezinta 3 valvule semilunare: anterioara, dreapta si stanga – pe marginea dreapta
prezinta nodulii valvulelor semilunare ai lui Morgagni

o diferenţa de nivel între orificiul arterei pulmonare şi orificiul tricuspid - marcata

printr-un fascicul cărnos = creasta supraventriculară a lui Hiss, care are originea pe
peretele septal, trece deasupra valvulei anterioare a orificiului tricuspid şi se
termina în partea superioară a peretelui anterior al ventriculului drept;

◦ porţiunea sa mijlocie proemină în interiorul ventriculului drept = pintenele

lui Wolf, iar depresiunea inferioară acestei crestei se numeşte gropiţa
subinfundibulară.
8
 o segmentul ventriculului drept dintre creasta supraventriculară şi orificiul trunchiului
pulmonar, de forma unui trunchi de con, de aspect neted = conul
arterial(infundibulul pulmonar)

*VD – impartit in 2 portiuni( venoasa si arteriala ) separate printr-un orificiu delimitat de :

o superior – valvula anterioara a tricuspidei

o anterior – m. papilar anterior
o inferior – trabecula septomarginala
o posterior – m. papilar septal

portiunea venoasa comunica cu AD prin orificiul tricuspid, portiunea arteriala comunica cu portiunea atriala prin
orificiul trunchiului pulmonar

Atriul stang

⚫ formează majoritatea bazei cordului

⚫ situat posterior de atriul drept, de care este separat prin septul interatrial, dispus oblic;
⚫ are pereţii de trei ori mai groşi decât AD;
⚫ formă cuboidală, cu 6 pereţi:
1. perete lateral – orificiul de pătrundere în auriculul stâng + trabecule musculare
2. perete medial
◦ corespunde septului interatrial
◦ prezintă în dreptul fosei ovale o zonă deprimată, anterosuperior de care se afla coasa
septului lui Parchappe (marginea liberă a septului prim – embriologic);
◦ anterior coasei septului – foseta preseptala

9
3. perete superior – neted

4. perete inferior – concav , îngust

5. peretele posterior

◦ orificiile venelor pulmonare, în număr de 4: 2

drepte şi 2 stângi (orientate posterior faţă de
primele două)

◦ portiunea dintre orificiile de varsare ale

venelor = vestibul

6. peretele anterior: orificiul atrioventricular stâng (valva

bicuspida sau mitrala)

10
 Ventriculul stang

⚫ mai lung şi mai îngust decât VD, la stanga si posterior de cel drept

⚫ se întinde între şanţul coronar şi apexul cardiac, formează feţele sternocostale

⚫ grosimea peretelui este de trei ori mai mare decât a VD

⚫ formă de con turtit: 2 pereţi, 2 margini, o bază şi un vârf

peretele medial - septul interventricular, aspect neregulat în 1/3 anterioară şi neted în cele 2/3 posterioare

perete lateral (stâng), prezintă numeroase trabecule cărnoase – muşchii papilari anteriori şi posteriori

marginile VS – anterosuperioară şi posteroinferioară, prezintă inserţiile muşchilor papilari anteriori şi posteriori;

vârful VS corespunde vârfului cordului şi prezintă trabecule de ordinul II şi III;

o in apropierea varfului inimii, trabeculele formeaza o retea densa in care postmortem se fixeaza
cheagurile

Baza VS corespunde atriului şi prezintă două orificii:

⚫ 1. Complexul atrioventricular stâng

⚫ Orificiul atrioventricular

⚫ formă inelară, mai mic decât cel tricuspid;

⚫ orientat posterior şi la stânga orificiului aortic;

⚫ ostiul mai stramt decat cel drept, permitand patrunderea a numai 2 degete la
autopsie

⚫ la femei diametrul mai mic => explica frecventa mai mare a stenozei mitrale la
acestea

⚫ Valvele bicuspide

⚫ valva anterioară, septală - formă triunghiulară, se insera cu baza pe porţiunea

anteromedială a orificiului mitralei, după care se îndreapta inferior şi spre
stânga; prezintă două feţe, cea axiala (atrială) este netedă şi priveşte posterior,
la stânga şi inferior, iar cea septală tot netedă;

⚫ valva posterioară (valva mica) - patrulateră, se insera cu baza pe porţiunea

stângă şi posterioară a inelului mitral; faţa axiala (atrială) este netedă şi priveşte
anterior, la dreapta şi superior.

⚫ Complexul atrioventricular stâng

⚫ Cordajele tendinoase mitrale

⚫ pornesc de la muşchii papilari anterior si posterior, şi au direcţii diferite;

11
 ⚫ valva septală primeşte cordaje de ordin III, care se prind pe marginea sa liberă
astfel încât faţa ventriculară este liberă şi netedă pe toată întinderea sa, la fel ca
şi faţa axială;

⚫ valva posterioară prezintă cordaje tendinoase de ordin I, II, III, care se inseră pe
toată întinderea feţei periferice.

⚫ Muşchii papilari

⚫ anterolaterali de la nivelul miocardului sternocostal

⚫ posteromediali din regiunea diafragmatică;

⚫ 2. Complexul valvular aortic

⚫ Orificiul aortic

⚫ situat anterior şi la dreapta orificiului mitral, la acelasi nivel;

⚫ formă circulară, priveşte posterior, superior şi la dreapta;

⚫ prezintă 3 valve: :posterioară, dreaptă şi stângă (anterolaterale);

⚫ marginile convexe ale valvulelor sunt aderente, pe când marginile libere

prezintă nodulii valvulelor aortice ai lui Arantius.

Ventriculul stâng prezintă:

⚫ porţiunea atrială - situată posterior şi la stânga, corespunzătoare orificiului mitral;

⚫ porţiunea arterială (aortică) - anterioară şi la dreapta; pereţii acesteia sunt netezi şi corespund
segmentului superior al septului interventricular si canalului aortic;

⚫ cele două porţiuni comunică între ele prin spaţiul liber dintre valvele mitralei, pereţii ventriculari şi
cordajele tendinoase.

12
13
 Vascularizatie cord

1. Artera coronara dreapta = ram din aorta ascendentă

o Origine: sinusul aortic in dreptul valvulei semilunare drepte
o situată ȋn porţiunea iniţială ȋntre auriculul drept şi trunchiul arterei pulmonare, după care se localizează la nivelul
şanţului coronar anterior(partea dreapta), pe fata sternocostala
o inconjoara marginea dreapta a cordului si ajunge pe fata diafragmatica, in santul coronar posterior. Se termină
la nivelul şanţului interventricular posterior prin artera interventriculară posterioară, aproape de varful cordului.
o Ramura interventriculara posterioara se poate anastomoza cu r. interventriculara anterioara din a. coronara
stanga
o fața diafragmatică a ventriculului drept
o o fâșie din fața diafragmatică a VS (fâșie situată imediat la stânga șanțului interventricular posterior -
unde se apropie de șanțul coronar)
o 1/3 postero-inferioara a septului interventricular
o trunchiul comun al fasciculului atrioventricular și parte din ramură stângă a acestuia
o Colaterale ale arterei coronare drepte pentru :
o Bulbul aortei + conul pulmonarei
o AD pt partea anterioara a septului interatrial + AS pt partea juxtaseptala
o VD cea mai mare parte a fetei sternocostale
+ fata diafragmatica a acestuia
o R. pentru muschiul papilar posterior si septali ai VD + o parte din muschiul papilar anterior al VD
o R pentru muschiul papilar posterior al VS
o Ramura atriala anterioara se desprinde in locul in care auriculul drept continua atriul, ajunge la stanga locului
de varsare al VCS, putand reprezenta in 50-60% din cazuri sursa de irigatie a nodulului sinoatrial
o Ramuri interventriculare : artera marginii drepte si artera diagonala inferioara a VD

2. Artera coronara stanga

o Ia nastere din sinusul aortic, deasupra valvulei semilunare stangi
o Diametru mai mare decat cea dreapta
o Se indreapta anterior si spre stanga intre trunchiul pulmonar si atriul stang, patrunzand in segmental stang al
santului coronar de pe fata sternocostala a inimii

14
o Dupa un traiect de 1 – 1,5 cm se bifurca in ramurile interventriculara anterioara si circumflexa stanga
o Ramura interventriculara anterioara coboara in santul interventricular anterior la dreapta venei omonime,
trece peste marginea dreapta la nivelul incizurii varfului inimii si se termina pe fata diafragmatica a varfului prin
artera apexiana posterioara
o Iriga fata sternocostala VS + partea din VD situata in apropierea santului iv ant : lungimea
colateralelor destinate ventriculelor scade de sus in jos, dar diametrul lor ramane acelasi, fapt
explicabil prin accea ca teritoriul irigat corespunde portiunilor groase ale varfului inimii
o Dintre colateralele destinate VS – prima= artera diagonala a VS – traverseaza oblic fata
sternocostala a VS, indreptandu-se spre varful inimii
o Prima dintre colateralele VD iriga conul pulmonarei
o + 7 - 15 ramuri septale pentru cele 2/3 antero-superioare ale septului interventricular, cea de-a
doua colaterala septala -> irigarea muschiului papilar anterior al VD
▪ Cele superioare = oblic descendente fata de suprafaţa inimii
▪ Cele mijlocii = ~ perpendicular
▪ Cele inferioare = oblic ascendente
o Ramura circumflexa se gaseste mai intai in jumatatea stanga a santului coronar de pe fata sternocostala a inimii
trecand peste fata pulmonara pentru a ajunge pe fata diafragmatica unde se opreste de obicei la
intalnirea santului coronar cu santul interventricular posterior
o Colaterale atriale si ventriculare:
▪ Primele = mici, iriga cea mai mare parte a AS , se remarca artera atriala a marginii
stangi care incruciseaza fata laterala a atriului, trece anterior de vena pulmonara stanga
pentru a se termina in apropierea locului de varsare al vcs
● In 40% din cazuri din ea se desprinde o arteriola care iriga nodulul sinoatrial
▪ Colateralele ventriculare iriga fata pulmonara si pe cea diafragmatica a VS => este irigat
muschiul papilar anterior stang si partial cel posterior
● Se evidentiaza artera marginii stangi: urmeaza fata pulmonara a inimii pana la
varf
o In afara de ramurile pentru nodulul sinoatrial artera coronara stanga mai iriga ramura dreapta a
fasciculului atrioventricular si partea anterioara a ramurii stangi a acesteia
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

15
o 80% din inimă este vascularizată de artera coronară stângă ( 50% de ramura sa circumflexă restul
ramurii interventriculare anterioară) și 20% de artera coronară dreaptă
o în 34% din cazuri, teritoriile celor două artere sunt echilibrate, în sensul că artera coronara dreaptă irigă
ventriculul drept și jumătatea posterioară a septului interventricular, pe când cea stângă irigă ventriculul
stâng și jumătatea anterioară a septului
o la 48% din cazuri există o predominanță dreaptă, artera coronară dreaptă irigând și peretele
diafragmatic al ventriculului stâng
o restul de 18% prezintă predominanță stângă, artera coronară stângă irigând prin ramură circumflexă
întregul sept interventricular și zonele învecinate al ventriculului drept - acest tip de distribuție este cel
mai puțin fiziologic și cel mai expus infarctelor care de regulă sunt letale
o Particularități ale ale arterelor coronare
o la origine prezintă o porțiune infundibulară de 0,5 cm - se formează plăci de aterom
o au traiect sinuos - rezervă de lungime
o sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime și epicard
o irigație masivă în diastola și foarte redusă în sistolă
o posedă capilaritate bogată anastomozele dintre ele fiind însă insuficiente pentru a asigura
circulația între un teritoriu al cărui ram arterial a fost embolizat
3. Circulația venoasă superficială - Venele coronare și alte vene care se varsă în sinusul venos coronar

1. Vena cardiacă mare - ia naștere din șanțul interventricular anterior, la vârful cordului, unde se
poate anastomoza cu vena interventriculară posterioară
○ se îndreaptă superior și la stânga, trece peste bifurcația arterei coronare stângi, ajunge
în șanțul coronar anterior, superior de artera circumflexă
○ trece în șanțul coronar posterior, pe fața diafragmatică și se varsă în extremitatea stângă
a sinusului venos coronar
○ Drenează sângele venos din ambii ventriculi și din atriul stâng
2.

16