Sistemul nervos

I.1.sistem
nervos central
I.Sistem nervos
somatic
I.2.sistem
nervos periferic
Sistem nervos
II.1.sistem
nervos vegetativ
simpatic
II.Sistem nervos
vegetativ
II.2.sistem
nervos vegetativ
parasimpatic
 I.1.1.a.trunchi
cerebral

I.1.1.b.cerebel

I.1.1.Encefal
I.1.Sistemul
nervos central I.1.1.c.diencefal
I.1.2.Măduva
spinării
I.1.1.d.emisfere
cerebrale

I.2.a.Nervi
I.2.Sistemul cranieni
nervos
periferic I.2.b.Nervi
periferici
I.1.1.a. Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este alcătuit din: bulb rahidian, puntea lui Varolio și
mezencefal.Trunchiul cerebral îndeplinește funcția de centru reflex și funcția de
conducere.

I.1.1.b. Cerebelul
Cunoscut ca și creierul mic, cerebelul este situat la baza lobilor occipitali,
posterior față de trunchiul cerebral. El este alcătuit din două emisfere cerebeloase
legate printr-o formațiune numită vermis. Din punct de vedere filogenetic, cerebelul
prezintă: arhicerebelul, paleocerebelul și neocerebelul. Funcțiile cerebelului sunt
repartizate pe fiecare structură filogenetică în parte, după cum urmează:
-arhicerebelul se află în legătură cu analizatorul vestibular, intervenind astfel în
reglarea echilibrului.
-paleocerebelul se află în legătură cu sensibilitatea proprioceptivă și are rol
important în reglarea tonusului muscular,
-neocerebelul intervine în coordonarea mișcărilor fine.
Stiați că? Extirparea totală a cerebelului este compatibilă cu viața? Aceasta provoacă
în primele zile tulburări motorii, urmate de astazie, atonie, astenie, articularea cu
dificultate a cuvintelor.
I.1.1.c. Diencefalul
Diencefalul este situat sub emisferele cerebrale, fiind alcătuit din talamus,
metatalamus, epitalamus, subtalamus și hipotalamus. Dintre cele enumerate vom
vorbi despre hipotalamus, fiind cea mai importantă structură a diencefalului, îi revin
următoarele funcții:este centrul important pentru unele reflexe comportamentale și
emoționale, intervine în termoreglare, în diureză, în coordonarea funcțiilor sexuale, în
metabolismul energetic al organismului.
Știați că în medie creierul nostru generează 50,000 de gânduri pe zi?
Îngrijorător este faptul ca peste 70% din aceste gânduri sunt negative.
Chiar credeați că voi vă controlați propria viață? Mai gândiți-vă. 95% din
deciziile noastre au loc în subconștient.

I.1.1.d. Emisferele cerebrale

Structuri nervoase, cunoscute și sub numele de creierul mare. Reprezintă cea mai
mare parte a encefalului. Cele două emisfere cerebrale sunt separate de o fisură,
legate la partea bazală prin formațiuni de substanță albă. Dintre funcțiile emisferelor,
reamintim:
- Funcția reflexă ce cuprinde reflexele condiționate( dobândite în cursul vieții) și
cele necondiționate( cu care ne naștem)
- Funcția de analiză și sinteză ce permit desprinderea însușirilor obiectelor și
fenomenelor
- Funcția de semnalizare reprezentată de senzații.
Știați că atunci când se produc leziuni la nivelul emisferei stângi, aceasta afectează
partea dreaptă a corpului uman? Deoarece principiul celor două emisfere inerveză
corpul invers față de poziția acestora.
Știați că există două tipuri de somn? Somn fără vise, deoarece nu ni le reamintim, cu
unde lente, reprezintă somnul odhnitor. Iar somnul cu vise, paradoxal, apare la fiecare
90 de min, nefiind un somn odihnitor deoarece pe EEG se înregistrează unde
asemănătoare cu cele din starea de veghe.
I.1.2. Măduva spinării

Localizare: în interiorul canalului vertebral. Se întinde de la orificiul occipital până la

a doua vertebră lombară, de unde se continuă cu conul terminal, ce se prelungește cu
filum terminale. În interiorul măduvei spinării se găsește lichidul cefalorahidian, de o
importanță vitală. Dintre funcțiile măduvei, reamintim:
- Funcția reflexă, îndeplinită de substanța cenușie, prin care măduva spinării are
rol de centru nervos
- Funcția de conducere, îndeplinită de substanța albă, prin care se realizează
legătura în dublu sens: între encefal și sistemul nervos periferic.

Știați că generația tânără( cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani) sunt mai uituci decât
generația mai în vârstă? Ei, mai des decât părinții lor uită ce zi este sau unde au pus
cheile.
I.2.Sistemul nervos periferic

I.2.a. Nervii spinali

Nervii spinali reprezintă căile de conducere a influxului nervos de la periferie spre
măduva și invers. La om există 31 de perechi de nervi spinali, cu dispoziție de o parte
și de alta a măduvei spinării. Fiecare nerv spinal este alcătuit din două rădăcini, un
trunchi și cinci ramuri.
Cele două rădăcini sunt împărțite în: rădăcina posterioară (senzitivă) și rădăcina
anterioară (motorie)

Știați că Sistemul nervos poate bloca conexiunea dintre doi neuroni, învelindu-l pe
unul dintre ei în endorfine, blocând temporar transmiterea durerii.
Contează oare mărimea creierului? În unele lucuri dimensiunile contează, dar în
cazul creierului, mai mare nu înseamnă mai bine sau mai inteligent.
I.2.b. Nervii cranieni
Nervii cranieni sunt în număr de 12 perechi, numerotate cu cifre romane. Ele nu au
dispoziție metamerică, asigurând inervația extremității cefalice și a regiunii cervicale,
cu excepția nervului vag care ajunge până în abdomen.
Spre deosebire de nervii spinali, care sunt micști în totalitate, nervii cranieni se
clasifică în:
- Senzoriali: perechile I,II,VIII
- Motori: perechile III,IV,VI,XI,XII
- Micști: perechile V,VII,IX,X.
II.Sistem nervos vegetativ este împărțit în două categorii: SNV simpatic și SNV
parasimpatic.
Efectele stimulării simpatice și parasimpatice.
Stimulare simpatică:
- Pupilă- pupilodilatație
- Cord- tahicardie
- Vasele inimii- vasodilatație
- Pancreas- inhibarea secreției
- Musculatura bronhiilor- relaxare
- Musculatura intestinală- relaxare
- Rinichi- scade diureza
- Glande salivare- secreție de salivă vâscoasă
 - Glande sudoripare- stimularea secreției
- Secreție de adrenalină- stimulată
Stimulare parasimpatică:
- Pupilă- pupiloconstricție
- Cord- bradicardie
- Vasele inimii- vasoconstricție
- Pancreas- stimularea secreția
- Musculatura bronhiilor- contracție
- Musculatura intestinală- constricție
- Rinichi- nu au efect
- Glande salivare- secreție de salivă apoasă
- Glande sudoripare- inhibarea secreției
- Secreția de adrenalină- inhibată

Știați că operațiile pe creier pot fi efectuate în timp ce pacientul este treaz? Acest fapt
se datoreaza aspectului privind că deși toată durerea este procesată în creier,
paradoxal, creierul nostru nu prezintă receptori pentru durere și implicit, nu o resimte.

Neuronul
NEURONUL -reprezinta unitatea de structura al SN
-este format din corp celular si prelungiri (dendrite si axon-prelungire
unica,obligatorie)

Neuronul prezintă două proprietăți fundamentale:

- generarea impulsului nervos (EXCITABILITATEA);

- conducerea impulsului nervos (CONDUCTIBILITATEA).
 EXCITABILITATEA: reprezintă proprietatea neuronului de a raspunde la un
stimul printr-un potențial de acțiune.Nu toate componentele neuronului se comportă
la fel față de stimuli.Astfel:terminațiile dendritice au rol de receptor, iar axonul și
dendritele lungi raspund prin potențiale ‘’tot sau nimic’’.
CONDUCTIBILITATEA: reprezintă proprietatea neuronului de a propaga impulsul
nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector.Excitația se produce în receptor, se
transmite la dendrite,parcurge lungimea dendritei,excită corpul neuronului de unde
pornește pe axon spre alți neuroni și,în final,spre efector.
Transmiterea influxului nervos se realizează cu ajutorul sinapselor. Sinapsele
reprezintă legatura dintre doi neuroni. Sinapsele au rol important în procesele de
învățare, ce permit reactivarea unor circuite sinaptice identice cu cele din timpul
învățări.
Știați că epilepsia reprezintă una dintre urgențele sistemului nervos?
Știați că viteza transmiterii influxului nervos depășește peste 400 km/h?

Importanța kinetoterapiei în afecțiuni neurologice.

Afecțiunile sistemului nervos sunt foarte des întâlnite în domeniul medical. De
la simpla abolire a unui reflex, până la paralizia completă a corpului.
Cea mai comună afecțiune a sistemului nervos o prezintă afectarea nervului
sciatic. Pensarea nervului sciatic este produsă de deplasarea nucleului pulpos din
inelul fibros( structuri funcționale ale vertebrei).Inelul fibros fiind foarte subțire
posterior irită radăcinile nervului sciatic( afecțiune denumită lombosciatică).
Importanța kinetoterapiei în lombosciatică cuprinde:
- exerciții specifice
- electroterapie
- masaj
- proceduri hidrotermoterapeutice.

Vom discuta în continuare despre un plan terapeutic specific afecțiunii prin

exerciții fizice și cum se execută corect masajul in această afecțiune.

Plan terapeutic în lombosciatică prin exerciții:

1. Poziție pacient: decubit dorsal cu picioarele întinse.
-pe rând se flecta câte un picior, fără ca talpa să fie ridicată de pe suprafața patului.
-se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru.
2. Poziție pacient: decubit dorsal cu picioarele flectate.
- pe rând se va prinde de genunchi și se va duce spre piept cu menținerea poziției
1-2 sec.
- se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru.
3. Poziție pacient: decubit dorsal cu picioarele flectate.
- pe rând, se vor executa abducții și adducții fără ca talpa să fie ridicată de pe
suprafața de sprijin.
- se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru. După execuție se vor
executa alte 10 repetări, având următoarea specificație: tălpile pacientul vor fi
poziționate împreună, lipite. Din această poziție pacientul execută alte 10 repetări.
4. Poziție pacient: decubit ventral
- kinetoterapeutul execută pasiv tripla flexie și tripla extensie asupra fiecărui
membru inferior
- se vor executa câte 10 repetări pentru fiecare membru
5. Poziție pacient: în cvadrupedie
- se va ridica câte un membru superior sus, concomitent cu ridicarea unui membru
inferior opus celui dintâi. Acest exercițiu poate fi denumit și poziția superman.
- se vor executa 20 de repetări, cu schimbarea execuției braț-picior opus
6. Poziție pacient: decubit ventral
- pacientul execută hiperextensia coloanei vertebrale lombare.
- se repetă de minim 10 ori

Masajul în lombosciatică
Acest tip de masaj va fi diferit în funcție de regiunea tratată, astfel:
- lombar vom executa un masaj blând insistând pe manevrele de netezire/
efleuraj si fricțiuni.
- Pe membrul afectat vom efectua un masaj excitant, cu manevre energice.
- Pe membrul sănătos vom efectua un masaj relaxant, insistând pe manevre ca
netezire/efleuraj și fricțiuni.

N
E
R
V
O
S

1. Sistemul nervos central cuprinde măduvă și ...encefal

2. Unitate structurală și funcțională a sistemului nervos...neuron
3. Sistemul nervos periferic este constituit din nervi spinali și nervi ...cranieni
4. Nerv ce ajunge până în abdomen...vag
5. Sistemul nervos se clasifică după funcție în sistem nervos vegetativ și sistem
nervos ...somatic
6. Care este cea mai importantă structură a diencefalului? Hipotalamus
Surse bibliografice:

Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzorialeOlteanu, A.& Lupu, V.

Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare la comportament și evoluție.
Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos.Miu, A. C. & Olteanu, A. I.
library.usmf.md
Biologie- Manual pentru clasa a XI-a- filiera teoretică