Abordarea si Contentia Animalelor

1. ABORDAREA ANIMALELOR
- Are ca scop: apropierea examinatorului de animal.

- Se executa, întotdeauna în prezenta proprietarului sau a îngrijitorului.

- Dupa primul contact, abordarea se va face pe partea pe care examinatorul
va avea de examinat (tratat) animalul

- se va însoti de avertismente sonore, nu se va face apropierea

brusc sau cu obiecte care pol alarma animalul. Avertismentele se vor dresa
cu voce blânda, dar hotarâta;

- se vor controla permanent actiunile (tendintele) animalului, de atac

sau de aparare;
- proprietarul (îngrijitorul) va fi instruit, de catre examinator, cum sa
stapâneasca animalul. Proprietarul (îngrijitorul sau ajutorul) se va posta pe
partea opusa celei pe care o abordeaza examinatorul:
- în apropierea animalului, pentru linistirea acestuia, examinatorul va lovi usor
regiunea corporala, dupa ce în prealabil va face o inspectie sumara, dar
atenta;
- La animalele de talie mare, primul contact cu animalul se face lateral, în
dreptul spetei. Dupa atentionare (lovirea usoara a laturii greabanului)
examinatorul, cu mâna libera, prinde animalul de capastru (cal) sau de
coarne (bovine);
- La animalele de talie mijlocie sau mica abordarea se face dinapoia
animalului, dupa ce proprietarul (îngrijitorul sau ajutorul) contentioneaza
hotarât capul animalului. Dupa abordare, examinatorul prinde animalul de
pielea din regiunea cefei

1
 Abordarea si Contentia Animalelor

TEHNICA ABORDĂRII BOVINELOR

Înainte de abordarea unui animal examinatorul se va informa (de la

proprietar sau îngrijitor) asupra caracterului şi deprinderilor animalului.
Când animalul este liber (pe păşune sau în padoc), iniţial, examinarea
animalului se va face de la o distanţă potrivită, apoi examinatorul se va apropia
de animal pe partea laterală stângă, făcându-l atent prin strigarea numelui sau a
cuvântului „primeşte”. Apropierea se va face cu atenţie, liniştit dar hotărât,
atingând cu mâna la început grebănul, apoi se palpează uşor spinarea,
şalele până se ajunge la regiunea care trebuie examinată (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Abordarea taurinelor pe păşune

În cazul vacilor legate la iesle, abordarea se face prin atenţionarea

animalului, iar apropierea de animal se face din partea lateral-posterioară stângă,
primul contact cu animalul având loc în regiunea grebănului sau a spetei, apoi a
flancului sau a ultimei coaste.
Întrucât taurinele lovesc cu membrele posterioare (cel mai adesea) în
sens lateral, examinatorul trebuie să fie atent la membrul posterior respective.

2
 Abordarea si Contentia Animalelor

2. CONTENTIONAREA ANIMALELOR PENTRU EXAMINAREA

CLINICA

Contentionarea clinica variaza în functie de:

• specia animalului examinabil;
• caracterul (comportamentul) acestuia;
• antrenamentul sau dresajul animalului;
Contentionarea clinica vizeaza limitarea reactiilor de aparare sau atac ale
animalului, dar nu trebuie sa anuleze reflexele sau reactiile usoare (senzatii
tactile, termice sau dureroase etc.). Contentionarea clinica vizeaza regiuni
corporale (cap, membre, coada etc.) sau imobilizarea relativa a întregului corp.

Contentionarea se poate executa :

• Manual
• Instrumental
Contentia manuala se face cu o mâna, bimanual, unilateral sau/si bilateral. Se
poate contentiona animalul de buze, de conchiile auriculare, de septumul nazal
taurine), de bot prin fixarea unei mâini sub mandibula sau ambele mâini în jurul
regiunii suborbitare (la animalele de talie mijlocie si mica), de baza aripilor si
picoarelor la pasari etc.
Contentia instrumentala foloseste unelte instrumente de contentie (iavasa la
contentia capului la cal), mucarnita la taurine sau se poate utiliza belciugul,
legarea botului la canide, înfasurarea capului si membrelor anterioare la pisica,
prinderea cu bastonul cu cârlig de inelul nazal la taurine .

3
 Abordarea si Contentia Animalelor

Contentia animalelor
Contentia animalelor difera dupa specie si caracterul lucrarilor ce urmeaza a fi
efectuate: pt lucrarile cu caracter zootehnic, contentia se face in mod obisnuit in
statiunea patrupodala.
2.1.Contentia pisicilor poate fi realizata
- manual: prinderea cu o mana a regiunii cervicale iar cu cealalta mana, a membrelor
posterioare;
- Cu ajutorul instrumentelor: botnita/ cusca de contentie
2.2.Contentia cainilor poate fi
- manuala: prin apucarea cu ambele maine a regiunii cervicale ( ceafa)
- Cu ajutorul instrumentelor ( botnita, crosa)

2.3.Contentia taurinelor se face prin diferite mijloace in functie de animal sau

scopul lucrarii. Cel mai simplu mijloc de contentie al taurinelor consta in legarea unei
franghii sau a unui lant in jurul coarnelor sau a gatului, iar capatul acesteia se leaga la
jgheab sau la stalp.
Pt contentionarea taurinelor greu de stapanit se folosesc anumite instrumente de
contentie: mucarnita, inelul nazal. Taurii se contentioneaza prin aplicarea unui inel
metalic prin septul internazal, de care apoi se prinde un baston cu carabina cu ajutorul
caruia se conduce animalul.
TEHNICA CONTENŢIEI BOVINELOR
În vederea imobilizării parţiale sau totale a bovinelor, în practică se folosesc mai
multe mijloace de contenţie: căpăstrul, frânghia, lanţul, inelul nazal, mucarniţa,
cleştele nazal, bastonul de condus tauri (fig. 1.2), iavaşaua şi travaliul.
Pentru lucrările cu caracter zootehnic, contenţia se face, în mod obişnuit, în
staţiune ortostatică. Cel mai simplu mod de contenţie este legarea la iesle cu
ajutorul lanţului sau frânghiei prinse de gâtul sau de coarnele animalelor.
Frecvent, pentru contenţie se folosesc şi diferite tipuri de căpestre.

4
 Abordarea si Contentia Animalelor

Fig. 1.2. Metode şi mijloace de contenţie la taurine:

1, 2 - căpestre; 3, 4 - contenţia cu ajutorul frânghiei; 5, 6, 7 - diferite tipuri de inele
nazale; 8, 10 - cleştipentru fixarea inelelor nazale; 9 - prinderea bastonului de condus
tauri la inelul nazal; 11 - mucarniţe.

Pentru animalele retive se foloseşte mucarniţa sau cleştele nazal (fig. 1.2 - 1, 2),
dispositive care permit o mânuire mai uşoară şi fără pericole a animalelor.
În cazul taurilor de reproducţie se foloseşte bastonul de condus tauri, care se
prinde de inelul nazal (fig. 1.2- 3). Fixarea inelului nazal la tăuraşii de reproducţie
se poate face cel mai devreme la vârsta de 8 luni, iar în mod obligatoriu la 12-14
luni. În vederea fixării inelului nazal (fig. 1.2 - 5) se folosesc cleşti speciali (fig.
1.2. - 8, 10), dar există şi inele nazale care pot fi fixate manual (fig. 1.2. - 6, 7).
Inelele nazale sunt confecţionate din oţel inoxidabil sau din alamă.

5
 Abordarea si Contentia Animalelor

Tehnica de lucru pentru fixarea inelului nazal cu ajutorul cleştelui este

următoarea: se desfac cele două ramuri ale inelului nazal, care sunt articulate la
mijloc şi se fixează inelul nazal în ştiftul de poziţionare de pe cleşte. Cu inelul
astfel pregătit se perforează septumul nazal al taurului, contenţionat în travaliu,
prin strângerea mânerelor; apoi, cu ajutorul şurubului se blochează inelul nazal
în poziţia închis .
Tehnica contenţiei diferă în funcţie de natura şi caracterul examenului la care
este supus animalul: determinarea vârstei după dentiţie, examinarea şi
aprecierea ugerului, examinarea membrelor, curăţarea ongloanelor şi potcovitul,
individualizarea şi efectuarea măsurătorilor corporale.

Fig. 1.3. Mijloace de contenţie a taurine:

1 - cu ajutorul cleştelui nazal;
2 - cleşti nazali;
3 - bastonul de condus tauri

Contenţia pentru examinarea gurii

Operatorul se plasează în partea lateral-stângă a animalului (în imediat apropiere
a pieptului), prinde cu mâna stângă vârful cornului stâng, iar mâna dreaptă o
trece printre coarne şi o coboară pe frunte şi faţa animalului până ajunge în
dreptul nărilor, unde cu degetul mare şi arătător prinde şi strânge energic
septumul nazal. În timp ce cu mâna dreaptă ridică capul animalului, cu mâna
stângă apasă vârful cornului în jos şi spre înapoi, depărtând în acelaşi timp
picioarele pentru a-şi mări baza de sprijin. În această situaţie examinarea gurii se
va face de către un alt examinator (fig. 1.4- 1, 2, 3).
Fig. 1.4.

6
 Abordarea si Contentia Animalelor

Fig. 1.4 Succesiunea fazelor de lucru la contenţia pentru examinarea gurii

În cazul în care determinarea vârstei se face de către aceeaşi persoană care a

executat contenţia, atunci cornul stâng se trece pe sub braţul drept, iar capul
animalului se întoarce spre stânga şi înapoi eliberând mâna stângă care va fi
folosită la deschiderea şi examinarea gurii (fig. 1.4 - 4). Pentru evitarea
accidentelor, la contenţia capului, vârful cornului se acoperă cu degetul mare.
La vacile fără coarne se foloseşte cleştele nazal sau mucarniţa. Taurii de
reproducţie se contenţionează prin prinderea cu mâna dreaptă a inelului nazal.

Contenţia pentru examinarea ugerului

Pentru examinarea ugerului vaca va fi iniţial legată, cât mai scurt posibil, la iesle
sau la un stâlp. Abordarea se va face, de regulă, pe partea dreaptă (pe această
parte se face şi mulsul) vaca fiind obişnuită cu prezenţa omului pe această parte.
Coada vacii va fi legată cu o cureluşă de un picior sau va fi ţinută de îngrijitor.
Apropierea de animal se face în dreptul ultimei coaste, mângâind animalul în
regiunea coastelor şi flancului. Apoi mâna se coboară spre uger pentru
examinarea acestuia prin palpare. Dacă animalul încearcă să lovească cu
piciorul, se va introduce mâna stângă între gambă şi uger pentru a împiedica
lovitura prin presarea gambei animalului cu partea externă a antebraţului.
În caz că animalul este în continuare neliniştit şi are tendinţa să lovească, se
prinde cu o mână coada jaretului şi se apasă cu putere în jos, iar cu cealaltă
mână se palpează ugerul. La animalele pronunţat retive se utilizează mucarniţa

7
 Abordarea si Contentia Animalelor

şi legarea membrelor posterioare la nivelul jaretelor cu frânghia „în forma cifrei 8”

sau cu chiostecul (fig. 1.5).

Fig. 1.5. Imobilizareamembrelor posterioare:

1 - cu ajutorul frânghiei „în 8”
2 - chiostec

Contenţia pentru examinarea membrelor

Taurinele se obişnuiesc mai greu cu ridicarea membrelor decât cabalinele,
deoarece ele suportă mai greu sprijinul masei corporale pe trei picioare. Modul
de contenţie diferă la membrele anterioare faţă de cele posterioare.
În cazul examinării unuia din membrele anterioare, abordarea se face pe partea
laterală corespunzătoare, plimbând mâna de-a lungul piciorului din regiunea
grebănului şi până în regiunea fluierului, examinatorul fiind aşezat cu faţa spre
crupa animalului. Apoi, operatorul cuprinde cu ambele mâini, blând dar ferm,
mijlocul fluierului şi fixându-l, îl ridică. În momentul în care piciorul a fost ridicat,
examinatorul se sprijină bine pe animal, împingându-i greutatea pe picioarele
rămase în sprijin. Dacă animalul se opune energic şi piciorul nu poate fi ridicat
după metoda descrisă mai sus, pentru examinarea membrelor anterioare se va
folosi o frânghie legată de chişiţă şi trecută peste greabăn pe partea opusă, iar
capătul frânghiei este tras de către un îngrijitor (fig. 1.6 - 1). Pentru a evita

8
 Abordarea si Contentia Animalelor

rănirea greabănului, frânghia poate fi trecută şi trasă peste o bară de lemn sau
metalică fixată ceva mai sus de nivelul greabănului (fig. 1.6 - 2).

Fig. 1.6. Metode de contenţie a membrelor anterioare

La contenţia membrului posterior se poate folosi iavaşaua de gambă (fig. 1.8 -

1, 2) cu ajutorul căreia se strânge coarda jaretului. Ridicarea piciorului se face cu
mâna sau cu ajutorul unei bare din lemn plasată pe partea anterioară a jaretului.
Cu ajutorul barei de lemn (manevrată de către doi îngrijitori), piciorul animalului
este ridicat şi tras spre înapoi. Ca măsură de siguranţă, după ridicarea
membrului posterior, acesta se leagă cu o frânghie de bara de lemn (fig. 1.7 - 3,
4).

9
 Abordarea si Contentia Animalelor

Fig. 1.7. Metode de contenţie pentru

membrele posterioare:
1 - iavaşa de gambă (frânghie + baston din
lemn);
2 - iavaşa metalică, de gambă;
3 - introducerea barei de lemn şi ridicarea
membrului posterior;
4 - legarea membrului posterior de bara de lemn

Contenţia pentru ajustarea ongloanelor, pentru potcovit sau cea pentru alte
operaţiuni tehnice care fac necesară imobilizarea totală a taurinelor pentru
perioade mai lungi de timp se face în travaliu (fig. 1.8). Travaliul este un
dispozitiv care asigură o imobilizare bună, sigură şi fără pericole la oricare din
membrele animalului precum şi a capului acestuia.

10
 Abordarea si Contentia Animalelor

Fig. 1.8. Travaliu:

1- mecanism de ridicare cu
sistem de auto-blocare;
2 - sistem-furcă pentru blocarea
membrelor posterioare;
3, 4 - chingi de suspendare a
animalului;
5 - sistem-furcă pentru blocarea
membrelor anterioare;
6 - jug pentru blocarea capului

Aplicaţii practice:
- se vor prezenta şi recunoaşte mijloacele şi metodele de contenţie a taurinelor;
- se vor efectua demonstraţii şi exerciţii practice de abordare şi contenţie a
taurinelor, în adăpost şi în padoc.

2.4.Contentia porcinelor
Porcinele adulte se contentioneaza cu ajutorul unei franghii cu ochi de lat, care se
aplica la maxilarul superior, inapoia caninilor. In acelasi scop se poate folosi bastonul
de contentie. Pentru tineret, categorii mici, contentia se poate face prinzand membrele
posterioare deasupra regiunii jaretului si ridicand animalul astfel incat membrele
anterioare sa nu atinga solul.
Pt cantariri individuale, porcii sunt condusi pana la cantar, in grupuri de 3-4 indivizi,
urmand ca pe cantar sa fie dirijati individual.

11
 Abordarea si Contentia Animalelor

La suine se limiteaza mobilitatea animalului,înghesuindu- l între congeneri sau la fel ca

la cabaline, împingându- l cu trenul posterior între doi pereti care se unesc la colt.
Animalelede talie mijlocie si mica se mai pot contentiona prin trântirea în decubit lateral
sau dorsal.
2.5.Contentia ovinelor
Oile se prind cu carligul (carliban), cu care se apuca de unul din membrele
posterioare, imobilizand astfel animalul, contentia se poate face cu gatarul sau
manual.
Contentionarea trenului posterior la ovine si caprine se realizeaza în urma
încalecarii animalului de catre îngrijitor si saltarea trenului posterior.

2.6.Contentia pasarilor
In vederea masuratorilor corporale, contentia se face prinzand cu mana stanga
fluierele, iar cu mana dreapta baza aripilor. Atentie! In timpul contentionarii
manuale a pasarilor, pentru a evita, agresari cu ciocul, ele se vor tine mai
departe de fata (obrazul) examinatorului sau a celui care contentioneaza.
2.7.Contentia cabalinelor
Pt contentia cailor se folosesc gatarul si capastrul. Caii naravasi se contentioneaza cu
ajutorul iavasalei, care se aplica la buza superioara sau la ureche. Iavasaua se aplica cu
multa atentie, numai pe mijlocul buzei superioare, fara a fecta orificiile nazale.
Contentionarea calului prin ridicarea unui membru anterior din sprijin se face manual,
fara a oferi animalului un punct de sprijin sigur pe membrul ridicat.

12
 Abordarea si Contentia Animalelor

Contentia in timpul potcoviri

13
 Abordarea si Contentia Animalelor

Stand pentru cotentiantia cabalinelor

14
 Abordarea si Contentia Animalelor

15