Sunteți pe pagina 1din 34

www.neurochirurgie4.

ro

CONF .UNIV. DR, GORGAN RADU


MIRCEA, DR . NEACSU ANGELA, DR. BUCUR
NARCISA, DR. PRUNA VIOREL MIHAI, DR.
CALINA NIKI ADRIAN, DR. MARTIN DAN
SPITALUL CLINIC DE URGENTA BAGDASARARSENI BUCURESTI
CLINICA NEUROCHIRURGIE I, SECTIA
NEUROCHIRURGIE IV
www.neurochirurgie4.ro

CHISTELE ARAHNOIDIENE SUNT


ANOMALII DE DUPLICATIE ALE
MEMBRANELOR ARAHNOIDENE
PRIMITIVE CARE CONDUC LA ACUMULARI
LICHIDIENE INTRACRANIENE ANORMALE.
REPREZINTA 1% DIN TOTALITATEA
PROCESELOR INLOCUITOARE DE SPATIU
INTRACRANIENE
INCIDENTA LOR REALA NU ESTE
CUNOSCUTA , DEOARECE O MARE PARTE
DINTRE ELE RAMAN ASIMPTOMATICE PE
PARCURSUL VIETII
CELE MAI FRECVENTE LOCALIZARI SUNT
PE CONVEXITATILE EMISFERELOR
CEREBRALE SI IN SPATIILE CISTERNALE
50-60% DIN CAZURI PREZINTA
LOCALIZARI IN FOSA CRANIANA MEDIE
www.neurochirurgie4.ro

SE CLASIFICA IN CHISTE
COMUNICANTE SI NECOMUNICANTE IN
FUNCTIE DE RELATIA LOR CU SPATIUL
SUBARAHNOIDIAN
COMUNICAREA NEADECVATA A
CHISTELOR CU SPATIUL
SUBARAHNODIAN ESTE
RESPONSABILA PENTRU EFECTUL DE
MASA SI APARITIA SIMPTOMELOR
NEUROLOGICE PROGRESIVE
STRATEGIA CHIRURGICALA IN
TRATAMENTUL ACESTOR LEZIUNI
PLEACA DE LA PREMISA STABILIRII
CARACTERELOR DE COMUNICARE CU
SPATIILE SUBARAHNOIDIENE

www.neurochirurgie4.ro

PACIENTUL CU CHIST ARAHNOIDIAN SI CRIZE EPILEPTICE CU


DEBUT TARDIV ESTE PRIN DEFINITIE UN PACIENT CU O
MALFORMATIE ARAHNOIDIANA CEREBRALA CONGENITALA SI CU
UN FOCAR EPILEPTIC POTENTIAL CARE DEVINE ACTIV INTR-O
ANUME ETAPA DE EVOLUTIE A VIETII
EL PREZINTA DOUA RISCURI MAJORE:
UN RISC POTENTIAL GENERAL DE CRIZE EPILEPTICE CARE POATE FI
VALABIL LA ORICARE PACIENT
UN RISC PARTICULAR LEGAT DE MODIFICAREA PRESIUNII IN CHIST SI
A COMUNICARII LICHIDIENE A CHISTULUI ARAHNOIDIAN, FAPT CARE
INFLUENTEAZA MAJOR METABOLISMUL CORTICAL SI AL FOCARULUI
EPILEPTOGEN DEVENIT ACTIV

www.neurochirurgie4.ro

TCC sever

29

TCC mediu

4
1,5

TCC usor

16

Encefalita

4,2

Meningita bacteriana

9,7

AVC ischemic

26

AVC hemoragic

34
7,5

HSA
2
2,5

Boala Alzheimer
Crize febrile

40

Istoric familial
Tumori cerebrale

10

20

30
www.neurochirurgie4.ro

40

AGRESIUNEA INITIALA
EPILEPTOGENEZA POATE FI
PUSA IN RELATIE CU
ALTERAREA SI
REORGANIZAREA
CIRCUITELOR NEURONALE
CARE DEVIN CAPABILE SA
INDUCA CRONIC CRIZE.
DUPA AGRESIUNEA INITIALA
CREIERUL AFECTAT SE
REORGANIZEAZA INTR-O
PERIOADA DE LATENTA
PENTRU CA ULTERIOR SA
PREDISPUNA LA APARITIA
CRIZELOR EPILETICE
SPONTANE

CRIZE
SPONTANE

AMPLIFICAREA EXCITABILITATII
NEURONALE

PIERDERE
NEURONALA

REORGANIZARE
SINAPTICA

www.neurochirurgie4.ro

CHSTURILE ARAHNOIDIENE NU CAUZEAZA CA ATARE, PRIN PREZENTA


LOR CRIZE EPILEPTICE
ELE CONCURA INSA PRIN VOLUMUL LOR LA COMPRIMAREA
CORTEXULUI SI SCADEREA PERFUZIEI CEREBRALE REGIONALE, CARE A
FOST DEMONSTRATA CU AJUTORUL SPECT
VOLUMUL CHISTULUI SE AFLA IN RELATIE DIRECTA CU GRADUL DE
HIPOPERFUZIE AL CREIERULUI ADIACENT
ACEASTA HIPOPERFUZIE S-A CONSTATAT CA ESTE SI MAI ACCENTUATA
LA PACIENTII EPILEPTICI

LEZIUNILE PREEXISTENTE ALE PARENCHIMULUI CEREBRAL CONCURA


ALATURI DE MECANISMUL VASCULAR ISCHEMIC LA ACCENTUAREA SI
PRODUCEREA CRIZELOR
www.neurochirurgie4.ro

DETERMINAREA EEG A FOCARULUI EPILEPTOGEN IN VECINATATEA


CHISTULUI ARAHNOIDIAN ESTE UN ARGUMENT PENTRU INTERVENTIA
CHIRURGICALA, CARE ARE SANSE MAXIME DE SUCCES
CONCOMITENTA UNUI CHIST ARAHNOIDIAN NECOMPRESIV CU UN
FOCAR EPILEPTOGEN AFLAT LA DISTANTA DE ACESTA, REPREZINTA UN
ELEMENT CARE PREDISPUNE LA OBSERVATIE SI TRATAMENT
IN CAZUL CHISTELOR ARAHNOIDIENE TEMPORALE DISGENEZIA
CORTICALA HIPOCAMPALA SAU MALFORMATIILE CORTICALE CA SI
HIPOGENEZIA DE LOB TEMPORAL TREBUIE CONSIDERATE CA FACTORI
ORGANICI CE POT IMPIETA ASUPRA REZULTATELOR CHIRURGICALE IN
CADRUL TEHNICILOR CARE PREVAD TRATAMENTUL IZOLAT AL
CHISTULUI ARAHNOIDIAN

www.neurochirurgie4.ro

SPECT INTRACRITIC SI INTERCRITIC, NATIV SI CU


SUBSTRACTIE SI SUPRAPUNERE CU IRM

www.neurochirurgie4.ro

IN POFIDA NUMEROASELOR CONTROVERSE


PRIVIND TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL
CHISTELOR ARAHNOIDIENE, EXISTA UN CONSENS
IN LITERATURA DE SPECIALITATE IN FUNCTIE DE
SIMPTOMELE DEZVOLTATE DE PACIENT:
CRIZELE EPILEPTICE
HIDROCEFALIA SECUNDARA
SIMPTOMELE DE CRESTERE A PRESIUNII
INTRACRANIENE
APARITITA DEFICITELOR NEUROLOGICE
PROGRESIVE

www.neurochirurgie4.ro

SE FOLOSESC DOUA TIPURI DE PROCEDEE:


1) CRANIOTOMIA CU EXCIZIA PERETILOR SI FENESTRATIA
CHISTELOR IN SPATIILE SUBARAHNOIDIENE SAU IN
CISTERNELE BAZALE PE CALE DESCHISA SAU ENDOSCOPICA
2) INSERTIA UNUI SHUNT CHISTOPERITONEAL
DETERMINAREA COMUNICARII CHISTULUI CU SPATIILE
LICHIDIENE ESTE FOARTE IMPORTANTA IN EVALUAREA
PREOPERATORIE
CISTERNOGRAFIA CT
IRM SI CINE-IRM PENTRU STUDIUL FLUXULUI LCS, (POARTA EKG2D, CULEGEREA RAPIDA DE SEMNALE PE SECTIUNI CU
UNGHIURI MICI , CONTRASTUL DE FAZA, SECVENTELE IN
CINEGRADIENT ECO)
STUDIUL FLUXULUI SANGUIN CEREBRAL REGIONAL
STUDUL METABOLISMULUI REGIONAL EVALUAT PRIN PET
www.neurochirurgie4.ro

www.neurochirurgie4.ro

GALASSI E, 1982
TIPUL I - CHISTE DE VALE SYLVIANA SITUATE
POSTERIOR DE CREASTA SFENOIDALA FARA
EFECT DE MASA, ACESTEA COMUNICA
FRECVENT CU SPATIILE SUBARAHNOIDIENE
TIPUL II - CHISTE RECTANGULARE, MAI MARI CA
VOLUM, CARE COMUNICA INSUFICIENT CU
SPATIILE SUBARAHNOIDIENE
TIPUL III CHISTE MARI, LENTICULARE CARE
PRODUC DEPLASAREA LINIEI MEDIANE FARA
COMUNICARE CU SPATIILOR
SUBARAHNODIENE
www.neurochirurgie4.ro

www.neurochirurgie4.ro

www.neurochirurgie4.ro

www.neurochirurgie4.ro

1996 - 2006
186 CAZURI DIAGNOSTICATE
CU DIFERITE TIPURI DE
CHISTE ARAHNOIDIENE
33 CAZURI OPERATE 17,74%
FEMEI: 11 - 33%
BARBATI: 22 - 66%
TIMP MEDIU DE URMARIRE 5,6 ANI

11

22

FEMEI

BARBATI

www.neurochirurgie4.ro

14
12

12

10
8

6
4

Decada 7

Decada 8

0
Decada 3

Decada 4

Decada 5

Decada 6

www.neurochirurgie4.ro

SIMPTOME
STATUS NEUROLOGIC NORMAL

MACROCEFALIE

CEFALEE

18 PACIENTI
CU CRIZE
EPILEPTICE 54,5%

NUMAR DE PACIENTI

33

DEFORMAREA CUTIEI CRANIENE

RETARD PSIHOMOTOR

HIPOTONII MUSCULARE

TULBURARI DE VEDERE

12

CRIZE EPILEPTICE

18

AMETELI

19

INSTABILITATE POSTURALA

EDEM PAPILAR

SD PARINAUD

DEFICITE MOTORII

TULBURARI DE COMPORTAMENT
SI DIFICULTATI DE INVATARE
SURDITATE
TREMOR AL MAINII

17
1
3

www.neurochirurgie4.ro

LOCALIZARE

NUMAR DE CAZURI/ CU CRIZE

FRONTAL

4 - 12,12 % / 0

TEMPORAL

12 - 36,36 % / 10 - 30,30%

PARIETAL

1- 3,03 %/ 0

OCCIPITAL

1- 3,03%/ 0

MULTILOBAR

10 - 30,30%/ 8 - 24,24%

FOSA POSTERIOARA

5- 15,15 %/ 0

www.neurochirurgie4.ro

TIP DE OPERATIE
DRENAJ CHISTOPERITONEAL
CRANIOTOMIE SI
FENESTRATIA
CHISTULUI

NUMAR DE CAZURI / CU CRIZE


9 CAZURI-27,27% / 3 -9,09%
24 CAZURI-72,72 / 15-45,45%

www.neurochirurgie4.ro

COMPARATIA INTRE CRANIOTOMIE SI FENESTRATIA


CHISTULUI SI SHUNTUL CHISTO-PERITONEAL
CRANIOTOMIE SI
FENESTRATIA CHISTULUI

SHUNT CHISTOPERITONEAL

24

AMELIORAT
NESCHIMBAT
AGRAVAT

22-91,6%
1-4,16%
0

8-88,88%
0
1-11,11%

COMPLICATII

1 - 4,16% (INFECTIE SI
ABLARE DE VOLET)
2-8,32% (SANGERARI CU
REFACEREA TARDIVA A
BRIDELOR)

1 - 11,11% (MIELINOZA
PONTINA)
4-44,45% (MALFUNCTII DE
SHUNT SAU REPOZITIONARI
DE CATETERE IN CHIST)

NUMAR DE PACIENTI

RATA DE
REINTERVENTII

www.neurochirurgie4.ro

SCADEREA DOZELOR DE DROGURI ANTICRITICE


LA CEI 18 PACIENTI CU CRIZE EPILEPTICE
SCADEREA DOZELOR DE MEDICATIE
ANTICRITICA A INCEPUT LA 3-6 LUNI, ACESTIA
RAMANAND PE PERIOADA DE URMARIRE DE
5,6 ANI IN MEDIE FARA CRIZE SUB DOZE
MINIME DE MEDICATIE
ANTICONVULSIVANTA, INDIFERENT DE
PROCEDURA NEUROCHIRURGICALA FOLOSITA
PENTRU TRATAMENT

www.neurochirurgie4.ro

SIMPTOME

NR. DE
PACIENTI

AMELIORATI
POSTOPERATOR

STATUS NEUROLOGIC NORMAL

15

MACROCEFALIE

33

28

DEFORMAREA CUTIEI CRANIENE

RETARD PSIHOMOTOR

HIPOTONII MUSCULARE

TULBURARI DE VEDERE

12

11

CRIZE EPILEPTICE

18

18

AMETELI

19

17

INSTABILITATE POSTURALA

EDEM PAPILAR

SD PARINAUD

DEFICITE MOTORII

17

11

SURDITATE

TREMOR AL MAINII

CEFALEE

TULBURARI DE COMPORTAMENT
SI DIFICULTATI DE INVATARE

www.neurochirurgie4.ro
2

DA, 53 ANI, DESCOPERIRE INCIDENTALA, SD. HIC, HTA


STADIUL II, FARA ANTECEDENTE TRAUMATICE

www.neurochirurgie4.ro

AE, 62 ANI, SD. HIC, FARA ANTECEDENTE DE HIP, TULBURARI DE CAMP


VIZUAL REMARCATE IN ULTIMELE LUNI, TULBURARI PSIHICE

www.neurochirurgie4.ro

GD, 72 ANI, CRIZE DE BARAJ VERBAL, CRIZE


SENZITIVE FACIOBRAHIALE DREPTE

www.neurochirurgie4.ro

NE, 21 ANI, SD HIC, CRIZE JACKSONIENE MOTORII CU


DEBUT TARDIV,TULBURARI DE MEMORIE

www.neurochirurgie4.ro

VA,58 ANI, SD. CEFALALGIC DUPA IACRS, TRATAMENT


CONSERVATOR

www.neurochirurgie4.ro

OA,48 ANI, SD. HIC INTERMITENT, TRATAMENT


CONSERVATOR

www.neurochirurgie4.ro

IN CAZURI SELECTATE, LA PACIENTI CU CHISTE


ARAHNOIDIENE SIMPTOMATICE SI CRIZE
EPILEPTICE CU DEBUT TARDIV, INTERVENTIA
CHIRURGICALA ASUPRA CHISTULUI
AMELIOREAZA EVOLUTIA SI SCADE
FRECVENTA CRIZELOR EPILEPTICE SUB DOZE
MINIME DE MEDICATIE ANTICRITICA.
PROGNOSTICUL PE TERMEN MEDIU AL
PACIENTULUI ESTE FAVORABIL, CU RISCURI
MINIME LEGATE DE PROCEDURA
NEUROCHIRURGICALA .
www.neurochirurgie4.ro

PROGNOSTICUL CRIZELOR EPILEPTICE SE


CORELEAZA DIRECT CU SCADEREA
POSTOPERATORIE A MARIMII CHISTULUI
ARAHNOIDIAN.
CONTROLUL CRIZELOR ESTE NET
IMBUNATATIT ODATA CU SCADEREA
VOLUMULUI CHISTULUI.
ACEASTA RELATIE ANATOMICA POATE GHIDA
PRACTICIANUL IN TEMPORIZAREA SAU
MANAGEMENTUL TERAPEUTIC AGRESIV AL
PACIENTULUI.
www.neurochirurgie4.ro