LIMBAJUL SI TULBURARILE AFAZICE

PRAXIA SI APRAXIILE
-

DR. MIHAI VASILE

UMF “CAROL DAVILA” – SCUUMC, NEUROLOGIE

 CUPRINS:

1. TIPURI DE LIMBAJ SI FUNCTII ALE LIMBAJULUI

2. LIMBAJUL VERBAL
3. ETAPELE DEZVOLTARII SI STRUCTURARII LIMABJULUI
4. ANATOMIA LIMBAJULUI
5. AFAZII – DEFINITIE SI TIPURI PRIN MODELUL CLASIC
6. AFAZIA BROCA
7. AFAZIA WERNICKE
8. ALTE TIPURI DE AFAZII
9. AGRAFIA/ ALEXIE
10. EXAMENUL PACIENTULUI CU AFAZIE
11. PRAXIA – DEFINITIE
12. APRAXIA – MECANISME
13. EXAMENUL PACIENTULUI CU APRAXIE
 LIMBAJUL UMAN - GENERALITATI

• COMUNICAREA INTRE INDIVIDUL UMAN SI SEMENII SAI:

• TRANSFER SI PROCESARE DE INFORMATIE
• INFORMATIA ESTE UTILIZATA SUB FORMA DE LIMBAJ
• MAI MULTE FORME DE LIMBAJ INTERINDIVIDUAL (EXOFAZIE):
• VERBAL (ORAL SI SCRIS)
• GESTUAL
• MUZICAL

• UTILIZAREA INFORMATIILOR DE CATRE CREIERUL FIECARUI INDIVID SE

FACE TOT PRIN LIMBAJ
• LIMBAJ INTERN (ENDOFAZIE) CEEA CE DUCE LA DEZVOLTAREA COGNITIEI
 TIPURI DE LIMBAJ

• EXOFAZIA (DISCURS EXTERN):

• EXPRIMAREA GÂNDURILOR PRIN CUVINTE SCRISE SAU VORBITE ȘI ÎNTELEGEREA
CUVINTELOR SCRISE SAU VORBITE DE CĂTRE ALTE PERSOANE
• ACTIVITATE APROAPE CONTINUĂ ATUNCI CÂND MAI MULȚI OAMENI SE ADUNĂ
• ENDOFAZIA (DISCURS INTERN):
• PROCESUL SILENȚIOS AL GÂNDIRII ȘI FORMULAREA ÎN MINTEA NOASTRĂ A
CUVINTELOR CARE NU SUNT EXPRIMATE EXTERN ȘI DE CARE DEPINDE GÂNDIREA
NOASTRĂ
• ESTE UN PROCES APROAPE CONTINUU ÎN TIMPUL PREOCUPĂRILOR NOASTRE
(GÂNDIM MEREU PRIN INTERMEDIUL CUVINTELOR)
• GÂNDIREA ȘI LIMBAJUL SUNT ASTFEL INSEPARABILE
• ÎN TIMPUL PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE A GÂNDIRII, COPILUL VORBEȘTE CU VOCE TARE
MAI ÎNTÂI CU EL ÎNSUȘI ȘI ABIA MAI TÂRZIU ÎNVAȚĂ SĂ SUPRIME VOCALIZAREA
 FUNCTIILE LIMBAJULUI
• LA OM LIMBAJUL VERBAL ESTE CEA MAI COMPLEXĂ FORMĂ DE LIMBAJ
• PERMITE O UTILIZARE CU POSIBILITĂȚI INFINITE A INFORMAȚIILOR
• CAPACITATEA DE A CONVERTI GÂNDURI ÎN CUVINTE
• LIMBAJUL ARE FUNCTIE DE COMUNICARE SI ESTE O FUNCTIE NEUROCOGNITIVA
(DSM V)
 LIMBAJUL VERBAL (I)
• ARE CA “VEHICUL “- CUVINTELE

• 2 PROCESE

1. TRANSMITERE DE INFORMATII:
• FORMULAREA INFORMATIEI SUB FORMA DE CUVINTE (PROCES CORTICAL)
• EXPRIMAREA CUVINTELOR PURTATOARE DE INFORMATIE ( PROCES NEURO-
MOTOR )
• ORAL- VORBIRE

• PRESUPUNE DOUA TIPURI DE ACTIVITATI MOTORII REALIZATE PRIN

ACTIVITATE UNOR SISTEME NEUROMUSCULARE DIFERITE:
• FONATIA (TULBURARI: DISFONIE/ AFONIE: PATOLOGIE NEUROLOGICA
/NON-NEURO)
• ARTICULAREA (TULBURARI: DIZARTRIE → ANARTRIE: PATOLOGIE
NEURO/ NON-NEURO)

• PRIN SCRIS – GRAFIA (TULBURARI: AGRAFIE)

 LIMBAJUL VERBAL (II)
II. RECEPTIONAREA INFORMATIEI - PROCES SENZORIAL REALIZAT PE 2 CAI
• AUDITIVA: A CUVINTELOR TRANSMISE PRIN VORBIRE (SAU SUNETE PT. LIMBAJUL
MUZICAL)

• VIZUALA:

• CITITUL (LEXIA) CUVINTELOR SCRISE SAU A SIMBOLURILOR SPECIFICE ALTOR

FORME DE LIMBAJ

• MUZICAL

• MATEMATIC

• GESTUAL – SURDO-MUTI

• TACTIL – LIMBAJUL BRAILLE

• INTELEGEREA SEMNIFICATIEI INFORMATIILOR RECEPTIONATE PRIN LIMBAJ

SI UTILIZAREA INFORMATIILOR IN INTREAGA ACTIVITATE MENTALA

(PROCES CORTICAL)
 COMPONENTELE VORBIRII(I):

1. EMITEREA SUNETELOR = FONATIA

• ARE LOC LA NIVEL LARINGIAN
• APROPIEREA CORZILOR VOCALE DE CATRE NERVUL X
• MM EXPIRATORIE CREEAZA O COLOANA DE AER CARE FACE SA VIBREZE
CORZILE VOCALE – SUNETE CU O ANUMITA FRECVENTA
• PESTE CARE SE ADAUGA FRECVENTE CRESCUTE CARE DAU TIMBRUL VOCII
(CALITATEA MUZICALA) PRIN INTERVENTIA CAVITATILOR REZONATOARE
• VOLUMUL VOCII ESTE ADJUSTAT IN FUNCTIE DE GRADUL DE CONTRACTIE
SAU RELAXARE A CORZILOR VOCALE SI DE PRESIUNEA DIN LARINGE
• N.B. - “SOAPTA” – CORZILE APROPIATE FARA SA VIBREZE
 COMPONENTELE VORBIRII(II)

2. ARTICULAREA CUVINTELOR:

• CUVINTELE APAR PRIN SCHIMBAREA ZONELOR DE REZONANTA

FIZIOLOGICA SI A ZONELOR DE ARTICULARE

• SPATIILE DE REZONARE POT FI SCHIMBATE

• PRIN MISCAREA VALULUI CARE DESPARTE CAVITATEA ORALA DE CEA

FARINGIANA SI

• DE LIMBA CARE IMPARTE CAVITATEA BUCALA

• VOCALELE SUNT LABIALE

• CONSOANELE TIN DE PALAT, BUZE, DINTI, LIMBA

 STRUCTURAREA ȘI DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI
• Există mai multe niveluri și etape succesive în dezvoltare, condiționate de apariția și dezvoltarea celor
anterioare
• Nivelul 1- FONEMIC
• primul care apare în dezvoltarea neuropsihologică a copilului) – expresia cea mai simplă de
exprimare verbală: grupări de sunete purtătoare de informații
• Nivelul 2 – LEXICAL-SEMANTIC
• grupări de sunete recunoscute ca purtătoare a unei informații cu semnificatie (semantică) bine
definită într-o limbă care aparține unui grup populațional: CUVINTELE (lexicul unei limbi)
• Nivelul 3 – SINTACTIC
• cuvintele sunt utilizate în propoziții sau fraze după reguli gramaticale sintactice și morfologice,
pentru a crește (infinit) gradul de complexitate al informației vehiculate față de nivelul lexical-
semantic (care are o complexitate limitată)
• Nivelul 4 – PROZODIC
• melodicitatea VORBIRII (utilizarea semnelor de punctuație în limbajulscris) crește gradul de
complexitate al informațiilor sau schimbă complet sensul informației transmise aceleiași formule
verbale în nivelul sintactic
 DE CE TREBUIE CUNOSCUTE NIVELURILE DE STRUCTURARE ALE
LIMBAJULUI ?
• DIFERITE LEZIUNI POT AFECTA:
• TOATE NIVELURILE
• NUMAI PE UNELE DINTRE ELE
• UNUL SINGUR
• PIERDEREA PROZODIEI LA UN INDIVID CU EXPRIMARE VERBALA ANTERIOR
NORMALA
• EXPRIMARE TELEGRAFICA LA UN INDIVID CU EXPRIMARE VERBALA ANTERIOR
NORMALA
• AGRAMATISMELE LA UN INDIVID CU EXPRIMARE VERBALA ANTERIOR
NORMALA
• JARGONAFAZIA ( PASTREAZA DOAR NIVELUL FONEMIC )

• INTENSITATEA SI TIPUL TULBURARII AFAZICE NU SUNT PROPORTIONALE CU

SEVERITATEA LEZIUNII
• TULBURARI AFAZICE DISCRETE POT FI EXPRESIA UNEI TUMORI MARI DE LOB
TEMPORAL STANG
• TULBURARI AFAZICE DETERMINATE DE PIERDEREA CONTINUTULUI LEXICAL POT FI
EXPRESIA UNEI BOLI ALZHEIMER IN STADIU DEMENTIAL AVANSAT
 ANATOMIA LIMBAJULUI
• INFORMATIILE EXPRIMATE PRIN CUVINTE PROVIN DIN TOATE ZONELE CREIERULUI

• ACESTE INFORMATII SUNT INCLUSE IN FORMULE VERBALE INTR-O RETEA NEURONALA

CORTICO-SUBCORTICALA EXTREM DE COMPLEXA DIN HEMISFERUL DOMINANT
(LA MAJORITATEA POPULATIEI CEL STANG, DE REGULA ACESTIA SUNT DREPTACI DAR NU
INTOTDEAUNA !)

• ACEASTA RETEA NEURONALA ESTE LOCALIZATA, FARA LIMITE BINE DEFINITE INSA. IN
JURUL SANTULUI SYLVIAN SI CUPRINDE:
• PARTEA POSTERIOARA A GIRUSULUI TEMPORAL SUPERIOR
• OPERCULUL FRONTAL ROLANDIC
• MARGINEA INFERIOARA A LOBULUI PARIETAL

• ARIA DE CONFLUENTA TEMPORO-PARIETO-OCCIPITALA ( DE LA CAPATUL SANTULUI

SYLVIAN )
• ARII ASOCIATIVE OCCIPITALE CONECTATE CU ARIILE VIZUALE ( PT. LEXIE )

• PARTEA POSTERIOARA A GIRUSULUI FRONTAL MIJLOCIU ( PT. GRAFIE )

• ACEST "MODUL NEURONAL" CARE CONTROLEAZA LIMBAJUL VERBAL PRIMESTE SI
TRIMITE INFORMATIILE PRIN RETELE DE CONEXIUNE CATRE TOATE CELELALTE ARII
CORTICALE DIN AMBELE HEMISFERE ( CU DESTINATIE DIFERITA F-CTIE DE TIPUL DE
INFORMATIE )
 LIMBAJUL SI DOMINANȚA CEREBRALĂ

• TRADIȚIONAL - ARIILE CORTICALE ALE LIMBAJULUI SUNT

LATERALIZATE LA NIVELUL UNUI EMISFER CEREBRAL
• ACESTE ARII SE GĂSESC ÎN EMISFERUL STÂNG LA 90% DINTRE
DREPTACI ȘI 60% DINTRE STÂNGACI, RESTUL INDIVIZILOR –
REPARTIȚIE BIEMISFERICĂ A LIMBAJULUI
• NUMAI 3% DINTRE OAMENI AU ARIILE LIMBAJULUI NUMAI
LA NIVELUL EMISFERULUI DREPT (TOȚI – STÂNGACI)
• 15% DIN POPULAȚIA EUROPEANĂ – STÂNGACI
• EMISFERUL DREPT JOACĂ ORICUM UN ROL ÎN LIMBAJ ÎN
NIVELUL DE ORGANIZARE MELODIC
 AFAZII / DISFAZII

• PERTURBĂRI ÎN PROCESUL DE FORMULARE A INFORMAȚIEI SUB

FORMĂ DE CUVINTE ȘI DE ÎNTELEGERE A CONTINUTULUI
INFORMAȚIONAL AL CUVINTELOR RECEPȚIONATE
• PRESUPUNE DOAR PROCESE NEURALE CEREBRALE CORTICO-
SUBCORTICALE
• INCAPACITATEA DE A ÎNȚELEGE SAU DE A EXPRIMA CUVINTE PE POST
DE SIMBOLURI ALE COMUNICĂRII, CHIAR DACĂ CĂILE PRIMARE
SENZITIVO-MOTORII DE RECEPȚIONARE ȘI EXPRIMARE ALE LIMBAJULUI
PRECUM ȘI STATUSUL MENTAL SUNT RELATIV INTACTE
• AFAZIA TREBUIE DIFERENTIATĂ DE:
• DIZARTRIE/ANARTRIE
• DISFONIE/AFONIE
• DISPROZIE
 AFAZIE VERSUS DIZARTRIE/ DISFONIE/ DISPROZIE

• DISFONIA CONSTĂ ÎNTR-O PERTURBARE A SAU LIPSA PRODUCERII

SUNETULUI LA NIVELUL LARINGELUI

• DIZARTRIA REPREZINTĂ O TULBURARE ÎN ARTICULAREA CUVINTELOR

• DISPROZIA CONSTĂ ÎNTR-UN DISCURS SCANDAT/EXPLOZIV (CEREBELOS),

ÎN PLATOU (PATOLOGIE GANGLIONI BAZALI/PARKINSONIAN) ȘI LIPSA

UNEI INFLEXIUNI EMOȚIONALE (CEREBRAL)

DE MAYER’S, MCGRAWHILL. 2001

 MODELUL CONCEPTUAL SIMPLU AL RETELELOR LIMBAJULUI

Arie conceptuala

Afazie transcorticala senzitiva Afazie transcorticala motorie

Auz

Aria Wernicke Arie Broca

fascicul arcuat

Afazie de conducere
Articulare
Structuri subcorticale implicate in realizarea limbajului:
• TALAMUSUL
• GGL BAZALI

SCRISUL SI CITITUL POT FI SI ELE INTEGRATE INTR-UN MODEL MAI COMPLEX

 TIPURILE DE AFAZII

• AFAZIA POATE FI CLASIFICATĂ ÎN DOUĂ MARI GRUPURI:

• AFAZIE FLUENTĂ
• INABILITATEA DE A ÎNȚELEGE LIMBAJUL ALTORA ȘI MODIFICĂRI
UȘOARE ALE DISCURSULUI
• AFAZIE NON-FLUENTĂ
• DIFICULTATE ÎN PRODUCEREA UNUI DISCURS FLUENT
 AFAZIA BROCA
• MOTORIE

• ANTERIOARA

• NON-FLUENTA

• EXPRESIVA

• PRIMA FORMA DE AFAZIE DESCRISA PRIN CORELATIE ANATOMO-CLINICA DE CHIRURGUL.

PAUL BROCA, LA PARIS IN 1861

• PACIENT CU INFARCT LA NIVELUL OPERCULULUI ROLANDIC AL REG.

INSULARE STANGI – LA NECROPSIE

• INAINTE DE DECES, CLINIC:

• INTELEGEA ORDINELE VERBALE

• NU SE MAI PUTEA EXPRIMA PRIN CUVINTE

• (PASTRA NIVELUL FONEMIC)

PACIENT “TAN”
 MANIFESTARI CLINICE IN AFAZIA BROCA (I)

• CARACTERIZATĂ DE UN DEFICIT PRIMAR AL LIMBAJULUI EXPRIMAT ȘI AL

PRODUCERII DISCURSULUI
• CU O PĂSTRARE RELATIV ÎN LIMITE NORMALE A ÎNȚELEGERII
• EXISTĂ O VARIAȚIE LARGĂ A SEVERITĂȚII
• DE LA UN DISCURS UȘOR SĂRAC ÎN CUVINTE ȘI DIZARTRIE MINIMĂ
CU ÎNȚELEGERE INTACTĂ ȘI CAPACITATE DE A SCRIE PĂSTRATĂ
• NUMITA AFAZIA MOTORIE “MINI- BROCA”
• PINA LA PIERDEREA COMPLETĂ A TUTUROR MODALITĂȚILOR DE
COMUNICARE - LINGUALĂ, FONETICĂ, SCRISĂ ȘI GESTUALĂ
 AFAZIA BROCA (II)

• ÎN FORMA CEA MAI SEVERA, PACIENȚII ÎȘI PIERD COMPLET ABILITATEA DE A

VORBI:
• NICIUN CUVÂNT NU POATE FI ROSTIT
• ÎN CONVERSAȚII
• ÎN ÎNCERCAREA DE A CITI CU VOCE TARE
• ÎN ÎNCERCAREA DE A REPETA CUVINTE AUZITE
• UNEORI, CUVINTELE DA ȘI NU POT FI ROSTITE, DE OBICEI ÎN
CONTEXTUL POTRIVIT
• PACIENȚII POT REPETA LA NESFÂRȘIT CÂTEVA EXPRESII STEREOTIPE
 AFAZIA BROCA (II)

• CÂTEVA EXPRESII UZUALE, PRECUM “BUNĂ”, “BINE”, “MULȚUMESC” SAU “BUNĂ

DIMINEATA” POT FI CEL MAI UȘOR DE OBTINUT

• CUVINTELE CÂNTECELOR CUNOSCUTE POT FI CÂNTATE CU EZITARE

• NUMĂRATUL CONSECUTIV POATE RĂMÂNE SIMPLU DE EFECTUAT

• ATUNCI CÂND SUNT NERVOȘI SAU ENTUZIASMAȚI, POT ROSTI O

ÎNJURĂTURĂ

• PACIENTUL ÎȘI DĂ SEAMA DE GRESELILE SALE ÎN VORBIRE

• ESECURI REPETATE ÎN A VORBI POT DETERMINA EXTERIORIZĂRI ALE

EXASPERĂRII
 AFAZIA BROCA (III)

• IMPRESIA GENERALĂ ESTE DE LIPSĂ A FLUENȚEI VERBALE

• VORBIREA ESTE RARĂ
• 10 PÂNĂ LA 15 CUVINTE PE MINUT COMPARATIV CU NORMALUL
DE 100 PÂNĂ LA 115 CUVINTE PE MINUT
• ALCĂTUITĂ PREDOMINANT DIN SUBSTANTIVE, VERBE
TRANZITIVE SAU ADJECTIVE IMPORTANTE
• DIMENSIUNEA FRAZELOR ESTE SCURTATĂ
• MULTE DINTRE CUVINTELE MICI (ARTICOLE, PREPOZIȚII, CONJUNCȚII)
SUNT OMISE, DÂND VORBIRII UN CARACTER ABREVIAT, TELEGRAFIC (ASA
NUMITUL AGRAMATISM)
• CONȚINUTUL DE SUBSTANTIVE DIN LIMBAJUL PACIENTULUI PERMITE
COMUNICAREA BRUTĂ A IDEILOR, UNEORI ÎN CIUDA DIFICULTĂȚILOR
IMPORTANTE DE EXPRIMARE
 AFAZIA BROCA (III)

• REPETIȚIA UNOR PROPOZIȚII ESTE AFECTATĂ

• DACĂ UN PACIENT CU AFAZIE NON-FLUENTĂ DE TIP BROCA NU ARE
DIFICULTĂȚI ÎN A REPETA, AFECȚIUNEA ESTE DENUMITĂ AFAZIE
MOTORIE TRANSCORTICALĂ
• DEFICITUL DE PRODUCERE A LIMBAJULUI ESTE PUS IN EVIDENȚĂ DE
ALTERAREA CONTINUTULUI CUVINTELOR ȘI PROPOZIȚIILOR
SCRISE (AGRAFIE)
• ÎNTELEGEREA LIMBAJULUI VORBIT ȘI SCRIS, DEȘI APARENT INTEGRĂ ÎN
CONDIȚII NORMALE, ESTE DE OBICEI UȘOR ALTERATĂ ÎN SINDROMUL
COMPLET AL AFAZIEI DE TIP BROCA
• DATORITA PROXIMITATII – ASOCIAZA DEFICIT MOTOR AL MEMBRELOR
DREPTE DE TIP PLEGIC/ PARETIC PREDOMINAT FACIOBRAHIAL
 BROCA’S APHASIA

• “Yes… ah… Monday… er… Dad and Peter H… (patient’s name), and Dad…
er… hospital… and ah… Wednesday… Wednesday, nine o’clock… and oh…
Thursday… ten o’clock, ah doctors… two… an’ doctors… and er…
teeth…yah

Goodglass & Geschwind, 1976

 AFAZIA WERNICKE

• DESCRISA DE DR. WERNICKE IN GERMANIA IN A DOUA PARTE A

SECOLULUI AL XIX-LEA

• AFAZIE FLUENTA

• AFAZIE RECEPTIVA

• AFAZIE SENZORIALA

• AFAZIE POSTERIOARA

NECROPSIE:
• INFARCT IN PARTEA POSTERIOARA A
GIRUSULUI TEMPORAL SUPERIOR
STANG
 AFAZIE WERNICKE (I)
• PACIENTUL NU INTELEGEA NICI UN ORDIN VERBAL ORAL ( "SURDITATE
VERBALA" ) SAU SCRIS ("CECITATE VERBALA"/ ALEXIE )

• SE EXPRIMA VERBAL ORAL DESTUL CAT SA SE FACA INTELES

• DAR CU O EXPRIMARE PARTICULARA:

• FOLOSEA MULTE CUVINTE PENTRU O NOTIUNE SIMPLA

(PERIFRAZE)

• NU GASEA INTOTDEAUNA CUVINTELE CELE MAI POTRIVITE (ANOMIE) PE

CARE UNEORI LE INLOCUIA CU ALTE CUVINTE NEPOTRIVITE (PARAFAZII),

• AVEA AGRAMATISME

• ASPECT GENERAL DE VORBIRE EXCESIVA

• "LOGOREE" PT. WERNICKE → ASTAZI "AFAZIE FLUENTA“

• LOGOREA ADEVARATA = DEBIT VERBAL CRESCUT, DAR CORECT CA

FORMULA VERBALA )

• PIERDERE A EXPRIMARII VERBALE SCRISE: AGRAFIE

 AFAZIE WERNICKE (II)

• PACIENȚII NU ÎNȚELEG LIMBAJUL VORBIT (SURDITATE VERBALĂ) SAU

SCRIS (CECITATE VERBALĂ)
• VORBIREA ESTE RELATIV FLUENTĂ, CU UN NUMĂR DE CUVINTE
NORMAL SAU CHIAR CRESCUT, ÎNSĂ ESTE PIERDUTĂ ABILITATEA DE A
ÎNȚELEGE SEMNIFICATIA CUVINTELOR SAU DE A-ȘI AMINTI ÎNTELESUL
ACESTORA
• PRODUCEREA VORBIRII ESTE LIPSITĂ DE EFORT
• LUNGIMEA ȘI PROZODIA PROPOZIȚIILOR ȘI FRAZELOR SUNT
NORMALE
• DEȘI FRAZELE SUNT BOGATE, SUNT LIPSITE DE CONȚINUT CU SENS
• PACIENTUL AUDE ÎN CONTINUARE ȘI POATE RECUNOAȘTE VOCILE,
ÎNSĂ NU ȘI CUVINTELE PE CARE ACESTEA LE ROSTESC
 AFAZIE WERNICKE (III)

• ERORILE PARAFAZICE SUNT FRECVENTE, REZULTÂND CUVINTE

INCORECTE SAU NEINTELIGIBILE, SUNETE NECONVENȚIONALE SAU
BOLBOROSELI ȘI COMBINAȚII LIPSITE DE SENS
• PARAFAZIA LITERALĂ (FONEMICĂ)– O FONEMĂ (CEA MAI MICĂ
UNITATE SONORĂ INTERPRETABILĂ CA LIMBAJ) SAU O SILABĂ POT FI
ÎNLOCUITE ÎN CADRUL UNUI CUVÂNT
• ÎNLOCUIREA UNUI CUVÂNT CU UN ALTUL FĂRĂ NICI O LEGĂTURĂ SE
NUMEȘTE PARAFAZIE VERBALĂ SAU SUBSTITUȚIE SEMANTICĂ ȘI ESTE
MULT MAI CARACTERISTICĂ AFAZIEI DE TIP WERNICKE
• PACIENTUL PREZINTĂ DIFICULTĂȚI ÎN GĂSIREA CUVÂNTULUI POTRIVIT -
ANOMIE
 AFAZIE WERNICKE (IV)

• VORBIREA ESTE BOGATĂ ÎN NEOLOGISME

• SILABE SAU CUVINTE CARE NU FAC PARTE DIN LIMBAJ
• POT FI PREZENTE PERIFRAZE ȘI UN EXCES DE CUVINTE SCURTE DE
UMPLUTURĂ
• ÎN FORMA CEA MAI USOARĂ, SUNT PREZENTE PARAFAZII USOARE ȘI O
MINIMĂ DIFICULTATE ÎN ÎNTELEGEREA MATERIALULUI GRAMATICAL
COMPLEX (MINI-WERNICKE)
• INTELEG IDEEA DE BAZA DAR NU DETALII
• DIFERENTE SEMANTICE INTRE “MIC”SI “SUBTIRE”
• DACĂ PACIENTUL POATE REPETA – AFAZIE SENZORIALĂ
TRANSCORTICALĂ
 AFAZIE WERNICKE (V)

• VORBIREA POATE FI FLUENTĂ, DAR PACIENTUL NU ÎȘI POATE

ÎNTELEGE PROPRIUL DISCURS
• NU ESTE CONSTIENT DE GRESELILE PE CARE LE FACE SI NU ESTE
CAPABIL SĂ LE CORECTEZE
• PARAFAZIILE FRECVENTE ȘI NEOLOGISMELE, COMBINATE CU
AGRAMATISM, ALĂTURI DE NUMĂRUL CRESCUT DE CUVINTE, POT
DETERMINA BOLBOROSELI COMPLET NEINTELIGIBILE, DENUMITE
JARGONAFAZIE SAU SALATĂ DE CUVINTE (PACIENTUL
VORBESTE ÎNTR-O LIMBĂ DOAR DE EL ÎNTELEASĂ)
• DE OBICEI ESTE PREZENTĂ ȘI ALEXIA (INABILITATEA DE A CITI)
 WERNICKE’S APHASIA

• “Well this is… mother is away here working her work out
o’here to get her better, but when she’s looking in the
other part. One their small tile into her time here. She’s
working another time…”

Goodglass & Geschwind, 1976

AFAZIE GLOBALA
• UN TIP MIXT SI COMPLET DE AFAZIE
• VORBIREA NON-FLUENTĂ ESTE COMBINATĂ
CU UN DEFICIT SEVER DE ÎNȚELEGERE ȘI
INCAPACITATEA DE A DENUMI SAU REPETA
• VORBIREA ESTE DESEORI REDUSĂ LA CUVINTE DE
UMPLUTURĂ SAU MONOFAZIE
• SE ASOCIAZĂ CU HEMIPLEGIE ȘI HEMIANOPSIE
• FRECVENT SECUNDARĂ OCLUZIEI LA NIVELUL ACI SAU
LA ORIGINEA ACM
• ÎN UNELE CAZURI, CAPACITATEA DE ÎNȚELEGERE SE
AMELIOREAZĂ, PERSISTÂND UN DEFICIT CARE SEAMĂNĂ
CU AFAZIA DE TIP BROCA
 AFAZIA DE CONDUCERE

• LEZIUNI LA NIVELUL FASCICULULUI ARCUAT

• CARACTERIZATĂ DE ALTERAREA REPETIȚIEI, CU PĂSTRAREA RELATIVĂ A
ALTOR FUNCȚII LINGVISTICE
• FLUENȚA VERBALĂ ESTE RELATIV PĂSTRATĂ, DAR APAR MULTE PARAFAZII (MAI
ALES LITERALE, CU FONEME INCORECTE)
• CAPACITATEA DE A DENUMI ESTE VARIABILĂ
• CAPACITATEA DE ÎNȚELEGERE ESTE FRECVENT ALTERATĂ, ÎNSĂ NU
LA FEL DE SEVER CA ÎN AFAZIA DE TIP WERNICKE
• PACIENTII AU DIFICULTĂTI LA CITIREA CU VOCE TARE ȘI SCRIEREA DUPĂ
DICTARE
De Mayer’s, McGrawHill. 2001
CORELATII CLINICOPATOLOGICE

LOCALIZARI ALE LEZIUNILOR CARE

CAUZEAZA DIFERITE TIPURI DE
AFAZIE
• AFAZIA ESTE ÎNTOTDEAUNA MIXTĂ!
• AFAZIA MIXTĂ POATE FI:
• TOTALĂ
• PARTIALĂ
• PREDOMINANT EXPRESIVĂ (NON-FLUENTĂ/MOTORIE)
• TREBUIE DIFERENTIATA DE APRAXIA ORO-LINGUALA
• APRAXIA NU ARE NICI O TULBURARE DE INTELEGERE A
LIMBAJULUI, AFAZIA ARE INTOTDEAUNA SI ELEMENTE DE
TULBURARE A RECEPTIEI LIMBAJULUI
• PREDOMINANT RECEPTIVĂ (FLUENTĂ, SENZORIALĂ)
• ÎNTOTDEAUNA AFECTEAZĂ LIMBAJUL SCRIS ȘI VORBIT
 CELE MAI FRECVENTE ASPECTE CLINICE ALE AFAZIEI

• Anomia
• Parafazia literal
• Parafazia verbal
• Perifrazele
• Jargonafazia
• Repetarea la nesfârșit a unui singur cuvânt sau a unei foneme - palilalie
• „Intoxicația” prin cuvânt
• „Intoxicația” prin ordin
• Construcțiile verbale aparent normale dar fără un conținut informațional
consistent din cauza multiplelor anomii (boala Alzheimer)
• Vorbirea telegrafică
• Agramatismele
• Pierderea prozodiei
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL
AFAZIEI (I)

• MUTISMUL AKINETIC:
• DESCRIE O STARE DE APARENTĂ VIGILENȚĂ ÎNSOȚITĂ DE
PIERDEREA TUTUROR FUNCȚIILOR MOTORII
• INCLUSIV VORBIREA, GESTURILE ȘI EXPRESIILE FACIALE CU
EXCEPȚIA MIȘCĂRILOR OCULARE
• APARE CA URMARE A LEZIUNILOR ÎN REGIUNEA FRONTALĂ
MEZIALĂ
• PACIENȚII NU VORBESC ȘI RĂSPUND INCONSTANT LA COMENZI,
CEEA CE POATE SUGERA AFAZIE
• CONSTATAREA RĂSPUNSURILOR MOTORII DIMINUATE BILATERAL,
CARE NU SUNT LIMITATE DOAR LA VORBIRE, AJUTĂ LA IDENTIFICAREA
MUTISMULUI AKINETIC
• TREBUIE MENTIONAT CĂ ȘI AFAZIA NON-FLUENTĂ POATE APĂREA ÎN
LEZIUNILE DE LA NIVELUL LOBULUI FRONTAL
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
AFAZIEI (II)

APRAXIA VORBIRII
• TERMENUL A FOST INTRODUS DE DARLEY ÎN 1969
• “O TULBURARE A PROCESĂRII MOTORII A VORBIRII, MANIFESTATĂ ÎN
SPECIAL PRIN GRESELI DE PRONUNȚIE”
• APARE DATORITĂ INABILITĂTII DE A PROGRAMA POZIȚIONAREA ȘI SECVENȚIEREA
MIȘCĂRILOR MUSCULATURII PENTRU PRODUCEREA VOLUNTARĂ A FONEMELOR,
FĂRĂ A EXISTA O SLĂBICIUNE, ÎNCETINIRE SAU LIPSĂ DE COORDONARE
SEMNIFICATIVE ÎN ACȚIUNILE REFLEXE ȘI AUTOMATE
• RAR ESTE PREZENTĂ FORMA PURĂ
• DE OBICEI COEXISTĂ CU SI ESTE GREU DE DIFERENȚIAT DE AFAZIA DE TIP
BROCA ȘI DE DIZATRIE
• TRĂSĂTURILE SUGESTIVE PENTRU APRAXIA VORBIRII SUNT:
• GRESELI DE PRONUNTIE NEREGULATE
• ÎNCERCĂRI DE AUTO-CORECTARE SI
• ANOMALII PROZODICE PERSISTENTE
 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL
AFAZIEI (III)

• DEPRESIA POATE MIMA AFAZIA

• PACIENȚII DEPRESIVI POT REFUZA SĂ COMUNICE CU ALTE
PERSOANE SAU SĂ FIE EXAMINAȚI ȘI, DREPT URMARE, POT PĂREA SĂ AIBĂ
DIFICULTĂȚI ÎN A ÎNȚELEGE SAU A DENUMI
• AFECTUL APLATIZAT, LIPSA CONTACTULUI VIZUAL SAU ALTE
SEMNE DE RETRAGERE TREBUIE OBSERVATE ÎN ACESTE CAZURI
• CEEA CE CONTRIBUIE LA POTENTIALE DIFICULTĂȚI DE DIAGNOSTIC
ESTE FAPTUL CĂ MULȚI PACIENȚI CU AFAZIE CRONICĂ SUNT
DEPRESIVI
• CLINICIENII AR TREBUI SĂ IA ÎN CONSIDERARE FAPTUL CĂ
AMBELE AFECȚIUNI POT CONTRIBUI LA TABLOUL CLINIC
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
AFAZIEI (IV)

• PACIENȚII CU SCHIZOFRENIE
• POT AVEA EPISOADE ÎN CARE FOLOSESC NEOLOGISME, CARE POT FI
DIFICIL DE DIFERENTIAT DE AFAZIA FLUENTĂ
• DE OBICEI ESTE IDENTIFICABILĂ O TEMĂ SAU PREOCUPARE CU UN
ANUMIT SUBSTRAT ÎN DISCURSUL DEZORGANIZAT AL UNUI PACIENT
SCHIZOFRENIC, CARE LIPSEȘTE ÎN CAZUL PACIENȚILOR CU AFAZIE
• GRESELILE PARAFAZICE SEMANTICE SAU FONEMICE SUNT
FRECVENTE ÎN AFAZIE, DAR SUNT RAR ÎNTÂLNITE ÎN SCHIZOFRENIE
• EXAMINAREA REPETATĂ A PACIENTULUI EVIDENTIAZĂ DE OBICEI O
CAPACITATE INTACTĂ DE ÎNȚELEGERE A LIMBAJULUI ÎN CAZUL
PACIENȚILOR CU SCHIZOFRENIE
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
AFAZIEI (V)

• PACIENȚII CU ENCEFALOPATIE METABOLICĂ SAU DELIRIUM POT AVEA

DIFICULTĂȚI ÎN A DENUMI SAU EXECUTA ORDINE
• GRESELILE PARAFAZICE, DEȘI RELATIV RARE, POT APĂREA ÎN CAZUL
PACIENȚILOR AGITAȚI CU DELIRIUM
• ACEASTĂ AFECȚIUNE POATE FI RECUNOSCUTĂ DUPĂ PREZENTA
FLUCTUAȚIILOR DE ATENTIE ȘI CONSTIENTĂ, ÎNSOTITE DE
AGITATIE, HALUCINATII SI/SAU ASTERIXIS
• CELELALTE SEMNE NEUROLOGICE DE FOCAR CARE POT ÎNSOTI
AFAZIA FLUENTĂ (EX. DEFICITELE DE CÂMP VIZUAL) SUNT ÎN
GENERAL ABSENTE LA PACIENȚII CU ENCEFALOPATIE METABOLICĂ
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
AFAZIEI (VI)
ANARTRIA/DIZARTRIA:
• PACIENTUL ÎNTELEGE ORDINE, SE POATE EXPRIMA, ÎNSĂ NU POATE
ARTICULA CUVINTELE
• STRUCTURA CUVINTELOR ESTE PĂSTRATĂ
• PACIENTUL REUSESTE SĂ BATĂ DIN PALME CORECT PENTRU A
SILABISI (SILABISIREA ESTE CORECTĂ LA PACIENȚII CU ANARTRIE SPRE
DEOSEBIRE DE PACIENȚII CU AFAZIE)
• PACIENTUL POATE SĂ SCRIE
AFONIA /DISFONIA:
• INCAPACITATEA INDIVIDULUI DE A EMITE SUNETE/DE A FONA
• ÎN FORMA INCOMPLETE – DISFONIE
• LEZIUNI DE NERV VAG
• PARALIZIE DE NERV LARINGEU RECURRENT
 EXAMINAREA AFAZIEI

• EXAMINAREA AFAZIEI ÎNCEPE CU ANAMNEZA

• ALTERAREA SEVERĂ A EXPRIMĂRII SAU ÎNȚELEGERII POATE FI IDENTIFICATĂ CU
UȘURINȚĂ
• VORBIREA POATE DEGENERA ÎN PERIFRAZE ȘI CLISEE PROVENITE MAI DEGRABĂ
DIN MEMORIE DECÂT ALCĂTUITE DIN COMBINAȚII DE CUVINTE ÎN MOD VOLUNTAR
• SE POATE EXPRIMA ÎN FOARTE MULTE CUVINTE, FĂRĂ A FI CONCIS, CA ȘI CUM
PRELUAREA CONVERSAȚIEI POATE PREVENI INTERLOCUTORUL DIN A SPUNE CEVA CE EL
NU POATE ÎNȚELEGE SAU
• PACIENTUL POATE PREZENTA O PREOCUPARE EXCESIVĂ PENTRU CĂUTAREA
CUVINTELOR POTRIVITE
 INDICII PENTRU AFAZIE

• CĂUTAREA CUVINTELOR, PAUZELE SI EZITĂRILE

• ÎNLOCUIREA GRESITĂ A CUVINTELOR SAU FONEMELOR
• LIMBAJ SĂRAC SAU DIMPOTRIVĂ, UN EXCES DE SUNETE CARE SE
ASEAMĂNĂ CU CUVINTE DAR NU TRANSMIT NIMIC
• NEDUMERIRE ȘI EZITARE CA RĂSPUNS LA AFIRMAȚII OBIȘNUITE FĂCUTE
ÎN TIMPUL CONVERSAȚIEI
• PIERDEREA INTONAȚIEI ȘI PROZODIEI
 ETAPELE OPERATIONALE OBIȘNUITE UTILIZATE ÎN EXAMINAREA
PACIENTULUI CU AFAZIE

• ÎN TIMPUL ANAMNEZEI:
• VOM OBSERVA MODUL DE ALEGERE A CUVINTELOR, MAI ALES
ÎNLOCUIREA ACESTORA, CĂUTAREA CUVINTELOR, PRONUNȚIA,
PREZENTA EZITĂRILOR, PROZODIA ȘI FLUENȚA VERBALĂ
• VOM TESTA CAPACITATEA DE A REPETA CUVINTE
• VOM TESTA CAPACITATEA DE A ÎNȚELEGE CUVINTELE PUNÂND
ÎNTREBĂRI ȘI DÂND ORDINE
• VOM RUGA PACIENTUL SĂ DENUMEASCĂ OBIECTE COMUNE
• VOM RUGA PACIENTUL SĂ SCRIE O PROPOZIȚIE DUPĂ DICTARE
• VOM RUGA PACIENTUL SĂ CITEASCĂ ȘI SĂ INTERPRETEZE O
PROPOZIȚIE, UN PARAGRAF SAU SIMBOLURI
 EXAMENUL LIMBAJULUI (I)
• DISCURSUL SPONTAN:
• ANALIZĂM FLUENȚA, PROZODIA, GRAMATICA, ARTICULAREA CORECTĂ A CUVINTELOR.
• INTREBĂRI
• «DE CE ATI VENIT LA SPITAL? »
• « CU CE VĂ OCUPATI ? »
• LIMBAJUL AUTOMAT:
• ZILELE SĂPTĂMÂNII, LUNILE ANULUI, RECITATUL POEZIILOR (INTERFERENȚA CU LIMBAJUL
AFECTIV)
• DENUMIREA:
• RUGĂM PACIENTUL SĂ DENUMEASCĂ OBIECTE DIN JUR, INIȚIAL UZUALE APOI MAI
DIFICILE, FIE PRIN CONFRUNTARE VIZUALĂ FIE PRIN A-I DA O DEFINITIE.
• ÎNTELEGEREA:
• ANALIZĂM CAPACITATEA DE A INȚELEGE COMENZI SIMPLE, ULTERIOR COMPLEXE;
• SE POT FOLOSI ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNS DE TIP DA/NU;
• ÎL PUNEM SĂ NE ARATE ANUMITE OBIECTE
• PROBA CELOR 3 BILETE (PIERRE MARIE) – 3 BILETE DE DIMENSIUNI DIFERITE ȘI RUGĂM SĂ
PUNĂ FIECARE BILET ÎNTR-UN ANUMIT LOC
 EXAMENUL LIMBAJULUI (II)

• REPETAREA:
• RUGĂM PACIENTUL SĂ REPETE CUVINTE SIMPLE, ULTERIOR PROPOZIȚII SIMPLE,
APOI PROPOZIȚII COMPLEXE (EX: “33 DE COCOSTÂRCI PE CASA LUI
KOGĂLNICEANU”/”CAPRA NEAGRĂ CALCĂ PIATRA”– ASTFEL TESTĂM DACĂ
EXISTĂ ȘI TULBURARE DE PRONUNȚIE)
• CITITUL:
• CITEȘTE CU VOCE TARE O PROPOZIȚIE ȘI APOI EXECUTĂ UN ORDIN SCRIS
• SCRISUL:
• RUGĂM PACIENTUL SĂ ÎȘI SCRIE NUMELE, SĂ COPIEZE O PROPOZIȚIE SAU SĂ O
SCRIE DUPĂ DICTARE, APOI SĂ PRODUCĂ SINGUR O PROPOZIȚIE
LIMBAJUL AUTOMAT:
• efectuat de structuri subcorticale
• numaratoare
• enumerarea zilelor saptamanii/ lunilor anului

LIMBAJUL AFECTIV:
• rol lobul limbic si diencefalul
• vorbeste doar la emotii puternice

LIMBAJUL MUZICAL:
• se pare ca este realizat de scoarta parietala din lobul nondominant
 CE TREBUIE SĂ NOTĂM ÎN FOAIA DE OBSERVAȚIE?

• TIPUL AFAZIEI
• AFAZIE MIXTĂ PREDOMINANT EXPRESIVĂ/RECEPTIVĂ
• GLOBALĂ
• DESCRIERE:
• FLUENTA VERBALĂ (DISCURS FRAGMENTAT, VORBEȘTE MULT NU SPUNE
NIMIC – DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL CU LOGOREEA - DEBIT VERBAL CRESCUT
(BOLI PSIHICE)
• REPETITIA AFECTATĂ SAU NU
• PREZENTA
• ANOMIEI (INCAPACITATEA DE A DENUMI UN OBIECT)
• PARAFAZIILOR FONEMICE (ÎNLOCUIEȘTE LITERE) SAU VERBALE
(ÎNLOCUIEȘTE UN CUVÂNT CU UN ALT CUVÂNT)
• PERIFRAZELOR (ÎNLOCUIEȘTE UN CUVÂNT CU FUNCȚIA LUI)
• AGRAFIEI ȘI ALEXIEI
• DIAGNOSTICUL AFAZIEI SE BAZEAZĂ PE EXAMINAREA CLINICĂ ȘI
EXAMINAREA ÎN DETALIU A STATUSULUI MENTAL
• AFAZIA ESTE ATÂT UN SEMN CÂT ȘI O PROBLEMĂ CLINICĂ.
• DIAGNOSTICUL SE BAZEAZĂ PE:
• ASOCIEREA CU ALTE SEMNE NEUROLOGICE
• TIPUL DEBUTULUI (ACUT, SUBACUT, PROGRESIV)
• PREZENȚA RECURENȚELOR ȘI A REMISIUNILOR SPONTANE (AIT, EPILEPSIE)
• ÎN CONSECINȚĂ, TESTELE DE LABORATOR NECESARE DEPIND DE CONTEXTUL
ETIOLOGIC:
• ELECTROENCEFALOGRAMA
• PUNCȚIA LOMBARĂ
• TESTAREA NEUROCOGNITIVĂ
• IMAGISTICA
• CT CEREBRAL
• IRM CEREBRAL (DIFUZIE/ SECVENTE PENTRU FIER)
• VOLUMETRIE
• PET CT/ SPECT CT
 ALTE TIPURI DE AFAZII - AFAZIILE ANOMICE

• FRECVENT PRIN AFECTARE GIRUS TEMPORAL POSTERO-SUPERIOR LANGA GIRUS

ANGULAR
• NU ARE INSA VALOARE LOCALIZATORIE CERTA
• CLINIC:
• CA SI CUM AR UITA NUMELE UNOR OBIECTE – SUBSTANTIVE
• ERORI DE 3 TIPURI:
• CIRCUMLOCUTIUNI “ IN USA” IN LOC DE “CHEIE”
• ERORI FONEMICE
• ERORI SEMANTICE
• ASOCIAZA SI TULBURARI DE SCRIS SI CITIT
• UNEORI PRIMA MANIFESTARE A AFAZIEI
• TREBUIE DIFERENTIATA DE ANOMIA DE ALTE CAUZE:
– ANOMIA AFAZICA ESTE INDEPENDENTA DE MODALITATEA SENZORIALA PRIN
CARE OBIECTUL ESTE PERCEPUT
– POT DESCRIE SAU INDICA FOLOSIREA OBIECTELOR PE CARE NU LE POT DENUMI
(PERIFRAZA)
– ACCEPTA DENUMIREA CORECTA RESPINGAND SUGESTII INCORECTE
• ANOMIA DIN AGNOZIA VIZUALA – LIMITARE LA OBIECTELE PERCEPUTE VIZUAL
 TULBURARILE DE SCRIS – AGRAFIA

• APAR IN:
• AFAZIE
• APRAXIE
• TULBURARI VIZUO-SPATIALE:
• AGRAFIA AFAZICA RESPECTA ANOMALIILE LINGVISTICE
• COPIEREA < DICTAREA< SCRIERE SPONTANA
• AGRFIA DIN TULB VIZUO- SPATIALE IN AFECTAREA PARIETALA BILATERALA
• CALIGRAFIE SLABA
• RANDURI OBLICE, INTERSECTATE
• MARGINI EXCESIVE
• NUMAR EXCESIV DE BUCLE
 ALEXIA

• AFAZICA
• AGNOZICA - PRIN AFECTAREA ARIILOR DE ASOCIATIE OCCIPITALE
• INCAPACITATEA INDIVIDULUI DE A RECUNOASTE SEMNIFICATIA CUVINTELOR
PERCEPUTE VIZUAL (AGNOZIE VIZUALA)
• N.B. AGNOZIE – NERECUNOASTEREA SEMNIFICATIEI STIMULILOR
• AGNOZIE VIZUALA
• EXISTA AGNOZIE VIZUALA PENTRU OBIECTE/CULORI
• AGNOZIE AUDITIVA
• AGNOZIE TACTILA
• ALEXIA COMPLETA VS. INCOMPLETA
• CAND NU RECUNOASTE CUVINTELE DAR RECUNOASTE LITERELE
 ETIOLOGIA AFAZIILOR
• AVC
• ISCHEMICE (ACM STÂNGĂ)
• HEMORAGICE DE EMISFER DOMINANT

• TCC

• TUMORI CEREBRALE
• DEFICITUL POATE APĂREA TÂRZIU, CÂND TUMORA ARE DEJA DIMENSIUNI MARI

• BOLI DEGENERATIVE (DEMENȚE)

• BOLI INFLAMATORII-INFECTIOASE
• ENCEFALITE, INFECȚIE HIV/SIDA ETC

• NU EXISTĂ O PROPORȚIONALITATE DIRECTĂ ÎNTRE DIMENSIUNILE

LEZIUNII ȘI INTENSITATEA SIMPTOMELOR!
APRAXIA
 PRAXIA
• CAPACITATEA DE A ELABORA ȘI EXECUTA ACTE MOTORII
SECVENTIALE PENTRU A ATINGE UN SCOP

• PENTRU EFECTUAREA ACTELOR MOTORII SUNT NECESARE:

• PERCEPȚIA CORECTĂ A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
• PERCEPȚIA CORECTĂ A SCHEMEI CORPORALE
• INTEGRAREA ACESTOR INFORMAȚII PRIN PRISMA EXPERIENTELOR
ANTERIOARE
• MOTIVAȚIA PENTRU ACTUL MOTOR RESPECTIV.

• ARIA CORTICALĂ RESPONSABILĂ PENTRU PRAXIE:

• ÎN LOBULUL PARIETAL INFERIOR, ÎN VECINĂTATEA RĂSPÂNTIEI PARIETO-
OCCIPITALE A EMISFERULUI DOMINANT
• CONECTATĂ CU REGIUNILE CORTICALE PREMOTORII ȘI MOTORII DIN AMBELE
EMISFERE
 PRAXIA SI TULBURARILE DE PRAXIE (APRAXII)
1. PLANIFICAREA ACTIVITATII MOTORII COMPLEXE

2. CONCEPTUALIZAREA SCOPULUI FINAL AL ACESTEI ACTIVITATI

3. MODIFICAREA CONTINUA ADAPTATIVA A COMPONENTELOR ACTIVITATII MOTORII FUNCTIE

DE REALIZAREA SCOPULUI FINAL

• EUPRAXIE VS. APRAXIE:

• PIERDEREA ABILITATII UNUI INDIVID CONSTIENT, CU ATENTIA
PASTRATA DE A EXECUTA ACTE MOTORII COMPLEXE, INVATATE
ANTERIOR, IN ABSENTA UNUI DEFICIT MOTOR SAU SENZORIAL
MAJOR, A ATAXIEI SAU A TULBURARILOR MOTORII DE TIP
PARKINSONIAN

• 3 TIPURI MAJORE DE APRAXIE:

• IDEATORIE (IDEATIONALA)
• IDEOMOTORIE
• MOTORIE (KINETICA / MELOKINETICA)
 MECANISMELE PRAXIEI NORMALE (I)
1. PROGRAMAREA ACTIVITATII MOTORII COMPLEXE:

• FUNCTIE A CORTEXULUI CEREBRAL NON-MOTOR

• ARII ASOCIATIVE DIN SCOARTA PARIETALA A HEMISFERULUI
DOMINANT PENTRU LIMBAJ
• ACTIVITATEA MOTORIE COMPLEXA
• DEPEDENTA DE INTEGRAREA INFORMATIILOR
• VIZUO-SPATIALE
• SOMATOGNOZICE
• AUDITIVE
• VESTIBULARE
• FUNCTIA EXECUTIVA SI ALTE FUNCTII NEUROCOGNITIVE SI DE
COMUNICARE ( LIMBAJ )

• EFECT:
• REALIZAREA UNUI PROGRAM KINETIC SPATIO-TEMPORAL ADAPTAT
• COMPONENTELE MOTORII SIMPLE, SUCCESIVE, INTR-O
ANUMITA SECVENTA TEMPORALA FOARTE STRICTA
• NIVEL INFORMATIONAL ( IDEATOR ) CARE PRECEDE EXECUTIA
MOTORIE PROPRIU-ZISA
 MECANISMELE PRAXIEI NORMALE (II)

2. PROGRAMUL MOTOR CONCEPTUALIZAT SPATIO-TEMPORAL DIN

CORTEX PARIETAL POSTERO-LATERAL
• PLEACA DIN GIRUSUL ANGULAR (schema clasica propusa de Lieppmann )

• PRIN FASCICULUL UNCINAT (COMPONENTA IDEO-MOTORIE )

• INFORMATIA TRANSMISA SPRE ARIILE DE EXECUTIE MOTORIE
• CORTEXUL PREMOTOR DIN LOBUL FRONTAL (COMPONENTA KINETICA )
3. INITIEREA SI CONTROLUL DESFASURARII ACTIVITATII MOTORII
PLANIFICATE CONFORM PROGRAMULUI KINETIC)
• CONTROLUL EXECUTIEI
• CORTEX SENZORIO-MOTOR
• CIRCUITELE GGL. BAZALI
• CEREBEL
• RETROAFERENTE PROPRIOCEPTIV
• INTEGRARE DINAMICA VIZUO-SPATIALA SI VESTIBULARA, etc.
 PRAXIA NORMALA PRESUPUNE FUNCTIONAREA CORECTA
A MAI MULTOR CIRCUITE NEURONALE

• CORTICO-SUBCORTICALE (V.GGL.BAZALI )
• CIRCUITE SUBCORTICALE INTRE ARII CORTICALE DIN ACELASI
HEMISFER
• EX. FASC. UNCINAT
• FASCICULE MAI SCURTE
• FIBRE IN “U”
• CIRCUITE INTRE ARII CORTICALE DIN HEMISFERE DIFERITE
• FIBRE TRANSVERSALE DIN CORPUL CALOS
• PRAXIA PT. MB. STANGI ESTE CONTROLATA TOT DE
HEMISFERUL STANG !
 EXAMINAREA PRAXIEI
PRESUPUNE:

• INTEGRITATEA TOTALA/ QUASI-TOTALA A CAILOR PRIMARE SENZORIALE SI MOTORII

• ABSENTA AFAZIEI
• INTEGRITATEA IN MOD PARTICULAR A COMPONENTEI RECEPTIVE/ SENZORIALE A LIMBAJULUI)

• INTEGRITATEA ANATOMICA A MEMBRELOR

ETAPE:

• INSPECTIA GESTURILOR SPONTANE (VOLUNTARE SI AUTOMATE)

• CELE AUTOMATE SAU DEVENITE AUTOMATE PRIN INVATARE REPETATA → NU SUNT AFECTATE )

• EXECUTIA DE GESTURI MOTORII COMPLEXE LA COMANDA

• CU O SEMNIFICATIE CUNOSCUTA
• FARA O SEMNIFICATIE PARTICULARA

• GESTURILE MOTORII:
• INTRANZITIVE ( FARA SA FOLOSEASCA NICI UN OBIECT)
• MIMAREA UNUI GEST CARE NORMAL PRESUPUNE UTILIZAREA UNUI OBIECT ESTE TOT GEST
INTRANZITIV)
• TRANZITIVE
• INCLUSIV DESENE
• LA ORDIN, APOI DUPA MODELUL DESENAT DE EXAMINATOR )
 TIPURI MAJORE DE APRAXII (1)
APRAXIA IDEATORIE:
• NU POATE FINALIZA SPONTAN SI LA ORDIN GESTURI VOLUNTARE
COMPLEXE
• UNEORI EXISTA O SCHITA DE INITIERE, DAR NICIODATA FINALIZATE
• SE AMELIOREAZA USOR, DAR NICIODATA IN TOTALITATE LA GESTURI
TRANZITIVE

• MAXIMUM DE SEVERITATE LA GESTURI INTRANZITIVE

• FIZIOPATOLOGIC:
• NU POATE CONCEPE PLANUL KINETIC SPATIO-TEMPORAL (NU SE
REALIZEAZA PROGRAMUL INFORMATIONAL SECVENTIAL FLUENT )
• PATOLOGIE:
• LEZIUNI PARIETALE IN GIRUSUL ANGULAR (ZONA DE JONCTIUNE P-O-T)
 TIPURI MAJORE DE APRAXII (1I)

APRAXIA IDEO-MOTORIE:
• GESTUALITATEA SPONTANA SI LA COMANDA ASEMANATOARE LA PRIMA
VEDERE CU APRAXIA IDEATORIE (UNEORI, GREU DE DIFERENTIAT ), DAR:
• SE AGRAVEAZA LA GESTURILE TRANZITIVE !
• FIZIOPATOLOGIC:
• PLANUL KINETIC SPATIO-TEMPORAL EXISTA, DAR NU SE POATE
TRANSMITE INFORMATIA SPRE ARIILE CORTICALE PREMOTORII
DIN ACELASI HEMISFER(STANG ) SAU DIN HEMISFERUL
CONTRALATERAL (DREPT)
• PATOLOGIE:
• LEZIUNI CORTICO-SUBCORTICALE CARE AFECTEAZA FIBRELE
SUBCORTICALE LONGITUDINALE ANTERO-POSTERIOARE (FASC.
UNCINAT) SAU TRANSVERSAL DIN CORPUL CALOS
 TIPURI MAJORE DE APRAXII (III)
APRAXIA MOTORIE (KINETICA)
• NU POATE EXECUTA GESTURI COMPLEXE CU EXTREMITATEA DISTALA
A MEMBRELOR (DE OBICEI SUPERIOR – MAXIMUM DE COMPLEXITATE, LA MANA
SI DEGETE)
• AFECTAREA TUTUROR TIPURILOR DE GESTURI
• LEZIUNI:
• CORTICALE FRONTALE IN ZONELE PREMOTORII, FOARTE LOCALIZATE, FARA SA
AFECTEZE ARIILE DE EXECUTIE MOTORIE

• CAZ PARTICULAR: APRAXIA ORO-LINGUALA

• ( ≠ AFAZIA EXPRESIVA: IN APRAXIE RECEPTIA LIMBAJULUI ESTE INTEGRAL
PASTRATA ! )
• AFECTEAZA EXPRESIA VERBALA
• GESTURI LA COMANDA CU LIMBA, MM.ORALI
• DAR NU AFECTEAZA MASTICATIA SI DEGLUTITIA !
• LEZIUNE:
• CORTEXUL INSULAR DIN HEMISFERUL DOMINANT
 ALTE TIPURI DE “APRAXII”
• APRAXIA CONSTRUCTIVA

• APRAXIA DE IMBRACARE

• NU SUNT APRAXII PROPRIU-ZISE (FIZIOPATOLOGIC )

• SE MANIFESTA CLINIC CA APRAXIILE

• LEZIUNI:

• IN ARIILE CORTICALE PARIETALE ( UNI/ BILATERAL )

• FIZIOPATOLOGIC:

• ALTERARI IN INTEGRAREA SI PERCEPTIA VIZUO-SPATIALA SI A SCHEMEI

CORPORALE

• ALTERAREA SECUNDARA A ACTIVITATII MOTORII COMPLEXE

• CARE PRESUPUNE INTEGRAREA LOR IN VEDEREA EXECUTIEI (NU ESTE O TULBURARE

PRIMARA IN PROGRAMAREA MOTORIE )

 EXAMENUL CLINIC AL APRAXIILOR (I):

• INSPECTIE:
• CUM MISCAM MEMBRELE IN SPATIU, CU CE VITEZA ?
• DINAMIC:
• CE ACTIUNE ESTE ASOCIATA CU CE INSTRUMENT
• PANTOMIMA LA COMENZI VERBALE
• SERII DE MISCARI COMPLEXE
• „CUM FACI UN SANDWICH”/ „CUM TRIMITI O SCRISOARE”
• RECUNOASTEREA UNOR PANTOMIME ALE EXAMINATORULUI
• COPIEREA UNOR GESTURI SIMPLE /COMPLEXE
• INDICAREA UNUI OBIECT
• RECUNOASTEREA UNUI OBIECT SI ARATAREA MODULUI IN CARE
POATEFI UTILIZAT
• SA MIMEZE/ DEMONSTREZE ASOCIEREA INTRE DOUA OBIECTE
• “INVENTAREA” UNOR INSTRUMENTE PENTRU REZOLVAREA UNEI
PROBLEME
TIPUL DE ERORI IN APRAXIE:

• DE CONTINUT:
• semantice – mimeaza cantatul la trombon/pian
• raspuns fara legatura – ordin de a mima cantatul la un instrument – arata cum se bate un cui

• de cunoastere a asocierii actiune – obiect

• de cunoastere asociere obiecte intre ele
• de cunoastere mecanica

• DE PRODUCTIE:
• postura proasta a mainii
• miscari incorecte in articulatii
• orientare incorecta a obiectului
• erori temporale la “trimiterea unei scrisori”
SEMNIFICATIA CLINICA A APRAXIILOR
• Determinate de leziuni cu localizare:
• CORTICO-SUBCORTICALA
• CORP CALOS

• Leziuni de obicei de dimensiuni mici (exceptii: tumori de corp calos):

• unice ( cortico-subcorticale in zone strategice, integrative: girus cingular, corp calos )
• multiple: corticale sau in substanta alba subcorticala
• difuze corticale ( boli neurodegenerative predominent corticale: B. Alzheimer,
degenerescenta cortico-bazala, s.a. )
• Etiologie: BOLI DE MARE SEVERITATE SI PROGNOSTIC DE OBICEI REZERVAT !
• tumori cerebrale ( primare, metastaze )
• alte procese expansive cu localizare cortico-subcorticala / corp calos
• encefalite, meningo-encefalite
• alte boli inflamatorii cortico-subcorticale (cu mecanism imun, boli sistemice cu
determinari cerebrale: LES, boli hematologice, s.a. )
• boli neurodegenerative corticale
• RAREORI leziuni vasculare: microangiopatii corticale pure ( rare );
• DE REGULA NU IN FORMELE OBISNUITE DE AVC (AFECTEAZA CAILE MAJORE: V.
DEFINITIA APRAXIEI !)
VA MULTUMESC !