SIS T E M U L

MU S C U L A R

PETRACHE ANA-MARIA DATA

CLASA A.M.F. I 05.12.2023
PROFESOR: ATENA MARIN
 INTRODUCERE
CE ESTE SISTEMUL MUSCULAR?

TOTALITATEA MUȘCHILOR SI FORMAȚIUNILOR CONTRACTILE DIN DIVERSE ORGANE

ALE CORPULUI UMAN CONSTITUIE SISTEMUL MUSCULAR. MUȘCHII ASIGURĂ
LOCOMOȚIA, MUNCA FIZICĂ, ACTIVITAȚILE MOTOARE ALE ORGANELOR INTERNE,
ADAPTAREA ȘI MENȚINEREA POZIȚIEI CORPULUI.
 MUȘCHII CORPULUI UMAN SE CLASIFICĂ ÎN 3 CLASE:
•- MUȘCHII SCHELETICI (SOMATICI) - SUNT MUSCHII STRIAȚI CARE SE FIXEAZĂ PE SCHELET PRIN TENDOANE. EI
SUNT ÎN NUMAR DE PESTE 500, REPREZINTĂ 50% DIN GREUTATEA CORPULUI OMENESC SI RASPUND LA
COMENZILE DIRECTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL. MUȘCHII SCHELETICI CONSTITUIE COMPONENTELE
ACTIVE ALE SISTEMULUI LOCOMOTOR, FIIND RESPONSABILI DE ORICE MISCARE VOLUNTARĂ SI CONȘTIENTĂ,
DE LA ZÂMBET PÂNĂ LA ALERGAT.

•UNITATEA STRUCTURALA A MUȘCHILOR SCHELETICI ESTE FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ, CARE ARE O LUNGIME
DE 5 PANA LA 12 CM. FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ ESTE ALCATUITĂ DIN NUMEROASE MIOFIBRILE (ELEMENTUL
CONTRACTIL AL FIBREI MUSCULARE). LA UN MUȘCHI SCHELETIC SE DISTING O PARTE CĂRNOASA NUMITĂ CORP
MUSCULAR ȘI DOUA EXTREMITAȚI NUMITE TENDOANE: UNA PRIN CARE SE FIXEAZĂ DE OSUL IMOBIL ÎN TIMPUL
CONTRACȚIEI NUMITĂ ORIGINE SI ALTA PRIN CARE SE PRINDE DE OSUL MOBIL NUMITĂ INSERȚIE.

•- MUȘCHII NETEZI (INVOLUNTARI, VISCERALI) - SUNT MUȘCHII CARE COORDONEAZĂ MIȘCAREA INVOLUNTARĂ
A ORGANELOR INTERNE

• - MUȘCHIUL CARDIAC (MIOCARDUL) - REPREZINTA CEA MAI MARE PARTE DIN MASA INIMII, MIȘCAREA LUI AUTOMATĂ
DETERMINAND INIMA SA BATĂ
 STRUCTURA MUȘCHILOR SCHELETICI

• MUȘCHIUL SCHELETIC ESTE CONSIDERAT UN ORGAN AL SISTEMULUI MUSCULAR.

Fiecare organ sau mușchi este format din țesut
muscular scheletic, țesut conjunctiv, țesut nervos și țesut
sanguin sau vascular.
Mușchii scheletici variază considerabil în mărime, formă
și aranjamentul fibrelor. Acestea variază de la fire extrem de
mici, cum ar fi mușchiul stapediu al urechii medii, până la
mase mari, cum ar fi mușchii coapsei.
Unii mușchi scheletici sunt lați ca formă, iar alții îngusti.
La unii mușchi fibrele sunt paralele cu axa lungă a mușchiului;
în unele converg către un atașament îngust; iar în unele sunt
oblice.
 •FIECARE FIBRĂ MUSCULARĂ SCHELETICĂ ESTE O SINGURĂ CELULĂ MUSCULARĂ
CILINDRICĂ. UN MUȘCHI SCHELETIC INDIVIDUAL POATE FI FORMAT DIN SUTE, SAU CHIAR
MII, DE FIBRE MUSCULARE STRÂNSE ÎMPREUNĂ ȘI ÎNVELITE ÎNTR-UN ÎNVELIȘ DE ȚESUT
CONJUNCTIV
•FIECARE MUȘCHI ESTE ÎNCONJURAT DE O TEACĂ DE ȚESUT CONJUNCTIV NUMITĂ
EPIMISIUM. FASCIA, ȚESUT CONJUNCTIV DIN AFARA EPIMISIUMULUI, ÎNCONJOARĂ ȘI
SEPARĂ MUȘCHII.
•PORȚIUNI ALE EPIMISIUMULUI SE PROIECTEAZĂ SPRE INTERIOR PENTRU A ÎMPĂRȚI
MUȘCHIUL ÎN COMPARTIMENTE. FIECARE COMPARTIMENT CONȚINE UN MĂNUNCHI DE
FIBRE MUSCULARE.
•FIECARE MĂNUNCHI DE FIBRE MUSCULARE SE NUMEȘTE FASCICUL ȘI ESTE
ÎNCONJURAT DE UN STRAT DE ȚESUT CONJUNCTIV NUMIT PERIMISIUM. ÎN CADRUL
FASCICULULUI, FIECARE CELULĂ MUSCULARĂ INDIVIDUALĂ, NUMITĂ FIBRĂ
MUSCULARĂ, ESTE ÎNCONJURATĂ DE ȚESUT CONJUNCTIV NUMIT ENDOMISIUM.
•CELULELE MUSCULARE SCHELETICE (FIBRE), CA ȘI ALTE CELULE ALE CORPULUI,
SUNT MOI ȘI FRAGILE. ÎNVELIȘUL DE ȚESUT CONJUNCTIV OFERĂ SUPORT ȘI PROTECȚIE
CELULELOR DELICATE ȘI LE PERMITE SĂ REZISTE FORȚELOR DE CONTRACȚIE.
ACOPERIRILE OFERĂ, DE ASEMENEA, CĂI PENTRU TRECEREA VASELOR DE SÂNGE ȘI A
NERVILOR.
 •ÎN MOD OBIȘNUIT, EPIMYSIUM, PERIMYSIUM ȘI ENDOMYSIUM SE EXTIND DINCOLO DE PARTEA
CĂRNOASĂ A MUȘCHIULUI, BURTA SAU GASTER, PENTRU A FORMA UN TENDON GROS ASEMĂNĂTOR UNEI
FRÂNGHII SAU O APONEVROZĂ LARGĂ, ÎN FORMĂ DE FOIȚĂ.
•TENDONUL ȘI APONEVROZA FORMEAZĂ ATAȘAMENTE INDIRECTE DE LA MUȘCHI LA PERIOSTUL
OASELOR SAU LA ȚESUTUL CONJUNCTIV AL ALTOR MUȘCHI. DE OBICEI, UN MUȘCHI SE ÎNTINDE PE O
ARTICULAȚIE ȘI ESTE ATAȘAT DE OASE PRIN TENDOANE LA AMBELE CAPETE. UNUL DINTRE OASE RĂMÂNE
RELATIV FIX SAU STABIL, ÎN TIMP CE CELĂLALT CAPĂT SE MIȘCĂ CA URMARE A CONTRACȚIEI MUSCULARE.
•MUȘCHII SCHELETICI AU O CANTITATE ABUNDENTĂ DE VASE DE SÂNGE ȘI NERVI. ACEST LUCRU ESTE
DIRECT LEGAT DE FUNCȚIA PRIMARĂ A MUȘCHIULUI SCHELETIC, CONTRACȚIA. ÎNAINTE CA O FIBRĂ
MUSCULARĂ SCHELETICĂ SĂ SE POATĂ CONTRACTA, TREBUIE SĂ PRIMEASCĂ UN IMPULS DE LA O CELULĂ
NERVOASĂ.
•ÎN GENERAL, O ARTERĂ ȘI CEL PUȚIN O VENĂ ÎNSOȚESC FIECARE NERV CARE PĂTRUNDE ÎN
EPIMISIUMUL UNUI MUȘCHI SCHELETIC.
•RAMURILE NERVOASE ȘI ALE VASELOR DE SÂNGE URMĂRESC COMPONENTELE ȚESUTULUI CONJUNCTIV
ALE MUȘCHIULUI UNEI CELULE NERVOASE ȘI CU UNUL SAU MAI MULTE VASE DE SÂNGE MINUSCULE
NUMITE CAPILARE.

•
 CE SUNT MUȘCHII INVOLUNTARI?
•MUȘCHII INVOLUNTARI, CUNOSCUȚI CA ”MUȘCHII ALBI” SAU ”MUȘCHII NETEZI” SUNT
MUȘCHII DIN CORPUL UMAN AI CĂROR CONTRACȚIE ESTE CONTROLATĂ DE SISTEMUL NERVOS
AUTONOM. MUȘCHII INVOLUNTARI INCLUD TOȚI MUȘCHII AI CĂROR ACTIVITATE ESTE
INDEPENDENTĂ ȘI NU ESTE AFECTATĂ DE ACTIVITATEA NERVILOR VOLUNTARI.

• DIN PUNCT DE VEDERE HISTOLOGIC, MUȘCHII INVOLUNTARI DIFERĂ DE MUȘCHII VOLUNTARI

DEOARECE FIBRELE DIN CARE SUNT COMPUȘI NU CUPRIND STRIAȚII ȘI ASTFEL, SUNT
CARACTERIZAȚI PRINTR-O STRUCTURĂ APROAPE COMPLET UNIFORMĂ, DEFINITĂ CA
MUSCULATURĂ ”NETEDĂ”. CELULELE CARE COMPUN MUȘCHII INVOLUNTARI SUNT TRAVERSAȚI
DE FILAMENTE SUBȚIRI, NUMITE MIOFIBRILE, CARE SUNT PARȚIAL CONTRACTILE. ÎN
COMPARAȚIE CU MUȘCHII STRIAȚI, MUȘCHII NETEZI SE CONTRACTĂ ȘI SE RELAXEAZĂ MAI ÎNCET
 •MUȘCHII INVOLUNTARI SUNT PREZENȚI ÎN PEREȚII SISTEMULUI DIGESTIV, VASELOR DE SÂNGE,
BRONHII, UTER ȘI VEZICĂ. DEȘI SUNT FORMAȚI DIN FIBRE SPECIALE DE MUȘCHI STRIAȚI CARE NU SUNT
NETEDE, ACEȘTIA APARȚIN GRUPULUI DE MUȘCHI NETEZI, CA ȘI GRUPUL DE MUCHI AI INIMII.

•MUȘCHII INVOLUNTARI AI INIMII, SISTEMELOR RESPIRATOR ȘI DIGESTIV FUNCȚIONEAZĂ AUTOMAT.

ACESTE OPERAȚIUNI SUNT DECLANȘATE DE NERVI ȘI NERVII SUNT STIMULAȚI DE LICHIDE CHIMICE
COMPLEXE (CUM AR FI ACETILCOLINA ȘI NOREPINEFRINA) CARE ÎI ÎNCONJOARĂ ȘI ALTE CELULE VII.
ROLUL MEDIATORILOR CHIMICE ESTE ESENȚIAL ÎN ACTIVITĂȚILE DE FUNCȚIONARE DEOARECE PE
LÂNGĂ FAPTUL CĂ DAU VIAȚĂ CONTRACȚIEI INVOLUNTARE, ACEȘTIA SUNT ESENȚIALI ÎN MODULAREA
ACTIVITĂȚII.
• BOLILE CARE AFECTEAZĂ MUȘCHII INVOLUNTARI INCLUD OCLUZIUNEA (BLOCAJUL)
ARTERELOR CORONARE CAUZATĂ DE ATEROSCLEROZĂ ȘI / SAU TROMBOZĂ. PROBLEMELE
POT DUCE LA INFARCTUL MIOCARDIC (INFARCT), ÎN FUNCȚIE DE PARTEA DIN MIOCARD
CARE ESTE AFECTATĂ ȘI SEVERITATEA BOLII PERSOANEI. ACEST LUCRU APARE DEOARECE
ARTERELE CORONARE SUNT ARTERE FINALE FUNCȚIONALE ȘI DACĂ UNA NU MAI
FUNCȚIONEAZĂ, CELELALTE NU POT PRELUA REGIUNEA PENTRU A COMPENSA PIERDEREA,
SPRE DEOSEBIRE DE ACTIVITATEA ȚESUTURILOR. DE ASEMENEA, EXISTĂ ANUMIȚI VIRUȘI
CARE POT DUCE LA MIOCARDITĂ (INFLAMAREA MIOCARDULUI). SOLICITAREA CELEI MAI
ADECVATE FORME DE TRATAMENT ESTE ESENȚIALĂ PENTRU A PREVENI APARIȚIA
VIITOARELOR COMPLICAȚII.
 •CE FUNCȚIE AU MUȘCHII INVOLUNTARI?
•PRINCIPALA FUNCȚIE A SISTEMULUI MUSCULAR ESTE MIȘCAREA. MUȘCHII SUNT SINGURUL ȚESUT DIN CORP
CARE AU CAPACITATEA DE A SE CONTRACTA ȘI DE A MIȘCA ANUMITE PĂRȚI DIN CORP. EFECTUEAZĂ ANUMITE
FUNCȚII, CUM AR FI: PERMITE CORPULUI SĂ ÎȘI MENȚINĂ POSTURA CORPULUI ȘI POZIȚIA (STAT JOS SAU ÎN PICIOARE),
STABILIZEAZĂ ȘI ÎNTĂRESC ARTICULAȚIILE, ȘI PRODUC CĂLDURA PENTRU MENȚINE TEMPERATURA NORMALĂ A
CORPULUI.

•FUNCȚIA MUȘCHILOR INVOLUNTARI ESTE DE A CAUZA VARIAȚII ÎN FORMA SAU DIAMETRUL INTERIOR AL
ORGANELOR (MIȘCAREA SUBSTANȚELOR DIN INTERIORUL CORPULUI, FAVORIZÂND POSIBILELE TRECERI SAU
EXCLUDERI ALE CONȚINUTULUI). CONTRACȚIA ESTE REGULATĂ DE SISTEMUL NERVOS AUTONOM. INIMA ESTE UN
EXEMPLU DE MUȘCHI INVOLUNTARI.

•ÎN MOMENTUL ÎN CARE MUȘCHII INVOLUNTARI AI ORGANELOR TUBULARE (CUM AR FI VASELE DE SÂNGE ȘI
INTESTINUL) SE CONTRACTĂ, ACEȘTIA PROVOACĂ O REDUCERE A SUPRAFEȚEI PEREȚILOR ÎN CARE SE GĂSESC
FIBRELE MUSCULARE. ÎN MOMENTUL ÎN CARE FAZA DE CONTRACȚIA URMEAZĂ DUPĂ DILATARE, SUPRAFEȚELE
PEREȚILOR ORGANELOR SE ÎNTORC LA DIMENSIUNILE NORMALE. REPETAREA MECANISMULUI ESTE ESENȚIALĂ
PENTRU A PERMITE REGLAREA TONUSULUI VASELOR DE SÂNGE ȘI DUC LA APARIȚIA MIȘCĂRILOR VITALE PENTRU
BUNĂSTAREA ORGANISMULUI, CUM AR FI PERISTALZA INTESTINALĂ.
 MIOCARDUL

•MIOCARDUL ESTE PERETELE MUSCULAR AL INIMII, FIIND PARTEA CEA MAI GROASĂ A
PERETELUI CARDIC, FORMAT DIN ȚESUT MUSCULAR. ÎN STRUCTURA MIOCARDULUI SE DISTING
DOUĂ VARIETĂȚI DE ȚESUT MUSCULAR: ȚESUTUL CARDIAC ȘI ȚESUTUL NODAL.

•ȚESUTUL CARDIAC FORMEAZĂ CEA MAI MARE PARTE A MIOCARDULUI. ESTE FORMAT DIN FIBRE
STRIATE CARDIACE, ALCĂTUIND AȘA-ZISUL MIOCARD ADULT. ÎN ATRII FIBRELE SUNT DISPUSE
CIRCULAR IAR ÎN VENTRICULE SUNT DISPUSE OBLIC-SPIRALAT, SPRE VÂRFUL INIMII,
FORMÂND VÂRTEJUL INIMII. NU EXISTĂ CONTINUITATE ÎNTRE MIOCARDUL ATRIILOR ȘI CEL AL
VENTRICULELOR, SEPARATIA FIIND FĂCUTĂ PRINTR-O PĂTURĂ CONJUNCTIVO–FIBROASĂ, LEGĂTURA
ANATOMICĂ ȘI FUNCȚIONALĂ FIIND REALIZATĂ DE ȚESUTUL NODAL, ALCĂTUIT DINTR-O
MUSCULATURĂ SPECIFICĂ, CE PĂSTREAZĂ CARACTERELE EMBRIONARE.
 •ȚESUTUL NODAL ESTE DENUMIT ȘI MIOCARDUL EMBRIONAR SAU APARATUL DE CONDUCERE AL
INIMII. ESTE FORMAT DIN FIBRE MUSCULARE CU MULTĂ SARCOPLASMĂ, ÎN CARE SE ACUMULEAZA
GLICOGEN, DAR CU PUȚINE MIOFIBRILE, CARE SUNT DISPUSE ÎN TOATE SENSURILE. ACEST ȚESUT
FORMEAZĂ AGLOMERĂRI DE FIBRE NUMITE NODULI. ÎN INIMA ADULTĂ EXISTA DOI NODULI: NODULUL
SINOATRIAL, ÎN ATRIUL DREPT, ÎN VECINĂTATEA VĂRSĂRII VENEI CAVE SUPERIOARE ȘI NODULUL
ATRIOVENTRICULAR, CARE PLEACĂ DIN NODULUL ATRIOVENTRICULAR ȘI SE ÎMPARTE ÎN DOUĂ
RAMURI, UNA STÂNGĂ ȘI ALTA DREAPTĂ, CARE COBOARĂ ÎN VENTRICULE. CELE DOUĂ RAMURI SE
DIVID, FORMÂND ÎN PEREȚII VENTRICULARI REȚEAUA SUBENDOCARDIACĂ (REȚEAUA PURKINJE).

•MORFOLOGIC, ȚESUTUL NODAL SE DEOSEBEȘTE DE CEL DE EXECUȚIE PRIN ARANJAMENTUL

NEREGULAT AL MIOFIBRILELOR CARE TREC DE LA O CELULĂ LA ALTA, FORMÂND REȚELE, ȘI PRIN
ABUNDENȚA SARCOPLASMEI, BOGATĂ ÎN GLICOGEN.
 •PROPRIETĂȚILE MIOCARDULUI SUNT COMUNE CU ALE MUȘCHILOR STRIAȚI SCHELETICI (EXCITABILITATEA,
CONDUCTIBILITATEA, CONTRACTIBILITATEA, ELASTICITATEA) ȘI PROPRII (AUTOMATISMUL).
 EXCITABILITATEA ESTE PROPRIETATEA MIOCARDULUI DE A RĂSPUNDE MAXIMAL LA STIMULI CARE EGALEAZĂ SAU
DEPĂȘESC VALOAREA PRAG. ACEASTA REPREZINTĂ LEGEA „TOTUL SAU NIMIC”. INIMA ESTE EXCITABILĂ NUMAI
IN FAZA DE RELAXARE (DIASTOLĂ), IAR IN SISTOLĂ SE AFLĂ ÎN STARE REFRACTARE ABSOLUTĂ ȘI NU RASPUNDE
LA STIMULI. ACEASTA REPREZINTA „LEGEA NEEXCITABILITĂȚII PERIODICE A INIMII”.
 AUTOMATISMUL REPREZINTĂ PROPRIETATEA ȚESUTULUI NODAL DE A SE AUTOEXCITA RITMIC. MECANISMUL SE
BAZEAZĂ PE MODIFICĂRI CICLICE DE DEPOLARIZARE ȘI REPOLARIZARE ALE MEMBRANELOR CELULELOR
ACESTUIA.
 CONDUCTIBILITATEA ESTE PROPRIETATEA MIOCARDULUI DE A PROPAGA EXCITAȚIA ÎN TOATE FIBRELE SALE.
IMPULSURILE GENERATE AUTOMAT ȘI RITMIC DE NODULUL SINOATRIAL SE PROPAGĂ ÎN PEREȚII ATRIILOR, AJUNG
ÎN NODULUL ATRIOVENTRICULAR ȘI, PRIN FASCICULUL HISS ȘI REȚEAUA PURKINJE, LA ȚESUTUL MIOCARDIC
VENTRICULAR. ȚESUTUL NODAL GENEREAZĂ ȘI CONDUCE IMPULSURILE, IAR ȚESUTUL MIOCARDIC ADULT
RĂSPUNDE PRIN CONTRACȚII.
 CONTRACTIBILITATEA ESTE PROPRIETATEA MIOCARDULUI DE A RĂSPUNDE LA ACȚIUNEA UNUI STIMUL PRIN
MODIFICĂRI ALE DIMENSIUNILOR ȘI TENSIUNII. ASTFEL, ÎN CAMERELE INIMII SE PRODUCE O PRESIUNE ASUPRA
CONȚINUTULUI SANGUIN ȘI ARE LOC EXPULZAREA ACESTUIA. FORȚA DE CONTRACȚIE ESTE MAI MARE ÎN
VENTRICULE DECÂT ÎN ATRII, IAR CE MAI MARE ESTE ÎN VENTRICULUL STÂNG. CONTRACȚIILE MIOCARDULUI SE
NUMESC SISTOLE, IAR RELAXĂRILE, DIASTOLE.
•
Noțiuni elementare de igienă și patologie:
I. Oboseala musculară:

1.Cauze: Oboseala musculară este cauzată de o activitate fizică dezorganizată și stres; scăderea randamentului energetic,
acumularea de acid lactic, lipsa oxigenului.
2.Simptome: Se manifestă prin dureri musculare, scăderea forței și excitabilității musculare, dispariția fazei de relaxare și
instalarea contracturii musculare.
3.Prevenire: Se previne prin dozarea efortului muscular, evitarea sedentarismului, tratarea unor boli endocrine si adoptarea
unui stil de viata echilibrat.
•II. ÎNTINDERI ȘI RUPTURI MUSCULARE:
•
1.CAUZE: INTINDERILE ȘI RUPTURILE MUSCULARE SUNT CAUZATE DE EFORTURI MUSCULARE
INTENSE (FRECVENTE LA SPORTIVI). ÎNTINDEREA MUSCULARĂ ESTE PRODUSĂ DE CONTRACȚIA
EXCESIVĂ A MUȘCHIULUI, PESTE LIMITA DE ELASTICITATE. RUPTURA MUSCULARĂ ESTE
PRODUSĂ DE RUPEREA MUȘCHIULUI SAU A ȚESUTULUI CONJUNCTIV ADIACENT.
2.SIMPTOME: SE MANIFESTĂ PRIN DURERI LOCALE, ECHIMOZE ȘI TUMEFIEREA ZONEI
AFECTATE, VĂRSĂTURI ȘI COLAPS ÎN CAZURI GRAVE.
3.PREVENIRE: SE POATE PREVENI PRINTR-UN REGIM DE VIAȚĂ ECHILIBRAT, REPAUS ȘI
TRATAMENT CHIRURGICAL ÎN CAZURI GRAVE.
 Ce este contractura musculară?
Contractura musculară este considerată un exces al tonusului muscular, o scurtare dureroasă a fibrelor
țesutului moale, prin menținerea unei tensiuni intramusculare, peste limitele sale fiziologice. De asemenea
interesează o articulație (mușchi, structuri conjunctive), determinând o limitare a amplitudinii de mișcare a
articulației respective.
Principalele cauze ale apariţiei contracţiilor sunt depunerea excesivă de
efort şi oboseala musculară. Alţi factori pot fi consumul insuficient de lichide,
expunerea la frig sau cald, mişcări prost executate sau carenţele de săruri şi
minerale.
Simptomatologia musculaturii cum ar fi: inflamația, roșeața și durerea
locală sau iradiantă, rezultă chiar și o disfuncție a unui segment sau zonă a
corpului.
Contracturile musculaturii spatelui pot fi determinate și de atitudini vicioase
ale coloanei vertebrale, sau a unor atitudini antalgice în scolioza, cifoza, spate
plan, lordoza, etc. Tinuta incorecta, pozitiile defectuoase adoptate in cursul
unor activitati, exercitiile fizice intense, mai ales dacă sunt executate din
poziții vicioase, sarcina, constituie împrejurări în care apar frecventele
contracturi la nivelul spatelui.
 • CONCLUZII
•
•SISTEMUL MUSCULAR ESTE ALCĂTUIT DIN APROXIMATIV 600 DE MUȘCHI SCHELETICI, DINTRE CARE
APROXIMATIV 125 DE PERECHI SUNT DEOSEBIT DE IMPORTANȚI, FIIND IMPLICAȚI ÎN MENȚINEREA POZIȚIEI ȘI
MIȘCĂRILOR DE BAZĂ. MUȘCHII SUNT ÎNSĂ DE TREI TIPURI: MUȘCHI SCHELETICI, MUȘCHI CARDIAC ȘI MUȘCHI NETEZI.
•MUȘCHIUL CARDIAC ESTE ALCĂTUIT DIN FASCICULE CELULARE STRÂNS UNITE ȘI INTERCALATE ȘI DEȘI
PREZINTĂ STRIAȚII TRANSVERSAL ASEMĂNĂTOARE MUȘCHIULUI SCHELETIC, CELULELE MUSCULARE CARDIACE SUNT
UNINUCLEATE.
•MUȘCHIUL NETED ESTE ALCĂTUIT DIN CELULE CARE NU PREZINTĂ STRIAȚII. CONTRACȚIA MUȘCHIULUI NETED
ARE LA BAZĂ ACTIVITATEA FILAMENTELOR DE ACTINĂ ȘI MIOZINĂ CARE ÎNSĂ NU SUNT ARANJATE PARACRISTALIN,
PRECUM CELE DIN MUSCULATURE SCHELETICĂ.
•
 • BIBLIOGRAFIE
•
•HTTP://BACBIORO.WEEBLY.COM/SISTEMUL-MUSCULAR.HTML
•HTTPS://WWW.CORPUL-UMAN.COM/2012/05/MUSCHII-INVOLUNTARI.HTML
•HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/MU%C8%99CHI_(ANATOMIE)
•HTTPS://WWW.HUMANITAS.NET/RO/WIKI/ANATOMIE/MUSCHI-INVOLUNTARI/
•
•