METODE DE REEDUCARE

NEUROMOTORIE ȘI TEHNICI DE
FACILITARE NEUROMUSCULARP ȘI
PROPRIOCEPTIVĂ FOLOSITE
PENTRU RECUPERAREA UNUI
PACIENT CU: RUPTURĂ TOTALĂ
TENDON AHILIAN GLEZNA STÂNGĂ
RUPTURA DE TENDON AHILIAN
Date generale: ruptura de tendon ahilian
reprezintă distrugerea prin rupere a
țesutului fibro-cartilaginos , de la locul de
origine/inserție sau pe mijlocul
tendonului datorită suprasolicitării sau
schimbării bruște de direcție.
Această ruptură are drept consecință
lipsa răspunsului motor de flexie
plantară, ce necesită intervenție
chirurgicală de urgență pentru
reinserarea tendonului și recuperarea
acestuia.
Fișă de evaluare clinico-funcțională
I. Date personale Date suplimentare
Nume și Sportul practicat:
prenume: A. volley
Stoian Experiența
Vârsta:20 ani sportivă: practică
Ocupație:sportiv sport de peste
de performanță 10 ani
Diagnostic clinic: Perioada de

ruptură totală pregătire: se află

tendon ahilian în perioada
glezna stângă competițională
II. Anamneză
II.1.Istoricul bolii: Subiectul se prezintă la spitalul
județean de urgențe Bacău după 2 zile de repaos
acuzând durere, imposibilitatea încărcării greutății pe
membrul inferior stâng, nu poate executa flexia
dorsală a piciorului. În urma evaluării subiectului, se
constată ruptură totală a tendonului ahilian prin testul
Thompson pozitiv (lipsa răspunsului motor a flexiei
plantare prin palparea gemenilor). După ce au fost
efecuate alte investigații ale articulației (ecografie și
RMN) se confirmă ruptura tendonului ahilian. Se
intervine chirurgical pentru reinserarea tendonului,
apoi se imobilizează membrul inferior stâng în flexie
maximă plantară în atelă gipsată cu silicon anterior. O
dată la două săptămâni subiectul revine la spital
pentru modificarea poziției piciorului pentru a favoriza
flexia dorsală prin repoziționarea ortezei.
II.2.Antecedente:
-patologice: multiple
entorse gleznă picior
stâng asupra cărora
nu s-a realizat
recuperarea
completă, tendinită
ahilian stâng.
-nu prezintă alte
antecedente, fie ele
de natură personală,
fiziologică sau
heredocolaterală.
 III.Testing articular
Tabel nr.1.
Teste Flexie Flexie Observații
plantară dorsală

Mișcări Dr. St. Dr. St. Dr. St.

Testare 45° 45° 20° 10° X Mișcare inițiată din

inițială flexie plantară

Testare 45° 45° 20° 10° X Poziție gleznă 90°

intermediară

Testare 45° 45° 20° 15° X Mișcare inițiată de la

finală 90°
 F1: palparea mușchilor
gastrocnemieni, solear, plantar,
flexor lung al halucelui, flexor
digital lung, tibial posterior,
peronier lung și scurt
F2: Poziție decubit lateral,
piciorul susținut pe antebrațul
kinetoterapeutului, cu priza la
nivelul metatarsienelor.
Comanda: execută și tu o data
cu mine, kinetoterapeutul
executând mișcarea de flexie
plantară din poziție fără
gravitație
F3: Din poziție
împotriva gravitației:
Decubit ventral subiectul
execută flexia plantară a
piciorului.
F4: Din aceiași poziție,
kinetoterapeutul opune
o rezistență la mijlocul
cursei de mișcare, cu
priza la nivelul bolții
plantare, iar contrarpiza
stabilizează gamba.

F5: Din aceiași poziție,

kinetoterapeutul opune
rezistență maximă pe toată
amplitudinea de mișcare sau
se execută o contracție
excentrică, plecându-se din
flexie plantară maximă, prin
comanda: nu mă lăsa, dar
cedează ușor.
50

40

30

20
Flexie plantară
10
Flexie dorsală
0 Unghi de mișcare
din flexie plantară
Testing muscular- flexori plantari
F1și F2

Fig.4. Palpare triceps Fig.5. Palpare triceps Fig.6. F2 flexie

sural sural plantară
Testing muscular F3-F4-F5

Fig. 7. Fig. 8. Fig. 9.

III.5. Testarea flexorilor
dorsali
F1: palparea mușchilor extensor comun al degetelor,
extensor al halucelui, gambier anterior, peronier anterior,
tibial anterior
F2: Poziție decubit lateral, piciorul susținut pe antebrațul
kinetoterapeutului, cu priza la nivelul metatarsienelor.
Comanda: execută și tu o data cu mine, kinetoterapeutul
executând mișcarea de flexie dorsală din poziție fără
gravitație.
F3: Din poziție împotriva gravitației: Așezat la marginea
patului subiectul execută flexia dorsală a piciorului.
F4: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune o rezistență
la mijlocul cursei de mișcare, cu priza la nivelul
metatarsienelor, iar contrarpiza stabilizează genunchiul.
F5: Din aceiași poziție, kinetoterapeutul opune rezistență
maximă pe toată amplitudinea de mișcare sau se execută o
contracție excentrică, plecându-se din flexie dorsală
maximă, prin comanda: nu mă lăsa, dar cedează ușor.
Testing muscular F1- F2

Fig. 10. palpare Fig. 11.palpare Fig 12. F2

tibial anterior tibial anterior flexie
dorsală
 Testing muscular F3-F4

Fig.13. F3
Fig. 14. F3 poziție
poziție inițială
finală

Fig.15. F4 testare
Fig.16. F4. Poziție
intermediară poziție
 III.6. Testing Muscular
Teste Flexori Flexori Observații
plantari dorsali

Dr. St. Dr. St. Dr. St. Flexie plantară Dr St. Flexie
Mișcare
dorsală

Evaluare F5 F3- F5 F3- X -durere musculară X -mișcarea nu

inițială -contractură se efectueaza
pana la 90°

Evaluare F5 F4- F5 F4- X - durere la aplicarea X -durere la

intermedia rezistenței aplicarea
ră rezistenței

Evaluare F5 F5 F5 F4+ X X X X
finală +
 III.7. Teste funcționale specifice-
perioada preoperatorie
Teste funcționale Pozitiv Negativ Observații
Test Compresiune tibio-fibulară Traumatism la nivelul
X sindesmozei tibio-fibulare

Test Cotton X Instabilitate a sindesmozei

Test Kleiger X Ruptură la nivelul
ligamentului deltoid
Test Thompson Nu apare flexia plantară,
X indică ruptura tendonului
ahilian

Test Subluxării tibiotalare Flexie dorsală diminuată,

X indică subluxație posterioară
tibiotalară

Test Duchenne Leziune de nerv peroneu

X superficial sau leziune la
nivelul L5-S1

Test Morton X Fractură cauzată de stres sau

neurom
Test Homans X Tromboflebită/ diminuare
puls la artera pedioasă
III. 8. Teste funcționale
globale
Aprecierea autonomiei
subiectului de a fi capabil să
efectueze mersul fără ajutor de
unde rezultă: datorită deficitului
motor de flexie dorsală, subiectul
prezintă nivelul 1 de dependență
în faza inițială a evaluării
mersului, având nevoie de ajutor
permanent folosindu-se de
aparate ajutătoare pentru
mers( cârje).
III.9. Teste de laborator

RMN ce confirmă
ruptura totală a
tendonului ahilian
III.10. Diagnostic
funcțional
Subiectul prezintă dureri la articulația
piciorului stâng, rigiditate articulară,
deficit motor datorită poziției piciorului
în flexie plantară. Mișcările reduse ale
articulației confirmă faptul că subiectul
a urmat o perioada de imobilizare. Nu
poate realiza stațiunea bipedă,
ajutându-se de cârje, nu poate realiza
complet flexia dorsală, tonusul
muscular fiind unul hiperton pe
extensori și hipoton pe flexori.
IV. Obiective kinetoterapeutice
1) Perioadă imobilizare
a) îmbunătățirea gradului de flexie dorsală- se intervine o dată la
două săptămâni pentru schimbarea poziției piciorului, crescând
treptat gradul de flexie dorsală
b) păstrarea tonusului muscular
 Tehnicii facilitatorii SI(secvențialitate pentru întărire): Subiectul
execută flexia coapsei pe bazin, pe tot parcursul cursei de
mișcare, mușchiul cvadriceps este în tensiune. Descrierea tehnicii:
decubit dorsal se execută de la distal spre proximal, chiar dacă
subiectul nu poate executa complet flexia dorsală, prin comanda:
“imaginează-ți că execuți mișcarea”, stimulăm la nivel cortical
îmbunătățirea flexiei. Priza este la nivelul metatarsienelor, iar
contrapriza stabilizează genunchiul în partea anterioară, apoi se
modifică poziția mâinilor astfel: contrapriza de la nivelul
genunchiului devine priza, iar priza devine contrapriza în treimea
proximala a coapsei, stabilizând șoldul.
-Metoda Margaret Rood: aplicarea de gheață la nivelul abdomenului
stimulează contracția cvadricepsului și implicit recuperarea flexiei
dorsală va fi facilitată de această metodă.
SI- secvențialitate pentru
întărire
Fig 17. Fig 18.

Fig 19.
Fig 20.
Metoda Margaret Rood: aplicare gheață:
se menține 5-7min cu pauză 3-4 min de
3-4 ori pe zi

Fig.21
IV. Obiective kinetoterapeutice
2) Perioada post imobilizare
a) diminuarea durerii și a deficitului motor
b) corectarea poziției vicioare
c) realizarea stațiunii bipede
d) creșterea gradului de flexie dorsală
e) corectarea mersului
f) creșterea elasticității articulare
g) creșterea forței musculare: tonifiere în
regim de alungire a tricepsului sural și în
regim de scurtare a tibialului anterior
h) înbunătățirea echilibrului
V. Mijloace kinetoterapeutice
a) posturări, aplicări cu gheață, masaj
decontracturant, fizioterapie: laser,
ultrasunet și curent.
b)tehnici de facilitare:IL, ILO, SI
c)exerciții activ libere, la aparate, cu obiecte
d) metodă miotensivă( stă la perete, sau din
așezat pe un scaun)
e) metode kinetoterapeutice: Margaret Rood,
Phelps, Diagonale Kabat
f)exerciții active libere pe planuri și
suprafețe instabile.
VI. Program kinetoterapeutic
Posturări: din așezat pe un scaun sau din
decubit dorsal cu tălpile așezate pe perete,
poziția cavaler servant- favorizează flexia
dorsală.
Aplicări cu gheață: local la nivelul tendonului și
pe abdomen pentru a influența distal contracția
musculară.
Terapia Blade și laserul aplicat la nivelul
tendonului pentru stimularea circulației locale și
a facilita perioada de vindecare
Ultrasunet: pentru cicatrizarea corectă și
eficientă a tendonului
Exerciții libere/ cu obiecte
Decubit dorsal: cu o bandă elastică
poziționată sub degete susținută cu
ambele mâini, subiectul trage de bandă
pentru a mări gradul de flexie dorsală
Din aceiași poziție: banda opune
rezistență mișcării de flexie dorsală
Din așezat: să realizeze stațiunea bipedă
fără să ridice talpa de pe sol
Din ortostatism: să execute atacul cu
talonul și sprijinul unipodal pe piciorul
afectat.
Tehnici de facilitare: IL( inversare
lentă)
Descrierea tehnicii: din poziția
decubit dorsal, cu genuchiul
extins, kt. realizează priza la
nivelul metatarsienelor fața
dorsală, iar contrapriza susține
articulația gleznei
Fig 22.
La comanda verbală: “trage/
împinge” prin rezistența opusă de
kt. stimulăm flexia dorsală și
plantară

Fig. 23 Fig. 24
Tehnici de facilitare:
ILO( inversare lentă cu opunere)
Descrierea tehnicii: este aceiași ca și IL cu
completarea: între comenzile “trage/
împinge”, se va realiza o contracție
izometrică prin comanda “ține”.
Metoda miotensivă: din poziția
așezat sau lipit cu tălpile de
perete, se vor executa apăsari
ușoare cu menținere pentru
stimularea relaxării musculare
și activarea schemei corporale
de mișcare.

Margaret Rood- pensulare
pentru stimularea flexiei dorsale
Fig.25
Metode de facilitare
Metoda Phelps/ Kenny contracții
automate: comanda “fă și tu o dată
cu mine” implică
vizualizarea și conștientizarea
mișcării
Fig. 26
Diagonale Kabat- diagonala 1flexie
membru inferior- descrierea tehnicii

-din decubit dorsal cu membrul

inferior stâng în afara planului
patului, glezna este in flexie
plantară și eversie iar genunchiul
este flectat, șoldul este extins,
abdus și rotat extern kt.
realizează priza la nivelul
metatarsienelor, cu degetele
opune rezistență mișcării de
flexie dorsală și inversie, iar
Diagonale Kabat- diagonala 1flexie
membru inferior- descrierea tehnicii
Subiectul realizează flexia dorsală și inversia
gleznei
Se realizează extensia genunchiului, kt.
opune rezistență la nivelul gambei în treimea
distală iar contrapriza stabilizează genunchiul
După ce mișcarea de extensie genunchi a
fost realizată, kt. opune rezistență în treimea
distală a coapsei, iar contrapriza stabilizează
șoldul, ce realizează mișcările de flexie,
adducție și rotație internă.
Obs. Prin această tehnică se va îmbunătății
gradul de flexie dorsală și inversie
VI Indicații și recomandării
Încălzirea articulației la fiecare
antrenament cu ajutorul benzii
elastice, a pernuței, discului de
echilibru
Se va evita suprasolicitarea
articulației
Purtarea de gleznieră în timpul
antrenamentelor 6 săptămâni
Utilizează creme antiinflamatoare
locale prin împachetări regulate
VII Rezultate
Scăderea deficitului motor prin
creșterea amplitudinii articulare-
flexie dorsală 15°, realizează
mersul independent
Ameliorarea durerii, dar nu
complet (necesită aplicare de
gheață și gel antiinflamator local)
Creșterea forței musculare tibial
anterior
Îmbunătățirea stabilității și a
VII Bibliografie
Evaluarea aparatului locomotor, Conf. Univ. Dr.
Tatiana Balint, Editura Tehnopolis Iași 2007
Facilitarea neuroproprioceptivă în asistența
kinetică, Vasile Marcu și Corina Matei, Editura
universității din Oradea 2007
Curs Metode și tehnici de reeducare
neuromotorie, Lector Univ. Dr. Lăcrămioara
Manole, Bacău 2009-2010
Măsurare și evaluare în kinetoterapie, Conf. Univ.
Dr. Tatiana Balint
Kinetologie profilactică, terapeutică și de
recuperare, Tudor Sbenghe, Editura medicală
București 1987