Modulul 26:

NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN

AFECTIUNILE RENALE
Cursul 2
Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării
generale; astenie fizică progresivă, tulburări digestive cu
inapetentă, greată, halenă amoniacală, vărsături,
alternanta diaree-constipatie, hematemeza, melena;
accese febrile, transpiratii profuze, epistaxis, somnolentă
sau chiar tulburări psihice.
 Astenie fizică progresivă
• Astenia este o slăbire generală a
organismului, aceasta traducându-se printr-o
stare de oboseală, care poate antrena
insuficiențe funcționale multiple.
• Astenia poate avea diverse cauze și se poate
prezenta sub diferite aspecte, afectând în
mod preponderent sfera psihică, fizică,
intelectuală sau sexuală
 Astenie fizică progresivă
• Oboseală intelectuală (diminuarea atenției, dificultăți de
concentrare, pierderea memoriei, încetineală în gândire)
• Alterarea percepției mediului înconjurător (intoleranță la
zgomote, la lumină, vâjâit în urechi, amețeli, vedere
încețoșată)
• Diminuarea vitalității fără manifestări depresive (lipsă de
inițiativă, inhibiție, pierderea interesului, însingurare)
• Alterări de personalitate (hipersensibilitate la mediu,
iritabilitate, pierderea controlului emoțional)
• Dureri variate și schimbătoare (dureri toracice, cefalee,
dureri abdominale)
• Alterări ale somnului
 Astenie fizică progresivă
Simptomele asteniei
• slabiciune generala a organismului, tradusa prin
stare de oboseala însotita de
• afectarea functionala a mai multor organe
• oboseala musculara
• oboseala psihica (diminuarea atentiei, dificultati
de concentrare, pierderea memoriei, încetineala
în gândire)
• intoleranta la zgomote, la lumina
 Astenie fizică progresivă
• vâjait în urechi
• ameteli
• vedere încetosata
• diminuarea energiei (lipsa de initiativa,
inhibitie, pierderea interesului, însingurare)
• iritabilitate, pierderea controlului emotional
• dureri variate si schimbatoare (dureri în
piept, cefalee, dureri abdominale)
 Tulburări digestive
Inapetentă
• reprezinta lipsa poftei de mancare
• nu e acelasi lucru cu evitarea alimentatiei
datorita durerii abdominal
• poate fi determinata de majoritatea bolilor
digestive, dar apare si in boli infectioase,
cardiace, renale sau de sistem nervos
• lipsa poftei de mancare poate avea diverse
cauze, printre care stresul, nervozitatea,
administrarea de medicamente, fumatul,
alcoolul, sau diverse afectiuni
 Tulburări digestive
Greată si vărsături
• pacientii cu afectiuni renale pot avea o
multitudine de manifestari dispeptice: apetit
scazut, inapetenta, greturi, varsaturi
alimentare sau bilioase
• colicile renale se insotesc de varsaturi
alimentare sau balonare.
 Tulburări digestive
Halenă amoniacală
• halena (halitoza) este un termen medical care
defineste respiratia cu miros neplacut
• halena (halitoza) poate fi ocazionala sau
cronic
• mirosul neplacut al cavitatii bucale poate fi
consecinta :
– formarii unor compusi cu sulf prin degradarea
resturilor alimentare din cavitatea bucala
 Tulburări digestive
– deshidratarii mucoasei bucale cu formarea de celule
moarte (gura uscata)
– stazei gastrica, afectarii etanseitatii tractului digestiv,
tumorilor digestive suprainfectate (stenoze, boala de
reflux gastroesofagian, cancerul gastric)
– infectiilor cu germeni anaerobi (abcesele pulmonare)
– formarii de corpi cetonici (miros de mere acre) in
cetoacidoza diabetic
– eliminarii de mercaptani - compusi cu sulf prin respiratie
(ex. dimetil sulfitul) in insuficienta hepatica
– eliminarii de amoniu (halena amoniacala) in insuficienta
renala
 Tulburări digestive
Cauzele halitozei sunt:
• igiena defectuoasa a cavitatii bucale
• cosumul unor alimente : ceapa, usturoi, dulciurile in exces,
carnea si produsele lactate (prin persistenta resturilor in
cavitatea bucala sub actiunea florei microbiene locale se
formeaza compusi cu sulf)
• fumatul (mirosul de nicotina si afectarea gingivala)
• alcoolul, cafeaua, uleiurile (deshidrateaza mucoasa
cavitatii bucale)
• stomatologice : carii, parodontoza, gingivita, abcese
dentare, proteze neigienizate
• infectiilor : sinuzite, amigdalite, flegmoane amigdaliene
 Tulburări digestive
• pulmonare : abcese
• digestive : diverticuli, stenoze, refluxul
gastroesofagian, cancere
• metabolice : cetoacidoza din diabeul zaharat
dezechilibrat insuficieta hepatica, insuficienta renala
• deficite de vitamine prin producerea unor afectiuni
care determina halitoza (deficitul de vitamina C
determina gingivite; deficitul de vitamina A duce la
formarea de tartrum dentar)
• anumite medicamente usuca mucoasa bucala si
produc halena (antihistaminice, antihipertensive,
antibiotice)
 Alternanta diaree-constipatie
• atunci cand exista un proces tumoral la nivelul colonului,
acesta astupa practic tubul colonic, functionand ca un
obstacol in calea materiilor fecale;
• astfel pacientul se confrunta cu o perioada de constipatie
cand materiile fecale se acumuleaza deasupra obstacolului
tumoral,
• se aduna lichide intestinale la acet nivel,
• apare o senzatie de tensiune intensa la nivelul
abdomenului,
• pacientul prezinta si meteorism, dureri din ce in ce mai
intense de burta,
• apoi presiunea intestinala va invinge mecanic obstacolul
tumoral
 Alternanta diaree-constipatie
• se aduna lichide intestinale la acet nivel,
• apare o senzatie de tensiune intensa la nivelul abdomenului,
• pacientul prezinta si meteorism, dureri din ce in ce mai intense de burta,
• apoi presiunea intestinala va invinge mecanic obstacolul tumoral,
• astfel pacientul prezinta in aceasta perioada numai scaune diareice, cu
dureri de burta
• ulterior pacientul se simte usurat, presiunea si greutatea pe care o
resimtea la nivelul abdomenului aproape ca dispare
• ulterior acestui episod urmeaza din nou o perioada de constipatie
• aceste perioade alternative de scaune diareice cu constipatie sunt
specifice anumitor tipuri de cancer colonic
• adesea pacientul are senzatia de defecatie incompleta (scaun incomplet).
• mai pot aparea si tulburari dispeptice: greata, inapetenta, tulburari de
deglutitie, varsaturi, eructatii, pirozis, borborisme, flatulenta
 Alternanta diaree-constipatie
• afectiuni:
– tumori ale colonului
– fisurile anale
– stenozele
– diverticuloza
– anxietatea si depresia
– hipotiroidia,hipertiroidia
– hipercalcemie
 Alternanta diaree-constipatie
– feocromocitomul
– sindrom Parkinson
– boala Hirschprung
– emfizemul pulmonar
– tuberculoza
– accidentele vasculare cerebrale
– sindromul de colon iritabil
 Hematemeza
• hemoragiile digestive reprezinta o extravazarea a
sangelui la nivelul tubului digestiv, de la nivelul
esofagului pana la anus constituind o urgenta medico-
chirurgicala
• hemoragia digestiva superioara reprezinta hemoragia
in segmentul digestiv situata deasupra unghiului Treitz
In hemoragia digestiva superioara extravazarea
sangelui se face prin hematemeza sau melena
• hematemeza reprezinta varsatura cu sange
• culoarea sangelui eliminata prin varsatura depinde de
durata contactului acestuia cu sangele
 Hematemeza
• astfel daca varsatura survine la scurt timp dupa debutul
sangerarii hematemeza pare rosie iar ulterior aspectul
va fii rosu inchis, maronie sau negru
• cheaguriile de sange precipitate si sangele degradat de
acid din varsatura vor produce un aspect caracteristic
in “zat de cafea” cand sunt eliminate prin varsatura
• hemoragia gastrointestinala chiar daca este depistata
prin teste pozitive ce indica hemoragii oculte, aceasta
poate indica o afectiune potential grava ce trebuie
investigata suplimentar.
 Hematemeza
• Cauze
• Afectiuni digestive
– gastropatia eroziva sau hemoragica,
– ulcerul duodenal,
– ulcerul gastric,
– varicele esofagenei
– gastropatia hipertensiva portala
– malformatii arterio-venoase
 Hematemeza
• Alte afectiuni digestive sunt reprezentate de
– ciroza hepatica,
– afectiuni ale splinei
– tromboza venelorsuprahepatice ,
– sindrom Budd – Chiari,
– pancreatita cronica si acuta,
– boala celiaca hemoragica
 Hematemeza
• Afectiuni extra digestive
– hemopatii cum ar fi
• purpura trombocitopenica ideopatica
• hemofilia,
• purpura Henoch,
• boala Hodgkin,
• leucemii;
• vasculopatii dintre care amintim hipertensiunea arteriala,
• fistula aorto-enterica,
• anevrism de artera mezenterica sau hepatica
 Hematemeza
–boli sistemice
• poliartrita nodoasa,
• sarcoidoza,
• mielomul multiplu amiloidoza,
• lupus eritematos sistemic
–boli renale insotite de uremie.
 Hematemeza
Simptome si diagnostic
• debutul hemoragiei digestive superioare
poate fi acut instalandu-se
• semne de anemie acuta post hemoragica:
- tegumente palide
- scaderea tensiunii, puls accelerat
 Hematemeza
• semne periferice de ciroza hepatica:
- ascita
- stelute vasculare
- eritroza palmara,
- ginecomastie
- circulatia colaterala
- splenomegalie
 Hematemeza
Investigatii
• investigatiile initiale trebuie sa includa
– Hematocritul , hemoglobina, formula leucocitara,
numarul de trombocite
– este necesara o evaluare minutioasa a caracterelor
morfologice ale eritrocitelor (hematii hipocrome,
microcitare sugereaza ca pierderea sangvina este
cronica)
– hematocritul si eritrocitele indica initial deficitul real
datorita hemoconcentratiei, vasoconstrictiei si
mobilizarii din depozite pentru ca apoi sa scada din
cauza hemodilutiei chiar daca hemoragia s-a oprit
 Hematemeza
• in cazul hemoragiei digestive superioare trebuie
efectuat grupul sangvin
• timpul de protrombina, timpul partial de
tromboplastina precum si intregul profil al coagularii
este necesar a fi efectuat pentru a exclude defectele
primare sau secundare ale coagularii
• probele renale
– valoarea crescuta a ureei sangvine si raportul dintre ureea
sangvina si creatinina pot ajuta la sugerarea hemoragiei
gastrointestinale superioare
– in prezenta socului prin participarea mecanismelor
compensatorii suprarenaliene poate fi prezenta
hiperglicemia
 Hematemeza
• tranzitul baritat gastroduodenal
– se poate efectua in principiu sau chiar in plina
hemoragie la un bolnav echilibrat hemodinamic
• valoarea acestuia este relativa deoarece poate
evidentia o leziune care sa nu fie adevarata
sursa a hemoragiei sau leziunea ulceroasa
poata fi obstruata de un cheag si nu mai este
vizibila radiologic
 Hematemeza
• odata ce pacientul este stabil hemodinamic
trebuie efectuata endoscopia digestiva pentru a
indentifica sursa sangerarii
– endoscopia diagnostica precoce poate furniza de
asemenea informatii prognostice cu privire la
posibilitatea ca pacientul sa recidiveze si permite
terapia endoscopica
– in varicele esofagiene examenul endoscopic poate
realiza sclerozarea acestora controland hemoragia,
fiind eficienta si in sangerari
• totodata se poate face ligatura cu benzi elastice a varicelor.
 Hematemeza
Tramentul
• in principiu cuprinde doua masuri obligatorii:
- resuscitarea cu sustinerea functiilor vitale
- oprirea hemoragiei
• la acestea se adauga si tratamentul patogenic
al bolii de fond
 Hematemeza
• tratamentul medical presupune
– reechilibrarea hidroelectroliti c in hemoragiile grave. Este
necesara pozitionarea bolnavului in decubit dorsal cu
membrele superioare usor ridicate (Trendelenburg)
– ulterior se vor monitoriza constantele vitale (tensiunea
arteriala, alura ventriculara, ritm)
– montarea sondei nazogastrice are o mare importanta
oferind unele informatii asupra locului hemoragiei dar mai
ales asupra continuarii sau nu a sangerarii
– sangerarea de la nivelul tubului digestiv superior necesita
interventie endoscopica.
•
 Melena
Melena
• melena reprezinta eliminarea prin scaun a sangelui
digerat, provenind din partea superioara a tubului
digestiv – cavitatea bucala, esofag, stomac sau
duoden
• culoarea neagra este data de oxidarea sangelui de
catre acidul clorhidric gastric concentrate
• de aceea, daca sangerarea esta mai indepartata de
stomac (din intestinul subtire de exemplu), scaunele
cu sange nu mai au culoarea neagra, deoarece acidul
clorhidric gastric a fost inactivat de sucul duodenal
alcalin, sau a fost diluat
 Melena
• in mod normal, de cand se pierde sange din
tubul digestiv pana se elimina prin scaun sub
forma de melena, trec in medie cam 14 ore
• daca sangele se pierde in mare cantitate, este
posibil ca eliminarea lui prin scaun sa se faca
mai repede de 14 ore, si sangele nu se mai
digera, scaunul fiind rosu
• nu orice cantitate de sange pierduta din tubul
digestiv superior se elimina sub forma de
melena; pentru a apare scaunul melenic,
trebuie sa se piarda cel putin 50ml de sange
 Melena
– Esofagita eroziva (5%)
– Varice esofagiene fisurate (10%)
– Cancer esofagian
– Hernia hiatala
– Ulcer gastric (20%)
– Gastrita eroziva (10%)
 Melena
– Ulcer duodenal (30% din situatiile de melena sunt
date de ulcerul duodenal)
– Duodenita eroziva
– Diverticul Meckel
– Malformatii arteriovenoase esofagiene , gastrice sau
duodenale
– Tumori gastrice canceroase sau necanceroase
– Rupturi ale mucoase gastroesofagienme (sindrom
Mallory-Weiss)
– exista situatia in care un pacient stie ca are o
anumita boala sau face un anumit tratament care il
poate predispune sa faca o melena
 Melena
– o persoana care face scaun negru poate sa se
gandeasca ca are melena daca este in una din
urmatoarele situatii:
• boala de reflux gastroesofagian (BRGE),
• ulcer gastric sau duodenal cunoscute
• are Helicobacter Pylori
• varsta peste 70 de ani
• ciroza hepatica
 Melena
– traumatisme ale tubului digestiv superior,
inclusiv manevre medicale pe tubul digestiv
superior (endoscopie)
– inghitirea unui corp strain
– infectii ale tubului digestiv superior (inclusiv cu
Helicobacter, Candida, HIV, parazitoze,
leptospiroza)
– boli generalizate (febra tifoida, boala Crohn)
– intoxicatii cu arsenic, otravuri, alcool
 Melena
– administrarea de medicamente (aspirina,
antiinflamatorii nesteriodiene, cortizon,
anticoagulante)
– intepaturi de paianjeni, muscaturi veninoase
– insuficienta renala cronica
– trombocitopenia
– tulburari de coagulare
– hemofilie sau alte boli de sange
 Melena
• scaunul melenic, cu sange digerat are
urmatoarele caracteristici:
• * este moale ca pacura
* este negru ca pacura
* este lucios ca pacura
* este urat mirositor
 Melena
• melena se poate asocia cu urmatoarele
simptome:
– dureri in capul pieptului
– pirozis
– greata
– varsaturi cu sange (hematemeza) proaspat sau
digerat
– ameteli
– transpiratii
– scaderea tensiunii arteriale uneori cu lesin
– uneori tulburare de constienta (in ciroza hepatica)
 Melena
• melena se poate insoti de alte simptome si semne care pot indica
gravitatea situatiei prin care trece pacientul cu melena:
– lipotimie
– scaderea importanta a tensiuni arteriale unori cu soc hipovolemic
– transpiratii reci
– tahicardie
– paliditate rece a pielii
• nu orice scaun negru este melenic si inseamna ca se pierde sange din
tubul digestive
• scaunul poate fi de culoare neagra mimand melena (melena falsa) si in
alte situatii: affine, spanac, medicatie cu fier, bismuth, plumb, preparate
multivitamine care uneori contin si fier
 Melena
Tratament
• Tratamentul melenei inseamna
tratamentul cauzei sale, asociat cu
administrarea de sange sau inlocuitori de
sange.
• Uneori este nevoie ca hemoragia sa fie
oprita prin manevre endoscopice
(endoscopie digestiva superioara) sau
operatie.
 Epistaxis
Epistaxis
• Epistaxisul mai poartă numele şi de hemoragie
nazală şi este o afecţiune frecventă la copiii cu vârsta
între 2 şi 10 ani, dar şi la vârstnici (70-80 de ani).
• Această afecţiune poate fi de două tipuri, mai
exact epistaxis anterior şi posterior, la baza clasificării
stând sursa sângerării.
• De cele mai multe ori, însă, hemoragia este anterioară,
adică originea ei este în septul nazal.
• În ceea ce priveşte epistaxisul posterior, acesta are
drept sursă ramurile arterei sfenopalatine din
regiunea posterioară a cavităţii nazale.
 Epistaxis
Cauze
• infecţia care poate apărea după o răceală banală, a
unei rinite sau sinuzite
• prezenţa unui corp străin în nas poate determina şi el
producerea unei hemoragii nazale
– in momentul în care în nas este introdus un corp străin va avea
loc o infecţie şi o inflamaţie manifestate printr-o secreţie
purulentă
• o altă cauză a producerii hemoragiilor nazale este
administrarea unor medicamente de tipul aspirinei sau a
unor antiinflamatoare nesteroidiene
• polipii nazali, traumatismele sau obstrucţia nazală sunt şi
ele cauze ale epistaxiusului
 Epistaxis
• nu mai puţin importantă este şi
ateroscleroza care presupune îngroşarea vaselor
de sânge sau hipertensiunea arterială care se
manifestă în special la persoanele peste 50 de
ani
• alte afecţiuni care pot determina o hemoragie
nazală
• printre acestea se numără
– cancerul nazal,
– leucemia
• afecţiunile hepatice
 Epistaxis
investigatii
– endoscopie
• pentru stabilirea unui diagnostic se pot realiza şi teste de
laborator sau o tomografie computerizată ori o angiografie (în cazuri
rare)
• tratament
• in momentul în care se produce o hemoragie, este indicată
aplicarea unor comprese calde pe faţă, timp de 10 minute
• totodată, un pacient care suferă o hemoragie nazală este
bine să urmeze câteva sfaturi cum ar fi:
– evitarea depunerii unui efort fizic,
– înclinarea uşoară pe spate a capului,
– punerea unui cub de gheaţă la rădăcina nasului (poate
determina oprirea sângerării).
 Accese de febra
• febra este un simptom caracteristic bolilor
aparatului respirator
• poate să orienteze în direcţia diagnosticului,
indicând existenţa unui proces inflamator datorat
infecţiei sau prezenţa unei supuraţii, unei d
• istrugeri a ţesutului pulmonar (cancer, infarct
pulmonar), ca şi a unei boli generale cu
determinări pulmonare
• se defineşte ca o creştere a temperaturii interne
peste valoarea nomală a organismului
 Accese de febra
• in functie de locul in care este masurata normal este :
– intre 36 - 37°C masurata tegumentar in axila
– 37 - 38°C masurata rectal
– 37,5°C, masurata oral
– auriculară peste 37,2°C
• in general febra arată existenţa unui proces anormal
în corp
• efortul fizic, temperatura ridicată a mediului ambiant
şi vaccinările obişnuite ale copiilor pot duce de
asemenea la creşterea temperaturii corpului
 Accese de febra
• febra poate apărea:
– în cursul unei infecţii bacteriene sau virale
– ca reacţie la o alergie la alimente sau medicamente
– ca o supraîncălzire în cazul expunerii la soare sau prin
joacă
• febra ajută organismul să distrugă microbii care
produc infecţii
• de asemenea stimulează răspunsul inflamator care
produce mai multe substanţe în zona infectată pentru
a o proteja, a preveni răspândirea infecţiei şi pentru a
începe procesul de vindecare
 Accese de febra
• temperatura poate creşte din multe motive:
– anumite substanţe, numite citokine şi mediatori,
care sunt produse în organism ca răspuns la anumite
microorganisme, tumori sau alte procese străine;
– organismul produce mai multe macrofage, celule
care se luptă cu componentele străine organismului;
aceste celule distrug organismele străine;
– organismul produce anticorpi care să lupte cu
infecţia; aceşti anticorpi vor recunoaşte infecţia la o
expunere ulterioară;
 Accese de febra
• există anumite semne care pot indica febra
cum ar fi:
– eritemul facial (roşeaţa feţei);
– frison - senzatie de “piele de gaina” cu furnicaturi
usoare
– piele uscată şi caldă; alteori transpiratii
– scăderea volumului de urină eliminat şi/sau urină
închisă la culoare;
– scăderea apetitului, accentuarea senzaţiei de
sete;
 Accese de febra
– iritaţie, nervozitate;
– constipaţie sau diaree;
– vărsături;
– cefalee;
– dureri generalizate;
– greaţă;
– apatie
 Accese de febra
Cauze posibile:
– boli infecţioase, virale sau bacteriene;
– anumite medicamente, de exemplu antibioticele,
antihipertensivele şi anticonvulsivantele;
– anumite vaccinuri, cum ar fi DTaP (diftero-tetano-pertusis
acelular) sau antipneumococic;
– transfuziile sangvine;
– anumite boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă şi
sinovita (inflamaţia mucoasei ce căptuşeşte cavitatea
articulară);
– afecţiuni ale creierului;
– anumite tipuri de cancer;
– anumite boli autoimune;
 Accese de febra
Reprezinta URGENTE febra care este însoţită de unul sau
mai multe dintre următoarele:
• convulsii;
• senzaţie de somnolenţă;
• respiraţii neregulate;
• rigiditatea gâtului;
• confuzie;
• otalgie (durere auriculară);
• vărsături;
• diaree;
• dureri, usturimi la urinare sau urinări frecvente;
 Accese de febra
La copii reprezinta URGENTA:
• Febră mai mare de 40,5°C;
• dacă copilul este mai mic de 2-3 luni şi
prezintă unul dintre următoarele simptome:
– temperatura rectală mai mare de 38°C;
– copilul plânge excesiv;
– copilul nu poate fi trezit uşor;
– gâtul copilului este rigid;
– copilul prezintă convulsii;
 Accese de febra
– respiraţia este dificilă şi nu se ameliorează după
curăţarea nasului;
– copilul nu poate înghiţi nimic, nici măcar saliva
(„îi curg balele”);
• curbe febrile pot fi:
– continuă „în platou” – pneumonie „în platou”
– remitentă – septicemie
– ondulantă – abcese
– neregulată – Tbc
 Transpiratii profuse (abundente,
hiperhidroza)
Definitie
• hiperhidroza se stie ca este o afectiune
benigna, nepericuloasa si nedureroasa, de
care sufera aproape 3% din populatie
• din acest procent, majoritatea sunt femei
• hiperhidroza se manifesta prin transpiratia
excesiva la nivelul intregului corp si cu
precadere in zona axilei si cea inghinala sau la
nivelul palmelor si al talpilor
 Transpiratii profuse (abundente,
hiperhidroza)
• aceasta disfunctionalitate a glandelor
sudoripare poate fi cauzata de factori
precum:
– tulburarile glandei tiroide,
– oscilatiile de glucoza din sange,
– socurile puternice
– stresul,
– menopauza in cazul femeilor
 Transpiratii profuse (abundente,
hiperhidroza)
– consumul anumitor alimente bauturi nocive si
medicamente cum ar fi:
• morfina,
• alcoolul,
• alimentele si bauturile cu un continut ridicat
de cofeina
• condimentele,
• drogurile stimulente
• medicamentele folosite in tratarea afectiunilor tiroidei
 Transpiratii profuse (abundente,
hiperhidroza)
• simptomele care pot insoti transpiratiei excesive sunt:
– dureri toracice sau ale gatului, spatelui si maxilarelor,
– dureri lombare si abdominale
– pierderea temporara a constientei, a vederii sau a
controlului asupra muschilor,
– dureri de stomac,
– convulsii,
– cefalee
– paralizie temporara ori de amorteala si tulburari cognitive
•
 Epistaxis
• mai poartă numele şi de hemoragie nazală şi este
o afecţiune frecventă la copiii cu vârsta între 2 şi 10
ani, dar şi la vârstnici (70-80 de ani).
• această afecţiune poate fi de două tipuri, mai
exact epistaxis anterior şi posterior, la baza clasificării
stând sursa sângerării.
• de cele mai multe ori, însă, hemoragia este anterioară,
adică originea ei este în septul nazal.
• in ceea ce priveşte epistaxisul posterior, acesta are
drept sursă ramurile arterei sfenopalatine din
regiunea posterioară a cavităţii nazale.
 Epistaxis
Cauze
• infecţia care poate apărea după o răceală banală, a
unei rinite sau sinuzite
• prezenţa unui corp străin în nas poate determina şi el producerea
unei hemoragii nazale
– in momentul în care în nas este introdus un corp străin va avea loc
o infecţie şi o inflamaţie manifestate printr-o secreţie purulentă
• o altă cauză a producerii hemoragiilor nazale este administrarea
unor medicamente de tipul aspirinei sau a unor antiinflamatoare
nesteroidiene
• polipii nazali, traumatismele sau obstrucţia nazală sunt şi ele
cauze ale epistaxiusului
• nu mai puţin importantă este şi ateroscleroza care
presupune îngroşarea vaselor de sânge sau hipertensiunea
arterială care se manifestă în special la persoanele peste 50 de ani
 Epistaxis
• alte afecţiuni care pot determina o hemoragie
nazală
– cancerul nazal,
– leucemia
– afecţiunile hepatice.
• Investigatii
– Endoscopie
• pentru stabilirea unui diagnostic se pot realiza şi teste
de laborator sau o tomografie computerizată ori
o angiografie (în cazuri rare)
 Epistaxis
• Tratament
– in momentul în care se produce o hemoragie, este
indicată aplicarea unor comprese calde pe faţă, timp
de 10 minute
– totodată, un pacient care suferă o hemoragie
nazală este bine să urmeze câteva sfaturi cum ar fi:
• evitarea depunerii unui efort fizic,
• înclinarea uşoară pe spate a capului,
• punerea unui cub de gheaţă la rădăcina nasului (poate
determina oprirea sângerării).
 Somnolentă si tulburarile de somn
• sunt depistate cu dificultate:
• persoana in cauza considera ca nu s-a odihnit suficient, ca are
nevoie de mai mult somsomnolenta se caracterizeaza prin
dificultate de trezire dimineata, senzatie puternica de somn in
timpul orelor de munca si poate fi insotita de lipsa apetitului
alimentar, probleme de memorie,
iritabilitate, anxietate
• orelor de munca si poate fi insotita de lipsa apetitului alimentar,
probleme de memorie, iritabilitate, anxietate.
• Cauze
• exista mai multe cauze posibile ale somnolentei excessive
• cele mai multe dintre acestea n si nu banuieste ca ar suferi de vreo
boala sau tulburare
 Somnolentă si tulburarile de somn
Definitie
• somnolenta se caracterizeaza prin dificultate de trezire
dimineata, senzatie puternica de somn in timpul orelor de
munca si poate fi insotita de lipsa apetitului alimentar,
probleme de memorie, iritabilitate, anxietate
Cauze
• exista mai multe cauze posibile ale somnolentei excessive
• cele mai multe dintre acestea sunt depistate cu dificultate:
• persoana in cauza considera ca nu s-a odihnit suficient, ca
are nevoie de mai mult somn si nu banuieste ca ar suferi de
vreo boala sau tulburare
 Somnolentă si tulburarile de somn
• printre cauzele hipersomniei se pot enumera:
– tulburari primare de somn, cum ar
fi narcolepsia sau apneea de somn;
– disfunctii ale sistemului nervos autonom;
– abuzul de alcool sau de droguri;
– tumori ale creierului;
– traumatisme la nivelul capului sau alte prejudicii
ale sistemului nervos central;
– anumite medicamente sau intreruperea brusca a
administrarii unor medicamente;
Somnolentă si tulburarile de somn

– diverse conditii medicale inclusiv: screloza

multipla, depresie, encefalita, epilepsie sau obezitate
– predispozitia genetica la hipersomnie;
– hipersomnie idiopatica sau somnolenta
excesiva pentru care nu exista nici o cauza cunoscuta
(afecteaza de obicei adolescentii si adultii tineri);
– somnul insuficient.
• acesta poate afecta negativ capacitatea de concentrare si
starea de sanatate
• adultii ar trebui sa doarma intre 7 si 8 ore pe noapte.
Somnolentă si tulburarile de somn

– alimentatia deficitara determina oboseala

– anemia este una din cauzele care provoaca senzatia
de oboseala, mai ales la femei
• pierderea sangelui menstrual poate provoca un deficit de
fier, acesta fiind principalul factor de risc in cazul anemiei
feriprive.
• globulele rosii din sange au un rol important, si anume,
acela de a transporta oxigenul la tesuturi si organe.
– depresia desi este o tulburare emotionala, determina
si aparitia unor simptome fizice
– oboseala, durerile de cap, lipsa poftei de
mancare sunt cele mai frecvente manifestari.
 Somnolentă si tulburarile de somn

– tiroida
• cand glanda nu functioneaza la capacitate maxima si metabolismul
este mai lent, pacientul se poate simti slabit si inert
– infectii ale tractului urinar, cu senzatia de arsura si senzatia
imperioasa de a mictiona, durerile lombare sau in hipogastru,
retentia de urina
– la persoanele cu diabet zaharat, nivelele foarte ridicate de
zahar raman in sange, in loc sa treaca in celulele organismului
de unde sa fie convertite in energie.
– rezultatul consta intr-un organism care ramane fara energie in
ciuda consumului suficient de alimente.
• munca de noapte sau lucrul in ture, poate perturba
echilibrul intern.
 Somnolentă si tulburarile de somn
Simptome
• principalul simptom al hipersomniei sau al
somnolentei excesive este nevoia patologica de
somn in timpul zilei, in ciuda somnului prelungit
pe perioada noptii
• semnul distinctiv al somnolentei excesive este
repetarea episoadelor de somn in timpul zilei,
de cele mai multe ori in momente inopportune
• aceste atacuri survin brusc iar bolnavul nu le
poate preveni
 Somnolentă si tulburarile de somn
• somnolenta este adesea insotita de
– schimbari ale starii de spirit si perceptiei,
– diferite stari de genul anxietatii
– iritabilitatii,
– energie scazuta,
– neliniste,
– lentoare in gandire si vorbire,
– pierderea poftei de mancare,
– halucinatii
– dificultati de memorie
 Somnolentă si tulburarile de somn
Sindromul oboselii cornice sau fibromialgie
• daca oboseala se manifesta incontinu mai mult de 6 luni si
este atat de grava incat nu pot fi gestionate activitatile
zilnice, poate fi vorba despre sindromul oboselii
cronicesau fibromialgie
• ambele pot avea diferite simptome, dar persistente,
epuizarea inexplicabila este una dintre ele
• pentru ca nu exista solutii rapide pentru tratarea
fibromialgiei sau a sindromului de oboseala cronica,
pacientii vor fi invatati de specialisti cum sa isi schimbe
obiceiurile si stilul de viata pentru a avea un somn mai
bun, in acest scop fiind necesara introducerea chiar si
a exercitiilor fizice moderate ca intensitate.
 Somnolentă si tulburarile de somn
Tratament
• pentru somnolenta excesiva se trateaza cauzele care
stau la baza tulburarilor de somn
• medicamentele contra somnolentei excesive includ
diverse stimulente cum ar:
– metilfenidatul, amfetaminele si modafinilul
• pot fi la fel de utile in acest scop si antidepresivele
(inhibitorii monoaminooxidazei, de exemplu) care au
si rolul de a combate tulburarile de dispozitie
• recent a fost aprobat un medicament (numit xyrem)
care a fost util pentru tratamentul narcolepsiei la unii
dintre pacienti
 Somnolentă si tulburarile de somn
• alte utilizate pentru tratarea hipersomniei
includ clonidina si medicamentele pentru tratarea
bolii Parkinson (levodopa si bromocriptina)
• pacientii cu apnee de somn pot utiliza si un dispozitiv
care are rolul de a exercita o presiune in mod
continuu asupra cailor respiratorii (CPAP), pentru a
contribui la mentinerea cailor respiratorii deschise, pe
timp de noapte
• modificari ale stilului de viata si schimbarile de
comportament pot fi utile pentru evitarea
episoadelor de somn din timpul zilei: somnul regulat,
evitarea consumului de cofeina si alcool