PROF. UNIV. DR.

ALIN BÎRŢOIU
CLINICA DE OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE ŞI ANDROLOGIE
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI
 ARTEFACTELE ÎN DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC
• ARTEFACTE - REPREZENTAREA PE
IMAGINEA ECOGRAFICĂ A UNOR
ELEMENTE CARE NU CORESPUND
REALITĂŢII ORGANULUI EXAMINAT

NEDORITE – degradează imaginea ecografică şi o

fac mai dificil de interpretat;
• apar datorită:
reglării incorecte a aparatului
ARTEFACTE deficienţelor de examinare – sonde de frecvenţă
necorespunzătoare
insuficientei pregătiri a animalului
UTILE – rezultă din interacţiunea specifică a
ultrasunetelor cu ţesutul examinat;
•Nu depind de:
reglarea aparatului
tehnica de examinare
•Recunoaşterea acestor artefacte aduce
informaţii suplimentare despre ţesuturile
examinate
 ARTEFACTELE ÎN DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC

• ARTEFACTELE IMAGINII ECOGRAFICE

SUNT REPREZENTATE DE:
 Imagini ale unor structuri care nu există;
 Lipsa imaginii unei structuri reale;
 Localizare spaţială eronată a unei structuri;
 Ecogenitate eronată a unei structuri;
 Formă şi dimensiuni eronate ale unui organ
 ARTEFACTELE DE REVERBERAŢIE
• REVERBERAŢIA – artefact nedorit
Este întânit atunci când fasciculul ultrasonic loveşte o interfaţă
foarte ecogenă.
Fasciculul ultrasonic va fi reflectat aproape în totalitate.
Apariţia artefactului este datorată mişcărilor ultrasunetelor între
sondă şi interfaţa extrem de ecogenă

Vor fi generate ecouri multiple, dar numai primul corespunde

interfeţei reale

Ecourile următoare sosesc mai târziu şi generează linii paralele

situate din ce în ce mai profund decât primul ecou şi la distanţe
egale şi de ecogenitate descrescătoare
ARTEFACTELE DE REVERBERAŢIE
 COADA DE COMETĂ

• CAZ PARTICULAR DE REVERBERAŢIE

• APARE DATORITĂ UNOR STRUCTURI DE
DIMENSIUNI MICI DAR FOARTE ECOGENE:
MICI BULE DE GAZ PRINSE ÎNTRE FALDURILE
MUCOASEI GASTRICE SAU INTESTINALE
• ARE ASPECT DE BANDĂ CONSTITUITĂ DIN
ECOURI INTENSE:
FOARTE APROPIATE
ALINIATE CU REGULARITATE
STRĂLUCIREA LOR SE ATENUEAZĂ ÎN PROFUNZIME
(ASPECT DE COADĂ DE COMETĂ)
COADA DE COMETĂ
COADA DE COMETĂ
 CONUL DE “UMBRĂ ACUSTICĂ”
• REPREZINTĂ O IMAGINE HIPO- SAU ANECOGENĂ
SITUATĂ DEDESUBTUL UNEI STRUCTURI CARE
ATENUEAZĂ MULT ULTRASUNETELE.
• APARE LA INTERFAŢA DINTRE DOUĂ MEDII CU
IMPEDANŢĂ ACUSTICĂ EXTREM DE DIFERITĂ:
ŢESUT MOALE – AER
ŢESUT MOALE-OS
LA NIVELUL ACESTEI INTERFEŢE SE REALIZEAZĂ O
PUTERNICĂ REFLEXIE A ULTRASUNETELOR
(% MARE DE REFLEXIE)
CA URMARE A ACESTUI FENOMEN LA NIVELUL
ŢESUTURILOR SUBIACENTE VA AJUNGE UN
PROCENT FOARTE REDUS DE ULTRASUNETE IAR
ECOUL GENERAT DE ACESTEA VA FI FOARTE SLAB
SAU NUL
CONUL DE “UMBRĂ ACUSTICĂ”
CONUL DE “UMBRĂ ACUSTICĂ”
 CONUL DE “UMBRĂ ACUSTICĂ”
• CONUL DE “UMBRĂ
ACUSTICĂ” POATE AVEA
ASPECT HETEROGEN (CON
DE UMBRĂ “MURDAR) –
DATORAT PROCENTULUI
FOARTE MARE DE
REFLEXIE A
ULTRASUNETELOR
(INTERFAŢA ŢESUT MOALE-AER/
PROCENT DE REFLEXIE 99%)
CONUL DE UMBRĂ CONŢINE
ECOURI DATORATE
REVERBERAŢIEI MULTIPLE
ÎNTRE INTERFAŢA
REFLEXOGENĂ ŞI SONDĂ
• POATE FI ÎNTÂLNIT LA NIVELUL
PERETELUI GASTRIC SAU
INTESTINAL
 CONUL DE “UMBRĂ ACUSTICĂ”
CONUL DE “UMBRĂ
ACUSTICĂ” POATE FI
OMOGEN, ANECOGEN (CON
DE UMBRĂ “CURAT”) –
DATORAT PROCENTULUI
REDUS DE REFLEXIE A
ULTRASUNETELOR
(INTERFAŢA ŢESUT MOALE-OS/
PROCENT DE REFLEXIE 66%)

CONUL DE UMBRĂ CONŢINE

ECOURI REDUSE SAU
LIPSESC ÎN TOTALITATE

ESTE ÎNTÂLNIT ÎN CAZUL

CALCULILOR URINARI SAU
BILIARI
 CONUL DE “UMBRĂ ACUSTICĂ”
• CONURILE DE “UMBRĂ ACUSTICĂ” NU PREZINTĂ
ÎNTOTDEAUNA ACEST ASPECT:
GAZELE POT GENERA UNEORI CON DE UMBRĂ
OMOGEN, ANECOGEN (CURAT)
CALCULII SAU STRUCTURILE OSOASE POT GENERA
CON DE UMBRĂ HETEROGEN (MURDAR)

ASPECTELE DIFERITE FAŢĂ DE MEDIE POT FI

DATORATE:
POZIŢIEI STRUCTURII REFLECTANTE ÎN RAPORT CU
TRANSDUCTORUL (SONDA)
DIMENSIUNILOR STRUCTURII EXAMINATE FAŢĂ DE
DIMENSIUNILE FASCICULULUI ULTRASONIC
FRECVENŢEI DE LUCRU
 “UMBRA ACUSTICĂ” DE MARGINE
• APARE LA MARGINEA STRUCTURILOR ROTUNDE,
ÎN INTERIORUL CĂRORA VITEZA
ULTRASUNETELOR ESTE DIFERITĂ DE VITEZA
LOR INIŢIALĂ (1540 m/s – viteza medie în
structurile tisulare) – MEDII CU IMPEDANŢĂ
ACUSTICĂ DIFERITĂ
• ATINGEREA TANGENŢIALĂ, DE CĂTRE
ULTRASUNETE, A MARGINII STRUCTURII CU
IMPEDANŢĂ ACUSTICĂ DIFERITĂ DETERMINĂ
REFRACŢIA:
CONVERGENTĂ – datorată accelerării
vitezei ultrasunetelor în cel de-al
doilea mediu
DIVERGENTĂ – datorată reducerii
vitezei ultrasunetelor
 “UMBRA ACUSTICĂ” DE MARGINE
• ZONA SITUATĂ SUB PUNCTUL DE DEVIAŢIE
(marginea structurii rotunde) NU VA PRIMI
ULTRASUNETE, DATORITĂ REFRACŢIEI, ŞI NU VA
GENERA ECOURI

IMAGINEA OBŢINUTĂ – CON DE UMBRĂ –

ORIGINE LA MARGINEA STRUCTURII ROTUNDE

POATE FI ÎNTÂLNITĂ:
DE O PARTE ŞI ALTA A COLECISTULUI
LA NIVELUL JONCŢIUNII CORTICO-MEDULARE RENALE
LA NIVELUL APEXULUI VEZICII URINARE
DE O PARTE ŞI DE ALTA A TESTICULULUI
LA MARGINEA CHISTURILOR MAMARE
“UMBRA ACUSTICĂ” DE MARGINE
 • POATE FI ÎNTÂLNITĂ LA NIVELUL INTERFEŢELOR
ROTUNJITE ŞI FOARTE REFLECTOGENE
- INTERFAŢA HEPATO-FRENICĂ -
SONDĂ TRANSDUCTOR
(emitere fascicul ultrasonic)
FORMAREA CELEI DE-A DOUA
IMAGINI A FICATULUI FORMARE IMAGINE REALĂ
A FICATULUI

FICAT
REFLEXIE

INTERFAŢĂ DIAFRAGM-PULMON
(CURBĂ)
• A 2-A IMAGINE A FICATULUI VA FI SITUATĂ MAI
DEPARTE DECÂT PRIMA, RESPECTIV PE ZONA DE
PROIECŢIE A PULMONULUI (PE PARTEA OPUSĂ A
DIAFRAGMEI)
• POATE FI CONFUNDATĂ CU HERNIA
DIAFRAGMATICĂ SAU CU PROCESE TUMORALE
PULMONARE
• PENTRU EVITAREA ARTEFACTULUI SE VA
SCHIMBA POZIŢIA SONDEI
• ARTEFACT UTIL
• ESTE ÎNTÂLNIT ATUNCI CÂND FASCICULUL
ULTRASONIC TRAVERSEAZĂ STRUCTURI
ANECOGENE CU CONŢINUT LICHID (CHISTURI,
VEZICA URINARĂ, COLECISTUL)
• DATORITĂ FAPTULUI CĂ STRUCTURILE LICHIDE
SUNT STRĂBĂTUTE DE ULTRASUNETE, FĂRĂ CA
ACESTEA SĂ FIE ABSORBITE, ZONA DE
DEDESUBTUL ACESTOR STRUCTURI VA PRIMI UN
PROCENT MAI MARE DE ULTRASUNETE
COMPARATIV CU ZONELE ÎNVECINATE, SITUATE
LA ACEEAŞI PROFUNZIME.
• ECOURILE GENERATE DE STRUCTURA
ANECOGENĂ VOR FI MAI NUMEROASE IAR
ŢESUTURILE VOR APARE HIPERECOGENE
ÎN RAPORT CE CELE DIN APROPIERE
TRANSDUCTOR

FASCICUL
ULTRASONIC
ANECOGENĂ

ECOGENĂ

HIPERECOGENĂ ECOGENĂ
 PERMITE
DIFERENŢIEREA
ÎNTRE STRUCTURILE
HIPOECOGENE (NU
PREZINTĂ ÎNTĂRIRE
POSTERIOARĂ)
ŞI CELE ANECOGENE
(PREZINTĂ FENOMENUL
DE ÎNTĂRIRE
POSTERIOARĂ)
 ARTEFACTE GENERATE DE GROSIMEA SECŢIUNII
• FASCICULUL ULTRASONIC EMIS DE SONDA
TRANSDUCTOR ARE O ANUMITĂ GROSIME
• IMAGINEA ECOGRAFICĂ REPREZINTĂ O
SECŢIUNE BIDIMENSIONALĂ, CONFIGURATĂ
PRIN ALĂTURAREA UNEI MULTITUDINI DE
PUNCTE CU INTENSITĂŢI LUMINOASE DIFERITE

• DATORITĂ CELOR DOUĂ CONSIDERENTE –

STRUCTURI DIFERITE, FOARTE APROPIATE ŞI
SITUATE LA ACEEAŞI PROFUNZIME VOR APARE
PE ECRAN ÎN ACELAŞI LOC, SUPRAPUSE –
IMAGINI PARAZITE
 ARTEFACTE GENERATE DE GROSIMEA SECŢIUNII
• APAR PROBLEME DE
INTERPRETARE A
IMAGINII ECOGRAFICE
ATUNCI CÂND PLANUL
SECŢIUNII SE AFLĂ
SITUAT LA MARGINEA
STRUCTURII CARE SE
EXAMINEAZĂ

• PE PLANUL SECŢIUNII SE
SUPRAPUN IMAGINI
EXTERNE (ALE
STRUCTURILOR DIN
IMEDIATA APROPIERE)
 ARTEFACTE GENERATE DE GROSIMEA SECŢIUNII

• EXEMPLU – MARGINEA VEZICII URINARE – SE

SUPRAPUN PE CONŢINUTUL ANECOGEN AL
VEZICII ECOURI EXTRAVEZICALE DE
INTENSITATE REDUSĂ CARE POT FI
CONFUNDATE CU SEDIMENTUL URINAR
(PSEUDOSEDIMENT)
• ACELAŞI LUCRU POATE FI ÎNTÂLNIT ŞI LA
NIVELUL COLECISTULUI

• DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL SE EXECUTĂ

MODIFICÂND POZIŢIA ANIMALULUI SAU
POZIŢIA SONDEI – PSEUDOSEDIMENTUL
DISPARE PE MĂSURA APROPIERII DE PLANUL
SAGITAL AL ORGANULUI
• REPREZINTĂ FASCICULE SECUNDARE, DIFERITE
DE FASCICULUL PRINCIPAL, CARE SE PROPAGĂ
ÎNTR-O DIRECŢIE DIFERITĂ;
• POT GENERA ECOURI CARE SE ÎNTORC LA SONDA
TRANSDUCTOR ŞI SE SUPRAPUN PESTE
ECOURILE GENERATE DE FASCICULUL PRINCIPAL
– DATORITĂ LIMITELOR CONSTRUCTIVE ALE
ECOGRAFULUI CARE ÎN FORMAREA IMAGINII
PORNEŞTE DE LA PREMISA CĂ TOATE
STRUCTURILE SUNT SITUATE PE DIRECŢIA
FASCICULULUI PRINCIPAL ŞI LA O PROFUNZIME
CARE CORESPUNDE DISTANŢEI DINTRE SONDĂ
ŞI STRUCTURA RESPECTIVĂ
• LOBII LATERALI – SUNT ÎNTÂLNIŢI LA TOATE
TIPURILE DE SONDĂ
• LOBII DE REŢEA SUNT ÎNTÂLNIŢI NUMAI LA
SONDELE LINEARE-DATORITĂ DISTANŢELOR
DINTRE CRISTALELE CARE INTRĂ ÎN
COMPONENŢA SONDEI.
SUNT LA ORIGINEA INTERFERENŢELOR DINTRE
FASCICULELE ULTRASONICE EMISE DE
DIFERITELE CRISTALE
• ECOURILE GENERATE DE ACEŞTI LOBI SUNT DE
INTENSITATE REDUSĂ – POT TRECE
NEOBSERVAŢI LA EXAMENUL UNUI ORGAN
ECOGEN
• DATORITĂ MĂRIRII ZGOMOTULUI DE FOND POT
DIMINUA CONTRASTUL IMAGINII
• DEVIN MULT MAI VIZIBILE CÂND SE
EXAMINEAZĂ O STRUCTURĂ ANECOGENĂ
(VEZICA URINARĂ, INTERFAŢA PERETE VEZICAL-
URINĂ) – DETERMINĂ APARIŢIA UNEI IMAGINI
HIPERECOGENE ÎN ZONA DECLIVĂ
(PSEUDOSEDIMENT)
COMPUTERUL CONSTRUIEŞTE IMAGINEA
PORNIND DE LA PREMISA CĂ U.S. SE
DEPLASEAZĂ CU O VITEZĂ CONSTANTĂ DE
1540m/s
DE FAPT, U.S. TRAVERSEAZĂ ŢESUTURI CU
IMPEDANŢE DIFERITE DECI ŞI VITEZA LOR VA
FI DIFERITĂ. POT REZULTA ASTFEL IMAGINI
DISTORSIONATE SAU ERORI DE MĂSURARE
DATORITĂ FAPTULUI CĂ ÎN MOMENTUL
RECONSTRUCŢIEI IMAGINII COMPUTERUL NU
ŢINE CONT DE ACESTE VARIABILE
DE EX.,MĂSURAREA UNEI RAZE OSOASE
FETALE TREBUIE FĂCUTĂ CÂND ACESTA ESTE
PERPENDICULARĂ PE FASCICULUL
ULTRASONIC
• ARTEFACTE UTILE ÎN INTERPRETAREA
IMAGINILOR ECOGRAFICE:
ÎNTĂRIREA POSTERIOARĂ
CONUL DE UMBRĂ ACUSTICĂ
• OFERĂ INDICII IMPORTANTE DESPRE CARACTERISTICILE
ACUSTICE ŞI IMPLICIT TISULARE ALE ORGANULUI
EXAMINAT:
ÎNTĂRIREA POSTERIOARĂ – STRUCTURILE SITUATE
DEASUPRA ACESTUI ARTEFACT SUNT ANECOGENE, CU
CONŢINUT LICHID
CONUL DE UMBRĂ ACUSTICĂ – INTERFAŢA SITUATĂ
DEASUPRA ARTEFACTULUI PREZINTĂ IMPEDANŢĂ ACUSTICĂ
DIFERITĂ (ŢESUT MOALE-AER; ŢESUT MOALE – OS)
CARACTERISTICILE CONULUI (CURAT SAU MURDAR) ARATĂ
PROCENTUL DE REFLEXIE A ULTRASUNETELOR
• POATE FI REALIZATĂ PRIN:
BUNA PREGĂTIRE A PACIENTULUI
TUNDERE/RADERE
APLICARE ABUNDENTĂ DE GEL DE CONTACT
AŞTEPTAREA CÎTEVA MINUTE, ÎNAINTE DE EXECUTAREA
ECOGRAFIEI, PENTRU ELIMINAREA BULELOR DE AER DIN
GELUL APLICAT
UTILIZAREA SONDELOR CU FRECVENŢĂ ADAPTATĂ
PROFUNZIMII ORGANULUI DE EXAMINAT
REGLAREA CORECTĂ A APARATULUI
SCHIMBAREA POZIŢIEI ANIMALULUI SAU SONDEI ÎN
TIMPUL EXAMINĂRII