PERITONITA

= inflamatia acuta/cronica a seroasei peritoneale det. de agenti infectiosi, chimici, traumatici,radiatii

- in practica, peritonita=infectie intraperitoneala acuta
- e cea mai frecventa patologie in chirurgia de urgenta
Peritonita secundara 95% din cazuri, Mo 20%
Peritonitele apendiculare : 1/3 din peritonitele secundare; Mo 0,25%
Peritonite fecaloide Mo 50%

Etiologie :
Peritonite Peritonite Secundare Peritonite Abcese
Primare/Primitive Tertiare Intraabdomi
~Peritonite Bacteriene nale
Spontane~
Integritatea tractului Contaminarea peritoneului e realizata direct: = raspuns =forma
gastro-intestinal pastrata. § perforatii/procese inflamatorii acute inflamator localizata de
Sursa de contaminare e la ale viscerelor cavitare - UG/UD, CCR , cancer sistemic peritonita
distanta de cavitatea gastric, apendicita acuta, colecistita acuta, disproportionat
peritoneala. diverticulita colica, boala Crohn care apare dupa -poate sa
o vindecare apara dupa
Cai de propagare : § origine pelvina: pioovar, piosalpinx, aparenta a oricare din
§ Hematogena – in PP perforatii uterine in manevre dg/terapeutice infectiei cele 3 tipuri
Meningococica, intraperitoneale de peritonite
Pneumococica, § deschiderea unor colectii purulente
Stafilococica, de la viscere parenchimatoase intra/retro- Cav. peritoneala
Streptococica peritoneale: ficat, splina, rinichi, pancreas e sterila sau
colonizata de
§ Limfatica - § posttraumatic : plagi abd.penetrante, germeni slab
transdiafragmatic de la rupturi ale viscerelor cavitare abd.,
patogeni.
infectii pleuro-pulmonare suprainfectarea unui hemoperitoneu

§ Transmurala - § postoperatorii: drenaj incorect sau
migrarea germenilor prin ineficient, dehiscente anastomotice
peretele intestinal
macroscopic integru § iatrogene: clisme, bujiraj,
perforatii endoscopice accidentale
§ Genitala ascendenta -
in PP Gonococica
Forme :
* Monomicrobiene * Polimicrobiene P. fara evidenta Germenii
* Germeni : * Germeni de origine endogena unor agenti similari celor
Pneumococ, Meningococ, Cei mai frecventi : patogeni din
Stafilococ, Streptococ, M Escherichia Coli (BGN) Peritonita
Gonococ, Escherichia coli, M Enterococcus Faecalis (BGP) P. de etiologie Secundara.
Aerobacter, Enterococ M Bacteroides Fragilis (anaerobi) fungica

Alti germeni : P. cauzata de
÷ Klebsiella, Stafilococul Auriu bacterii slab
÷ Pseudomonas, Proteus patogene
÷ Clostridium
÷ Fungi



 Elementele cele mai importante pt. orientarea dg. sunt cele clinice :
Simptome :
*Debut: brutal, in plina stare de sanatate aparenta sau
*Debut inselator: peritonita tifica, perforatiile ileitelor/recto-colitelor tratate cortizonic sau
*Peritonita in doi timpi

Peritonita poate sa apara ca :
Prima manifestare
Complicatie evolutiva
Stadiu final al afectiunilor viscerale incriminate: UG/UD, apendicita acuta, colecistita acuta s.a

Durerea abdominala : - simptom major, constant
- caractele ei variaza in functie de etiologie
Caracter Sediu Iradiere
Vaga: peritonite primitive Initial la niv. proiectiei viscerului lezat - la distanta
peritonite genitale -hipocondru DR: peritonita biliara - inter-scapulo-vertebral
-epigastru : peritonita ulceroasa - in umar ca expresie a iritatiei
Intensa, lovitura de -FID: peritonita apendiculara peritoneului diafragmatic
pumnal : perforatia Apoi, in se generalizeaza RAPID, dar
ulceroasa intensitatea maxima a durerii ramane la !atentie la iradierea in umar,
niv. organului afectat. era scrisa si la colecistita
Estompata la:
§ Varstnici Durerea poate fi difuza de la inceput.
§ Tarati
§ Neoplazici - initial durere surda imprecis localizata
prin iritatia peritoneului visceral
Supraadaugata unui fond ulterior durere intensa si bine localizata
dureros deja existent: prin iritatia peritoneului parietal
peritonite postoperatorii

* Anorexie : apare precoce, prin mecanism reflex central
* Varsaturi : frecvente, 1.Alimentare → 2.Bilioase → 3.Fecaloide, det. tulburari hidroelectrolitice severe.
Aspiratia lichidului de varsatura in caile respiratorii => Pneumonie de inhalatie = Sdr. Mendelson
* Sughit : apare tardiv, prin iritatie frenica + distensie hidroaerica a stomacului
Poate fi cupat/prevenit prin montarea unei sonde de aspiratie digestiva.
* Oprirea tranzitului pt. materii fecale si gaze : inconstanta, initial e marca unui ileus dinamic reflex,
ulterior e det. de supraadugarea unei ocluzii mecano-inflamatorii prin aglutinarea anselor.
* Diaree : rara, la copii = Diaree de iritatie a Douglasului
* Hemoragie digestiva : rara, hematemeza/hematochezie/melena
e consecinta Gastritei de stress sau a UG acut.














Semne Generale :
- ↑ temperaturii : temp. variaza de la subfebrilitati => hiperpirexie -rara, in peritonitele hiperseptice
P hiporeactivi, tarati, politraumatizati : Afebrili
- frisonul: cand apare, e marca a bacteriemiei
- pliu cutanat persistent + mucoase uscate : deshidratare severa

1.Inspectie :
- P anxios, agitat
- in pozitie antalgica ’’cocos de pusca’’ cu gambele flectate pe coapse si coapsele pe abdomen
- mers cu pasi mici, aplecat in fata
- abdomen imobil, retractat, la P slabi se poate observa conturul muschilor drepti abdominali
- ↓ amplitudii miscarilor respiratorii cu respiratie superficiala: inspirul profund e imposibil
- tusea provoaca durere
- Facies hipocratic, tipic : palid, ochi infundati in orbite, nas acutit, batai ale aripioarelor nazale,
barbie proeminenta, buze subtiri, uscate, transpiratii profuze


2.Palparea bimanuala, cu blandete, cu P in decubit dorsal cu picioarele flectate :
1.Semn initial : Aparare musculara - persista in formele atenuate de peritonita.
2.Ulterior, Contractura abdominala care poate fi :
§ Generalizata => abdomen de lemn
§ Unilaterala cu deplasarea ombilicului de aceeasi parte.
§ Localizata la unul dintre cadranele abdomenului.
*E absenta la : tarati, forme astenice/hipertoxice, antibioterapie, morfine.
*E inlocuita de distensie abdominala in ’’peritonitele astenice’’.

Hiperestezia cutanata : frecvent
Manevra Blumberg : decompresiunea brusca dureroasa a peretelui abdominal, dupa o palpare blanda
progresiva. E putin specifica, deoarece e prezenta si in enterocolite ; aerocolii marcate.


3.Percutia abd.: dureroasa - ’’semnul clopotelului’’, Mandel
- matitate deplasabila pe flancuri: in revarsat lichidian
- disparitia matitatii hepatice: peritonita prin perforatie (ulcer perforat)
- timpanism centroabdominal: anse intestinale destinse


4.Auscultatie: fazele avansate- absenta zg. intestinale = silentium sepulcral Mondor
= consecinta a ileusului dinamic

5.Tuseu rectal/vaginal:
-fluctuenta si sensibilitate dureroasa la nivelul fundului de sac Douglas - Tipat al Douglasului
-poate obiectiva etiologia genitala a peritonitei











Laborator Imagistic
*nespecifice
~ status biologic general ! Rx. Abdominala simpla evidentiaza :
+ evolutia in dinamica ~ Semnul patognomonic al perforatiei viscerelor cavitare si implicit al
peritonitei secundare : Pneumoperitoneul
HLG: Absenta lui, NU infirma dg. de perforatie de organ cavitar daca
*Leucocitoza > 12.000/mmc sau celelalte semne sunt prezente.
>10% forme imature pe frotiul de *In peritonita in stadiu ocluziv: apar si imagini hidroaerice
sange periferic
*Leucopenie < 4000/mmc Ecografia abdominala : inv. de rutina, neinvaziva
= semn de gravitate = cea mai buna optiune dg. pt. P care nu pot parasi ATI (datorita starii
= insuficienta medulara in generale) si care NU sunt programati imediat pt. o inv. chirurgicala
contextul unei sechestrari - evidentierea proceselor patologice - colectii lichidiene din
leucocitare in focarul infectios hipocondrul DR, pelvis, retroperitoneu + evaluarea dim./formei/
*Hb, Ht - valori fals normale raporturilor acestora
datorita hemoconcentratiei prin - in distensia aerica a anselor intestinale/drenuri/pansamente/
hipovolemie panicul adipos abd. bine reprezentat – Sb. Eco. scade

Ionograma: HIPO CT abdominala:
- profund modificata = inv. de electie la P stabili, care NU impun imediat o inv. chirurgicala
- tulburari HE grave CT cu SDC iv. + orala - rezolutia NU este afectata de gazele intestinale
- hipoK, hipoCl, hipoNa : prin si are Sb mare in depistarea colectiilor intraperitoneale.
deshidratare, varsaturi, pierderi SDC permite distinctia intre ansele intestinale si cavitatea abcesului.
lichidiene in sectorul III Randal - Abces: colectie hipodensa, cu capsula bine definita si bule de gaz
- hipoCa: prin ↓ niv. seric al PTH extraluminal
- hipoMg: e consecinta - La copii: cu precautie - caracter iradiant; se prefera ultrasonografia
hipoparatiroidismului secundar si CI pt. CT+IRM : P instabil la care dg. clinic de peritonita a fost deja
pierderilor digestive (varsaturi, stabilit, iar inv. chirurgicala e imperios necesara
aspiratie digestiva, tulburari ale
absorbtiei intestinale). Rx. Pulmonara: exclude afectiunile acute toraco-pleuro-pulmonare
care pot mima tabloul unei peritonite, asociind o falsa contractura
Glicemia : usor ↑ crescuta, element musculara abdominala.
comun tuturor starilor septice.
IRM: e superioara CT prin Se, nu necesita SDC, nu expune la radiatii
Markeri inflamatori nespecifici: - apreciaza limitele de extensie a inflamatiei si delimitarea de
↑ VSH, ↑ PCR structurile invecinate
Dezavantaje: costuri, durata > CT
Functia renala – alterata :
-martori ai instalarii IRA : ↑ ureea Laparoscopia: metoda de dg.+trat., Se 86-100%
↑ creatinina
EKG: esential pt. dg. dif.
Bilantul hepatic : - modificari electrice date de dezechilibre HE sau de infarct miocardic
-martorii citolizei :↑ Transaminaze
↑ FA, GGT, Bilirubinemia Punctia peritoneala simpla/Punctia lavaj : extrage lichid peritoneal
care in fct. de sd. evolutiv al peritonitei, poate fi :
Probe de coagulare : alterate in § Transudat
fazele tardive = instalarea CID § Exudat inflamator, bogat in leucocite, germeni
- in peritonitele prin perforatie de organ cavitar pot fi extrase : bila,
urina, lichid fecaloid - orientand dg. etiologic
- se face in regiunile in care peretele abdominal e suplu, sub control
eco/CT, evitand defectele parietale (saci de hernie/eventratie) sau
zonele cicatriceale
Punctia Pozitiva : stabileste dg.
Punctia Negativa : NU poate infirma dg. – investigatii suplimentare
 Dg. Etiologic :

Peritonite Primitive :
Peritonita Peritonita Peritonita P cu Dializa Peritonita TBC
spontana spontana
peritoneala
a adultului a copilului
-prin suprainfectarea -la N-N sau - e cea mai frecventa Debut torpid cu:
lichidului de ascita in -in primii ani de complicatie a dializei febra/subfebrilitati,
C.H. Decompensata viata peritoneale transpiratii nocturne, astenie
- e favorizata de - incidenta: 1 episod la fizica marcata, ↓ ponderala,
imunosupresie In : Sdr. Nefrotic fiecare 1-3 ani distensie/impastare abdominala
Lupus - contaminare: pe calea - contractura abdominala NU e
Lichidul de punctie : cateterelor de dializa, intra caracteristica acestei forme
PMN > 250/mmc sau periluminala - noduli multipli diseminati pe
pH acid Germeni: BGP prezente la suprafata peritoneului si
nivel tegumentar epiploonului
↓ Lichidul in faza :
Staphylococ Epidermidis *Umeda : in cantitate moderata
Staphylococ Aureus *Uscata : minim/absent
=> Peritonita Plastica
Trat.: ATB cu adm.
intraperitoneala care e Trat. etiologic: Tuberculostatice
superioara adm. i.v. Trat. chirurgical: doar in stadii
complicate/perforative/ocluzive

Infectie Monomicrobiana
↓
Streptococ β-hemolitic
Diverse specii de Pneumococ























 Inv. chirurgicala se impune de urgenta cand exista dg. cert de peritonita secundara fara a se consuma
timpul terapeutic util pt. depistarea dg. etiologic !

Peritonite Secundare :
Peritonita -e cea mai frecventa forma etiologica
Apendiculara -inflamatia acuta a apendicelui da peritonita difuza prin 2 MECANISME:
M propagare de la un apendice flegmonos/gangrenos
M perforatia apendicelui gangrenos

Peritonita prin -e a 2-a cauza ca si frecventa
Perforatie -tablou clasic: debut brusc, dureri epigastrice – ’’lovitura de pumnal, rapid
Gastro-Duodenala generalizate, contractura musculara – ’’abdomen de lemn’’, pneumoperitoneu
Cea mai frecventa cauza: Perforatia UG/UD
Alte cauze : Cancer gastric, Volvulus gastric, Gastrita acuta flegmonoasa

Peritonita Biliara -perforatia unei colecistite acute sau
-forme secundare punctiilor hepatice, proceselor patologice ale cailor biliare
intra/extrahepatice, traumatismelor ficatului/CBP
Coleperitoneu = permeatie biliara fara perforatie macroscopica aparenta
= in pancreatita acuta

Peritonita prin -strangularea unei anse intestinale, perforatia diverticulului Meckel
Perforatie -perforatia ansei necrozate in infarctul entero-mezenteric, perforatia tifica
Intestinala -boala Crohn intestinala, ileita necrozanta acuta, perforatii prin corpi straini deglutiti

Peritonita prin Peritonita Stercorala = continut hiperseptic al colonului = forma f. grava de
Perforatie Evolueaza -supraacut, ca o peritonita hiperseptica sau
Colonica -peritonita astenica - la batrani, tarati
Apare prin :
*Perforatie Locala: Diverticulita, Volvulus, Infarct colonic,
Colite inflamatorii, Cancere, Corpi straini
*Perforatie Diastatica: frecvent la nivel ceco-ascendent, secundara unei obstructii
distale (de obicei neoplazice)

Peritonita cu Generalizata/Localizata la nivelul pelvisului – pelviperitonita
origine genitala - apare prin propagarea unei inf. genitale sau efractia unui pioovar/piosalpinx

Peritonita - e consecinta unui infarct, perforatii, abces uterin
postpartum
Peritonita - dehiscenta unor anastomoze digestive (cel mai des)
postoperatorie - lezarea accidentala a CBP, deraparea ligaturii de pe canalul cistic
- smulgerea tubului Kehr, lavaj/drenaj peritoneal inadecvat
Trat. antialgic/antiinflamator adm. postoperator mascheaza simptomatologia locala
si dg. e greu de pus doar pe baza tabloului clinic. Astfel, primele care atrag atentia
sunt semnele generale ale sepsisului: Stare Generala Alterata
Tahicardie, Tahipnee, Oligo-Anurie

Peritonita Peritonita prin ruptura unor colectii purulente hepatice, pancreatice, splenice, renale.
postraumatica





 Peritonite Tertiare :
- peritonite difuze, persistente, apar cand infectia/agentul iritant NU pot delimita colectia datorita
scaderii imunitatii gazdei
- patogenitatea germenilor e redusa
- raspunsul inflamator depinde de organismul gazda care nu poate regla cascada inflamatorie →
prabusirea mecanismelor de aparare a gazdei
- coincid cu debutul sdr. de insuficienta multipla de organ (MODS)

Alte forme de Peritonita :
Peritonita Aseptica Sterila Peritonita Periodica/Endemica Peritonita Medicamentoasa
= peritonita chimica/enzimatica - in bazinul mediteranean - incidenta redusa
- contaminarea cavitatii = inflamatie peritoneala cu = peritonita plastica
peritoneale cu lichid iritant : lichid de reactie aseptic = infiltrarea peritoneului +
enzime pancreatice, bila, suc - raspunde la COLCHICINA aglutinarea anselor si apare dupa
gastric acid tratament cu Beta-Blocante
- se considera ca perforatiile
UG/UD cuprind un stadiu initial
aseptic, apoi se suprainfecteaza
lichidul peritoneal




Dg. Diferential al Peritonitei :
Abdomen Acut Medical Falsul Abdomen Acut Chirurgical Abdomen Acut Chirurgical
*Colici: hepatica, nefretica, * Infarct Miocardic * Ocluzia intestinala
saturninica, tabetica * Pericardita * Pancreatita Acuta
*Ulcer G-D in criza dureroasa/ * Embolie Pulmonara * Infarctul Entero-Mezenteric
perforativa * Pleurezii * Torsiuni viscerale
*Porfiria acuta idiopatica * Pneumonii Bazale * Hemoperitoneu atraumatic
*Epilepsia abdominala * Febra Tifoida
* Viroze cu adenita mezenterica
Afectiuni Vasculare Abdominale : * Gripa
pileflebita, infarct splenic/renal, * Toxiinfectii Alimentare
tromboflebita splenica, angor * Boli Neurologice:
intestinal, aortita abdominala. Tabes, Radiculite, Herpes Zoster
Tumori vertebrale, Meningo-Mielite
Afectiuni Toxico-Metabolice:
crize diabetice, hiperlipemia
esentiala, periarterita nodoasa,
acetonemia,abdomen acut alergic













 Complicatiile peritonitei :
-starea generala, satisfacatoare in primele 6 h, se agraveaza progresiv
-dupa 24 h apar semnele socului peritonitic, care netratat duce la deces in 2-3 zile
Simptomatologia e estompata pe tot parcursul bolii la :
§ Batrani
§ Imunodeprimati
§ Comorbiditati Severe
-daca trat. adecvat nu e initiat la timp => apare MODS

Sindrom de disfunctie multipla de organe :
Tulburari 1.Initial : ↑ FC si mentine TA normala sau usor crescuta
Cardio-Vasculare 2.Ulterior: Tahicardie, Puls rapid si slab, hipotensiune care sunt urmarea
SIRS faza hiperdinamica cu hipovolemie, vasodilatatie, ↓ FEV.

Faza hiperdinamica: Extremitati calde, rozate

Faza hipodinamica: Extremitati cianotice– expresia insuficientei circulatorii periferice
Alterarea Hipovolemia + ↓ perfuziei renale determina :
Functiei Renale M Oligurie sau M Anurie

Tulburari Sunt rezultatul :

Respiratorii - Ins. respiratorii acute det. de limitarea amplitudinii miscarilor respiratorii prin
distensia anselor, lichidul peritoneal, contractura abdominala, atelectazia consecutiva.
- statusului hipercatabolic care det. ↑ necesarului de O2 la nivel tisular si tahipnee
Clinic :
M Tahipnee reflexa : FR > 20/min (fara suport ventilator) sau
M PaCO2 < 32 mmHg (ventilatie asistata)

Afectare M Tulburari de atentie

Neurologica M Confuzie
Centrala M Agitatie
=> sunt expresia Encefalopatiei Septice = disfunctie cerebrala multifocala ce
insoteste o afectiune infectioasa si exclude infectiile intracraniene (encefalita/
meningita) , traumatismele cranio-cerebrale sau encefalopatii de alta natura
(medicamentoasa, uremica, hepatica).
Tulburari -apar la P in stare critica/internati in ATI
Neurologice M ↓ ROT
Periferice M Paralizia membrelor - consecinta a polineuropatiei septice

Leziuni Miopatia catabolica - prin rabdomioliza
mio-articulare

Tulburari neuro- - in faze tardive, la P gravi, internati in ATI

psihice M Agitatie psihomotorie
M Anxietate
M Dezorientare temporo-spatiala
M Delir

Factori implicati :
hipoxia cerebrala
deshidratarea
medicatia s.a

Tratament :
1.Compensarea functiilor vitale :
§ Punerea in repaus a tubului digestiv: interzicerea alimentatiei orale, aspiratie digestiva
superioara (scop: decompresiunea tubului digestiv, ameliorarea ventilatiei pulmonare,
evitarea varsaturilor si riscului de aspiratie)
§ Reechilibrare electrolitica, volemica, energetica:
La P cu hipovolemie, reechilibrarea incepe cu minim 1.000 ml sol. cristaloizi sau
300-500 ml sol. coloidale in interval de 30 min !!!
§ Medicatie vasopresoare: Dopamina, NA - raspuns superior in hipoTA la P septic ♡
-alte vasopresoare adm. in socul septic : Vasopresina, Epinefrina, Dobutamina
-se adm. pt. sustinerea TA cand P nu raspunde la reechilibrare volemica
§ Transfuzii de plasma si sange: P evolueaza bn la valori ale Hg de 8-10 g/dl, dar totusi Hb
trebuie mentinuta la 12-13 g/dl pt. asigurarea unei rezerve in complicatii ca socul septic/HDS.
§ Insuficienta respiratorie acuta: se previne prin oxigenoterapie, tapotaj toracic, fluidifiante
bronsice, ridicarea P in pozitie semisezanda, IOT+VM.


2.Chimioterapie Antimicrobiana: buna penetrabilitate + in concentratii suficient de mari
§ Beta-lactamii - mai putin activi in cazul unor densitati bacteriene crescute
§ Aminoglicozidele, Clindamicina - mai putin active la pH acid
§ Aminoglicozidele - mai putin active la potentiale redox scazute
§ ATB de prima intentie e adm. EMPIRIC, apoi ajustata dupa rezultatul frotiului prelevat
intraoperator + al antibiogramei.

Peritonitele in faza initiala la P imunocompetenti si peritonitele localizate - se pot adm.:
*Ca agent unic: Cefoxitin, Ertapenem, Moxifloxacin, Tigecyclina, Ticarcilina-Acid clavulanic
*Asocieri: Metronidazol + Cefazolin/Cefuroxim/Ceftriaxon/Cefotaxim/Ciprofloxacin/Levofloxacin.

Cazuri severe: Carbapenemi/Monobactami de generatie noua
-Imipenem-Cilastatin, Meropenem, Doripenem, Piperacilin-Tazobactam-
Se adm. cu retinere fluorochinolonele, datorita rezistentei frecvente a E.Coli la ATB din aceasta clasa.


3.Tratament Chirurgical :
Peritonite Primitive : trat. de electie non-chirurgical
Peritonite Secundare: Inv. chirurgicala e obligatorie, fiind o URGENTA MAJORA.

Cale de abord clasica/deschisa sau laparoscopica dupa instituirea unor masuri minime de reanimare
pt. stabilizarea functiilor vitale, care NU trebuie sa depaseasca 6h deoarece peste acest interval devin
periculoase si ineficiente.

Laparoscopia: Peritonita Apendiculara
Peritonita de cauza Genitala
In centre cu experienta: se poate recurge la abord laparoscopic si pt. perforatia ulceroasa si
perforatia endoscopica accidentala, in fazele initiale.

Avantaje Dezavantaje
Reducerea complicatiilor parietale Rata mai mare a abceselor reziduale postoperatorii
Dureri postoperatorii reduse Risc potential al difuzarii infectiei datorita pneumoperitoneului
Durata mai scurta de spitalizare




Trat. chirurgical presupune :
a)Alegerea momentului operator: etiologia, vechimea, stadiul evolutiv, statusul biologic, varsta
b)Inv. chirurgicala practicata: suprimarea sursei de contaminare a peritoneului + trat. propriu-zis

§ Acces optim - evidentierea sursei de contaminare + explorarea cav. peritoneale + evitarea
extinderii procesului septic la restul cav. peritoneale + practirea inv. chirurgicale in siguranta -
laparotomie mediana larga-in trecut, abord laparoscopic-castiga teren in prezent

§ Explorare completa si sistematica a cav. peritoneale – prelevarea de esantioane multiple din
exudatul pleural pt. examen citologic, bacteriologic, antibiograma

§ Suprimarea sursei de contaminare a peritoneului = cheia succesului inv. chirurgicale

§ Rezolvarea afectiunii cauzale – e posibila doar in anumite situatii.
Peritonita apendiculara: apendicectomie; Perforatia colecistului: colecistectomie
Ulcer perforat: sutura perforatiei cu epiploonoplastie/patch cu epiploon Graham sau
rezectie limitata cu ridicarea leziunii ulceroase + vagotomie doar
Tumori perforate de colon: rezectia leziunii + restabilirea tranzitului - colostomii (terminala, pe
bagheta, Wolkmann) sau anastomoza primara +/- colo/enteroproctii in amonte de anastomoza

§ Toaleta riguroasa a cav. peritoneale - aspiratie + evacuare colectii, cu lavaj peritoneal
abundent 2-3 L SF cald, repetat pana la indepartarea completa a reziduurilor/depozitelor de fibrina.
Se poate adauga la SF : solutie diluata de Betadina-rezultate controversate sau
Taurolidina-unele rezultate favorabile.

§ Drenaj -prin mijloace chirurgicale sau ghidaj ecografic/CT
-trebuie mentinut atata timp cat este eficient

§ Inchiderea peretelui abdominal - anatomica (peritonite recente), in strat total, in
semilaparostomie cu bratari de politen sau lasarea deschisa a abdomenului.

Relaparotomiile in scopul toaletei peritoneale, determina complicatii (supuratii parietale,
eventratii, fistule intestinale, peritonite postoperatorii fungice, activarea SIRS)