Fișă de evaluare clinico-funcțională

I. Date personale
Nume și prenume: A. Stoian

Vârsta:20 ani

Ocupație:sportiv de performanță

Diagnostic clinic: ruptură totală tendon ahilean glezna stângă

I.1.Date suplimentare
Sportul practicat: volley

Experiența sportivă: practică sport de peste 10 ani

Perioada de pregătire: se află în perioada competițională

Diagnostic clinic: ruptură totală tendon ahilean

II. Anamneza
II.1. Istoricul bolii: Subiectul se prezintă la spitalul județean după 2 zile de repaos
acuzând durere, imposibilitatea încărcării greutății pe membrul inferior stâng, nu poate
executa flexia dorsală a piciorului. În urma evaluării subiectului, se constată ruptură totală a
tendonului ahilean prin testul Thompson pozitiv (lipsa raspunsului motor a flexiei plantare
prin palparea gemenilor). După ce au fost efecuate alte investigații ale articulației (ecografie
și RMN) se confirmă ruptura tendonului ahilean. Se intervine chirurgical pentru reinserarea
tendonului, apoi se imobilizează membrul inferior stâng în flexie maximă plantară în atelă
gipsată cu silicon anterior. O dată la două săptămâni subiectul revine la spital pentru
modificarea poziției piciorului pentru a favoriza flexia dorsală prin repoziționarea ortezei.

II.2. Antecedente:

-patologice: multiple entorse gleznă picior stâng asupra cărora nu s-a realizat recuperarea
completă, tendinită ahilean stâng.

-nu prezintă alte antecedente, fie ele de natură personală, fiziologică sau heredocolaterală.
 III. Evaluarea clinico-funcțională perioada post imobilizare
III.1. Evaluarea clinică subiectivă:

-subiectul prezintă durere, scor Scala Vass 8, durerea fiind de tip musculo-articular a
articulației gleznei stângi, având o sensibilitate a tegumentului foarte ridicată la palparea/
presiune profundă posterioară a gambei, senzație de furnicătură, durerea fiind una matinală.

-modificarea poziției piciorului stâng în inversie cu flexie plantară.

III.2. Evaluarea clinică obiectivă:

Examen Palpatoriu: musculatura gemenilor este scurtată și hipertonă, durere pe partea

posterioară a gambei la palpare , ligamentele laterale ale gleznei sunt întinse.

Inspecție: Piciorul stâng este în flexie plantară și inversie.

Evaluarea mișcării: Piciorul stâng este în flexie plantară și inversie, subiectul executa eversia
și flexia dorsală a piciorului cu dificultate, având un grad de mobilitate de flexie dorsală de
10°, prezetând redoare articulară.

III.3. Testing articular

Teste Flexie plantară Flexie dorsală Observații

Dr. St. Dr. St. Dr. St.

Mișcări
Testare inițială 45° 45° 20° 10° X Mișcare inițiată din
flexie plantară
Testare 45° 45° 20° 10° X Poziție gleznă 90°
intermediară
Testare finală 45° 45° 20° 15° X Mișcare inițiată de
la 90°

Testarea flexorilor plantari:

F1: palparea mușchilor gastrocnemieni, solear, plantar, flexor lung al halucelui, flexor digital
lung, tibial posterior, peronier lung și scurt

F2: Poziție decubit lateral, piciorul susținut pe antebrațul kinetoterapeutului, cu priza la

nivelul metatarsienelor. Comanda: execută și tu o data cu mine, kinetoterapeutul executând
mișcarea de flexie plantară din poziție fără gravitație

F3: Din poziție împotriva gravitației: Decubit ventral subiectul execută flexia plantară a
piciorului.
F4: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune o rezistență la mijlocul cursei de mișcare, cu
priza la nivelul bolții plantare, iar contrarpiza stabilizează gamba.

F5: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune rezistență maximă pe toată amplitudinea de
mișcare sau se execută o contracție excentrică, plecându-se din flexie plantară maximă, prin
comanda: nu mă lăsa, dar cedează ușor.

Testarea flexorilor dorsali:

F1: palparea mușchilor extensor comun al degetelor, extensor al halucelui, gambier anterior,
peronier anterior, tibial anterior

F2: Poziție decubit lateral, piciorul susținut pe antebrațul kinetoterapeutului, cu priza la

nivelul metatarsienelor. Comanda: execută și tu o data cu mine, kinetoterapeutul executând
mișcarea de flexie dorsală din poziție fără gravitație.

F3: Din poziție împotriva gravitației: Așezat la marginea patului subiectul execută flexia
dorsală a piciorului.

F4: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune o rezistență la mijlocul cursei de mișcare, cu
priza la nivelul metatarsienelor, iar contrarpiza stabilizeazăgenunchiul.

F5: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune rezistență maximă pe toată amplitudinea de
mișcare sau se execută o contracție excentrică, plecându-se din flexie dorsală maximă, prin
comanda: nu mă lăsa, dar cedează ușor.

III.4. Testing muscular

Teste Flexori plantari Flexori dorsali Observații

Dr. St. Dr. St. Dr. St. Flexie Dr St. Flexie
Mișcare plantară dorsală
Evaluare F5 F3- F5 F3- X -durere X -mișcarea nu
inițială musculară se efectueaza
-contractură pana la 90°
Evaluare F5 F4- F5 F4- X - durere la X -durere la
intermediară aplicarea aplicarea
rezistenței rezistenței
Evaluare finală F5 F5 F5 F4++ X X X X
III5. Teste funcționale specifice

Teste funcționale Pozitiv Negativ

Test Compresiune tibio-
fibulară
Test Cotton
Test Kleiger
Test Thompson X
Test Subluxării tibiotalare
Test Duchenne
Test Morton
Test Homans

III.6. Teste funcționale globale

Evaluarea mersului: datorită poziției gleznei în flexie plantară, nu poate executa
atacul cu talonul, stațiunea bipedă, nu poate încărca greutatea pe piciorul afectat.

III.7. Teste de laborator( anexe)

RMN ul ce confirmă ruptura totală a tendonului ahilean

III8. Diagnostic funcțional:

Subiectul prezintă dureri la articulația piciorului stâng, rigiditate articulară, deficit
motor datorită poziției piciorului în flexie plantară. Mișcările reduse ale articulației confirmă
faptul că subiectul a urmat o perioada de imobilizare. Nu poate realiza stațiunea bipedă,
ajutandu-se de cârje, nu poate realiza complet flexia dorsală, tonusul muscular fiind unul
hiperton pe extensori și hipoton pe flexori.

IV. Obiective kinetoterapeutice

a) diminuarea durerii și a deficitului motor

b) corectarea poziției vicioare

c) realizarea stațiunii bipede

d) creșterea gradului de flexie dorsală

e) corectarea mersului

f) creșterea elasticității articulare

g) creșterea forței flexorilor

h) relaxarea musculaturii extensoare

h) refacerea echilibru

V. Mijloace kinetoterapeutice:
a) posturări,aplicări cu gheață, masaj decontracturant, fizioterapie: laser, ultrasunet și curent

b)tehnici de facilitare: il, ilo, si

c)exerciții activ libere, la aparate, cu obiecte

d) metodă miotensivă( stă la perete, sau din așezat pe un scaun)

e)exerciții active libere pe planuri și suprafețe instabile.