Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRI, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII


DOMENIUL: KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ
SPECIALITATEA: KINETOTERAPIE

SISTEMUL NERVOS

STUNDENȚI:
DUMITRU BIANCA
DOBOȘ MAXIMILIAN
BUGIUIANU GABRIEL
BIANCA

AN 2018-2019
SISTEMUL NERVOS ESTE STRUCTURAT
ÎN VEDEREA CULEGERII DE INFORMAȚII
DIN MEDIUL EXTERN ȘI A FUNCȚIONĂRII
ORGANISMULUI, COORDONÂND
ELABORAREA RĂSPUNSURILOR
ADECVATE
I.1.sistem nervos
central
I.Sistem nervos
somatic
I.2.sistem nervos
periferic
Sistem nervos
II.1.sistem nervos
vegetativ
simpatic
II.Sistem nervos
vegetativ
II.2.sistem nervos
vegetativ
parasimpatic
I.1.1.a.trunchi
cerebral

I.1.1.b.cerebel
I.1.1.Encefal
I.1.Sistemul
nervos central I.1.1.c.diencefal
I.1.2.Măduva
spinării
I.1.1.d.emisfere
cerebrale
I.2.a.Nervi
cranieni
I.2.Sistemul
nervos periferic
I.2.b.Nervi
periferici
I.1.1.a. Trunchiul cerebral
• Trunchiul cerebral este alcătuit din: bulb rahidian, puntea lui Varolio
și mezencefal.Trunchiul cerebral îndeplinește funcția de centru
reflex și funcția de conducere.
I.1.1.B. CEREBELUL
CUNOSCUT CA ȘI
CREIERUL MIC,EL ESTE
ALCĂTUIT DIN DOUĂ
EMISFERE CEREBELOASE
LEGATE PRINTR-O
FORMAȚIUNE NUMITĂ
VERMIS. DIN PUNCT DE
VEDERE FILOGENETIC,
CEREBELUL PREZINTĂ:
ARHICEREBELUL,
PALEOCEREBELUL ȘI
NEOCEREBELUL.
STIAȚI CĂ? EXTIRPAREA
TOTALĂ A CEREBELULUI
ESTE COMPATIBILĂ CU
VIAȚA? ACEASTA PROVOACĂ
ÎN PRIMELE ZILE TULBURĂRI
MOTORII, URMATE DE
ASTAZIE, ATONIE, ASTENIE,
ARTICULAREA CU
DIFICULTATE A CUVINTELOR.
I.1.1.C. DIENCEFALUL
DIENCEFALUL ESTE
ALCĂTUIT DIN TALAMUS,
METATALAMUS, EPITALAMUS,
SUBTALAMUS ȘI
HIPOTALAMUS. DINTRE CELE
ENUMERATE VOM VORBI
DESPRE HIPOTALAMUS,
REVENINDUI URMĂTOARELE
FUNCȚII
CENTRUL IMPORTANT
PENTRU UNELE REFLEXE
COMPORTAMENTALE ȘI
EMOȚIONALE, INTERVINE ÎN ȘTIAȚI CĂ ÎN MEDIE
TERMOREGLARE, ÎN CREIERUL NOSTRU
DIUREZĂ, ÎN COORDONAREA
FUNCȚIILOR SEXUALE, ÎN GENEREAZĂ 50,000 DE
METABOLISMUL ENERGETIC GÂNDURI PE ZI?
AL ORGANISMULUI. ÎNGRIJORĂTOR ESTE
FAPTUL CA PESTE 70% DIN
ACESTE GÂNDURI SUNT
NEGATIVE.CHIAR
CREDEAȚI CĂ VOI VĂ
CONTROLAȚI PROPRIA
VIAȚĂ? MAI GÂNDIȚI-VĂ.
95% DIN DECIZIILE
NOASTRE AU LOC ÎN
SUBCONȘTIENT.
I.1.1.D. EMISFERELE
CEREBRALE
STRUCTURI NERVOASE,
CUNOSCUTE ȘI SUB NUMELE
DE CREIERUL MARE. DINTRE
FUNCȚIILE EMISFERELOR,
REAMINTIM:
FUNCȚIA REFLEXĂ
FUNCȚIA DE ANALIZĂ ȘI
SINTEZĂ
FUNCȚIA DE SEMNALIZARE ȘTIAȚI CĂ ATUNCI CÂND SE PRODUC
LEZIUNI LA NIVELUL EMISFEREI
STÂNGI, ACEASTA AFECTEAZĂ PARTEA
DREAPTĂ A CORPULUI UMAN?
DEOARECE PRINCIPIUL CELOR DOUĂ
EMISFERE INERVEZĂ CORPUL INVERS
FAȚĂ DE POZIȚIA ACESTORA.
ȘTIAȚI CĂ EXISTĂ DOUĂ TIPURI DE
SOMN? SOMN FĂRĂ VISE, DEOARECE
NU NI LE REAMINTIM, CU UNDE
LENTE, REPREZINTĂ SOMNUL
ODHNITOR. IAR SOMNUL CU VISE,
PARADOXAL, APARE LA FIECARE 90 DE
MIN, NEFIIND UN SOMN ODIHNITOR
DEOARECE PE EEG SE ÎNREGISTREAZĂ
UNDE ASEMĂNĂTOARE CU CELE DIN
STAREA DE VEGHE.
I.1.2. MĂDUVA
SPINĂRII

LOCALIZARE: ÎN INTERIORUL
CANALULUI VERTEBRAL. ÎN
INTERIORUL MĂDUVEI
SPINĂRII SE GĂSEȘTE
LICHIDUL CEFALORAHIDIAN,
DE O IMPORTANȚĂ VITALĂ.
DINTRE FUNCȚIILE MĂDUVEI,
REAMINTIM:
FUNCȚIA REFLEXĂ
FUNCȚIA DE CONDUCERE

ȘTIAȚI CĂ GENERAȚIA
TÂNĂRĂ( CU VÂRSTA
CUPRINSĂ ÎNTRE 18-34 DE
ANI) SUNT MAI UITUCI DECÂT
GENERAȚIA MAI ÎN VÂRSTĂ?
EI, MAI DES DECÂT PĂRINȚII
LOR UITĂ CE ZI ESTE SAU
UNDE AU PUS CHEILE.
I.2.A. NERVII SPINALI
NERVII SPINALI REPREZINTĂ
CĂILE DE CONDUCERE A
INFLUXULUI NERVOS DE LA
PERIFERIE SPRE MĂDUVA ȘI
INVERS. LA OM EXISTĂ 31 DE
PERECHI DE NERVI SPINALI,
CU DISPOZIȚIE DE O PARTE ȘI
DE ALTA A MĂDUVEI
SPINĂRII.

ȘTIAȚI CĂ SISTEMUL NERVOS POATE


BLOCA CONEXIUNEA DINTRE DOI
NEURONI, ÎNVELINDU-L PE UNUL
DINTRE EI ÎN ENDORFINE, BLOCÂND
TEMPORAR TRANSMITEREA DURERII?
CONTEAZĂ OARE MĂRIMEA
CREIERULUI? ÎN UNELE LUCURI
DIMENSIUNILE CONTEAZĂ, DAR ÎN
CAZUL CREIERULUI, MAI MARE NU
ÎNSEAMNĂ MAI BINE SAU MAI
INTELIGENT.
I.2.b. Nervii
cranieni
Nervii cranieni sunt în
număr de 12 perechi,
numerotate cu cifre romane.
Senzoriali: perechile I,II,VIII
Motori: perechile
III,IV,VI,XI,XII
Micști: perechile V,VII,IX,X.
II.SISTEM NERVOS VEGETATIV
ESTE ÎMPĂRȚIT ÎN DOUĂ
CATEGORII: SNV SIMPATIC ȘI SNV
PARASIMPATIC.

SNV SIMPATIC SNV PARASIMPATIC


• Pupilă- pupilodilatație • Pupilă- pupiloconstricție
• Cord- tahicardie • Cord- bradicardie
• Vasele inimii- vasodilatație • Vasele inimii-vasoconstricție
• Pancreas- inhibarea secreției Pancreas- stimularea secreția

Știați că epilepsia reprezintă una dintre urgențele sistemului


nervos?
Știați că viteza transmiterii influxului nervos depășește peste
400 km/h?
NEURONUL
NEURONUL -REPREZINTĂ UNITATEA
DE STRUCTURĂ A SN
-ESTE FORMAT DIN CORP CELULAR
SI PRELUNGIRI (DENDRITE SI AXON-
PRELUNGIRE UNICA,OBLIGATORIE)

ȘTIAȚI CĂ OPERAȚIILE PE
CREIER POT FI EFECTUATE ÎN
TIMP CE PACIENTUL ESTE
TREAZ? ACEST FAPT SE
DATOREAZA ASPECTULUI
PRIVIND CĂ DEȘI TOATĂ
DUREREA ESTE PROCESATĂ
ÎN CREIER, PARADOXAL,
CREIERUL NOSTRU NU
PREZINTĂ RECEPTORI
PENTRU DURERE ȘI IMPLICIT,
NU O RESIMTE.
• Importanța kinetoterapiei în afecțiuni neurologice.
• Afecțiunile sistemului nervos sunt foarte des întâlnite în domeniul
medical. De la simpla abolire a unui reflex, până la paralizia completă a
corpului.
• Cea mai comună afecțiune a sistemului nervos o prezintă afectarea
nervului sciatic. Pensarea nervului sciatic este produsă de deplasarea
nucleului pulpos din inelul fibros( structuri funcționale ale
vertebrei).Inelul fibros fiind foarte subțire posterior irită radăcinile
nervului sciatic( afecțiune denumită lombosciatică).
• Importanța kinetoterapiei în lombosciatică cuprinde:
• exerciții specifice
• electroterapie
• masaj
• proceduri hidrotermoterapeutice.
• Plan terapeutic în lombosciatică prin exerciții:
• 1. Poziție pacient: decubit dorsal cu picioarele întinse.

• -pe rând se flecta câte un picior, fără ca talpa să fie ridicată de pe suprafața patului.

• -se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru.

• 2. Poziție pacient: decubit dorsal cu picioarele flectate.

• - pe rând se va prinde de genunchi și se va duce spre piept cu menținerea poziției 1-2 sec.

• - se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru.

• 3. Poziție pacient: decubit dorsal cu picioarele flectate.

• - pe rând, se vor executa abducții și adducții fără ca talpa să fie ridicată de pe suprafața de sprijin.

• - se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru. După execuție se vor executa alte 10 repetări, având următoarea
specificație: tălpile pacientul vor fi poziționate împreună, lipite. Din această poziție pacientul execută alte 10 repetări.

• 4. Poziție pacient: decubit ventral

• - kinetoterapeutul execută pasiv tripla flexie și tripla extensie asupra fiecărui membru inferior

• - se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru

• 5. Poziție pacient: în cvadrupedie

• - se va ridica câte un membru superior sus, concomitent cu ridicarea unui membru inferior opus celui dintâi. Acest
exercițiu poate fi denumit și poziția superman.

• - se vor executa 20 de repetări, cu schimbarea execuției braț-picior opus

• 6. Poziție pacient: decubit ventral

• - pacientul execută hiperextensia coloanei vertebrale lombare.

• - se repetă de minim 10 ori


• Masajul în lombosciatică
• Acest tip de masaj va fi diferit în funcție de regiunea
tratată, astfel:
• lombar vom executa un masaj blând insistând pe
manevrele de netezire/ efleuraj si fricțiuni.
• Pe membrul afectat vom efectua un masaj excitant, cu
manevre energice.
• Pe membrul sănătos vom efectua un masaj relaxant,
insistând pe manevre ca netezire/efleuraj și fricțiuni.
SURSE BIBLIOGRAFICE:

NEUROFIZIOLOGIA SISTEMELOR SENZITIVO-


SENZORIALEOLTEANU, A.& LUPU, V.
NEUROȘTIINȚE. DE LA MECANISME MOLECULARE ȘI
CELULARE LA COMPORTAMENT ȘI EVOLUȚIE. VOL. I:
DEZVOLTAREA SISTEMULUI NERVOS.MIU, A. C. & OLTEANU,
A. I.
LIBRARY.USMF.MD
BIOLOGIE- MANUAL PENTRU CLASA A XI-A- FILIERA
TEORETICĂ