CELULELE STEM

Aspecte juridice , etice si morale ale cercetarii si utilizarii celulelor stem Cercetarea pe celule stem, in general, si cele embrionare, in particular, este un subiect stiintific foarte controversat. Exist dou tipuri de celule stem: embrionare i adulte. Recoltarea lor pentru terapie i cercetare este ns diferit i poate ridica serioase probleme etice. Controversele legate de cercetarea pe celule stem vizeaza , in mare parte, celule stem embrionare si sunt relatate la modalitatea de obtinere a acestor celule , care duce la moartea embrionului . Din acest punt de vedere, cercetarea si utilizarea celulelor stem este in contradictie cu convingerile religioase, politice sau medicale. Anumite grupari religioase considera ca viata incepe odata cu conceptia sau in primele stadii de dezvoltare embrionara (la 3-4 zile dupa conceptie). Din acest punct de vedere, utilizarea celulelor stem embrionare este considerata imorala, deoarece obtinerea lor prin distrugerea embrionului este echivalenta cu a lua o viata umana. Sub acest aspect, legislatia care reglementeaza cercetarea si utilizarea celulelor stem embrionare depinde intr-o mare masura de statutul atribuit embrionului. Astfel, in Uniunea Europeana (UE), utilizarea celulelor stem embrionare umane in cercetare este permisa in Suedia, Finlanda, Belgia, Grecia, Anglia, Danemarca si Olanda, pe cand in Germania, Austria , Irlanda , Italia si Portugalia este ilegala. Problema este similara si in SUA, unde unele state interzic cercetarea celulelor stem embrionare umane, iar altele acorda suport financiar pentru acest lucru . Alte tari ca Japonia, India, Israel, Coreea de Sud, China si Australia sustin cercetarea celulelor stem embrionare, iar in Noua Zeelanda , mare parte din Africa (exceptand Africa de Sud ) si America de Sud (exceptand Brazilia) sunt restrictive. Prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001, Romania a ratificat Conventia Europeana de la Oviedo (convenia privind drepturile omului i biomedicina, adoptata la 4 aprilie 1997), pentru Protectia Drepturilor Omului si a Demnitatii Umane in Biologie si Medicina, impunand obligativitatea respectarii sale. In conformitate cu articolul 18 din Conventia Europeana de la Oviedo, este interzisa crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare, iar atunci cand cercetarea in vitro pe embrioni este permisa de lege, aceasta va sigura o protectie adecvata a embrionului.

Modul de obtinere al celulelor embrionare si aspecte etice Obtinerea embrionilor se realizeaza prin diverse metode (fertilizare in vitro , transfer nulear etc), care atrag de la sine o serie de controverse stiintifice, politice, religioase si etice. Dac se consider c cercetarea pe celule stem embrionare este posibil din punct de vedere etic, Comisia Internaional de Bioetic a dispus o serie de consideraii etice care trebuie s fie urmate. Exist mai multe surse de embrioni, care atrag de la sine o serie de discuii etice:

1. Embrionii care rezult n urma fertilizrii in vitro cu scopul de a fi implantai n uter, dein statutul de precursori ai unei fiine vii i prin urmare nu ar trebui deloc oprii din atingerea scopului pentru care au fost creai. 2. Embrionii supranumerari, creai iniial in vitro, tot pentru a fi implantai n uter, reprezint embrioni fr viitor, ceea ce ar determina posibililitatea utilizrii lor n scop terapeutic sau pentru cercetare. 3. Interrelaia dintre embrionii obinui n urma fertilizrii n scopul cercetrii sau dezvoltrii de linii celulare stem i embrionul creat prin transferul nucleului unui donor ntrun ovocit denucleat. Controversele sunt de natur etic i se refer la aceleai dou proprieti ale embrionului uman i anume statutul su i abilitatea sa de a se transforma ntr -o persoan. n situaia embrionilor creai pentru cercetare pe celule stem embrionare, fcnd referire la statutul acestor embrioni, intervine ideea c ei nu au avut niciodat vreun fel de viitor ca fiin vie. Cu alte cuvinte dac scopul embrionilor umani este s dea natere la via, scopul acestor tipuri de embrioni creai artificial este tiina. Celulele stem embrionare se definesc prin originea lor. In mod specific, celulele stem embrionare au originea in embrioni care provin din fertilizarea in vitro realizata in clinici speciale si care sunt apoi donati laboratoarelor, in scopuri de cercetare. Trebuie mentionat ca donarea se face doar daca donorul isi da acceptul legal, dupa ce in prealabil i s-a explicat in mod amanuntit intregul proces. Este interzisa folosirea in scopuri de cercetare a embrionilor rezultati in urma fertilizarii naturale. Fertilizarea in vitro presupune recoltarea ovulelor si spermei si fertilizarea lor in conditii speciale de laborator, apoi implantarea unuia sau mai multor ovule fecundate in uterul viitoarei mame. Ovulele fecundate restante sunt inghetate si tinute in recipiente speciale in cazul in care primul embrion implantat nu se dezvolta corespunzator. Daca sarcina decurge normal si femeia nu mai doreste folosirea embrionilor pastrati in laborator, acestia pot fi donati, constituind sursa de celule stem embrionare. O categorie special este cea a embrionilor creai prin transfer nuclear n scopul derivrii celulelor stem. Aceast tehnic reprezint o form de clonare, care nu este clonare reproductiv, avnd n vedere c aceti embrioni nu urmeaz sub nici o form de a fi implantai. Din acest motiv, acest procedeu a fost numit i clonare terapeutic. Aceste celule au proprietatea de a fi compatibile cu celulele donorului nucleului, cu numeroase posibiliti pentru transplantul autolog i rezolvri n cazul respingerii organului transplantat. n cazul acestui tip de embrioni, care pare a fi una din acele situaii excepionale, Comisia Internaional de Bioetic consider acceptabil din punct de vedere etic crearea embrionilor prin transfer nuclear, n sensul producerii de celule stem embrionare, cu scopuri terapeutice. Implantarea embrionilor astfel creai este interzis n conformitate cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului i Genomului Uman. Problema etic ridicat n acest caz este reprezentat de transferul nuclear, care poate deveni primul pas spre clonarea reproductiv uman. Din acest punct de vedere discuiile stiinifice rmn deschise pentru mult vreme.

Celulele stem adulte, diferenta intre celulele stem adulte si cele embrionare, aspecte etice Celulele stem adulte (CSA) se regsesc n organism dup dezvoltarea complet a corpului. Recoltarea lor dup natere este o procedur perfect etic, ntruct nu presupune ntreruperea cursului vieii unei fiine umane. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare. Rolul esential al acestor celule in organismul viu este acela de a mentine integritatea si de a repara uzura tesutului in care se gasesc. Astfel de celule stem au fost identificate in multe tesuturi si organe. Se pare ca ele ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul, pielea, ficatul. Celulele stem adulte prezinta, comparativ cu celulele stem embrionare, anumite avantaje si dezavantaje care le indica sau nu in utilizarea terapeutica. Printre avantaje se numara si faptul ca nu exista probleme de ordin etic in ceea ce priveste utilizarea lor. De asemenea, in cazurile in care donorul si primitorul sunt aceeasi persoana, nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia sistemului imun. Daca insa, donorul este diferit de acceptor, poate sa apara reactie imuna din partea organismului gazda care sa duca la respingerea transplantului. Insa cercetatorii au descoperit 3 dezavantaje extrem de importante celulelor stem adulte care impun prudenta si pot chiar contraindica folosirea lor in terapie. Dezavantajele sunt: - in primul rand, faptul ca acestea sunt celule mature si nu au capacitate mare de proliferare, in sensul ca pot genera doar anumite tipuri celulare, in numar limitat. Aceasta observatie este sustinuta de experimente efectuate pe animale care demonstreaza ca celulele stem cu origine sangvina sunt capabile sa formeze hepatocite si celule cu rol in refacerea integritatii tegumentului. Practic, aceasta observatie se traduce prin faptul ca celulele stem adulte pot fi utilizate in tratamentul unui spectru restrans de boli. In comparatie, celulele stem embrionare sunt capabile sa formeze orice tip de celula si astfel sa fie folosite in tratamentul mai multor boli - in al doilea rand, in cadrul unui organism, celulele stem adulte sunt greu de identificat. Tinand cont de faptul ca organismul este format din miliarde de celule, cautarea in mod particular a celulelor stem corespunde proverbialului "ac in carul cu fan". Chiar si daca sunt identificate, numarul lor fiind redus, nu pot fi utilizate in multe scopuri. Spre deosebire de ele, celulele stem embrionare sunt usor de reperat, deoarece formeaza populatia celulara dominanta in organismul embrionului, practic orice tip de celula embrionara putand juca rol de celula stem. De asemenea, celulele embrionare se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie. - in al treilea rand, celulele stem adulte se dezvolta greu, fapt evidentiat de numeroase studii

care au aratat durata lunga de timp, de ordinul lunilor chiar, necesara unor celule stem adulte de a se transforma in tipul particular de celule vizat initial, fapt deosebit de dezavantajos in cazul in care starea pacientului aflat in tratament impune transplantarea rapida a celulelor. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate realiza imediat. Diferenta majora intre celulele stem embrionare si cele adulte deriva din originea lor, si anume din organismul din care sunt recoltate. Celulele embrionare provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile, care pot fi, la randul lor, donati sau produsi in exces in timpul proceselor de fertilizare in vitro. Celulele stem adulte sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul ombilical. Cercetatorii au evidentiat faptul ca si dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate, considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care sa impuna folosirea lor. Inconvenientul major al acestor celule stem il reprezinta faptul ca in urma diviziunii lor, numarul de celule fiice este foarte limitat si inferior celulelor stem embrionare. O alta diferenta consta in longevitatea celulelor embrionare, care sunt capabile de a-si mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator.

Argumente etice :statutul embrionului uman Problema etica in cercetarea celulelor stem depinde , in mare masura , de statutul atribuit embrionului , desi exista alte considerente , care au un impact asupra acestei intrebari de ordin etic , cum ar fi acordul de proprietar sau creator al embrionului (parintii). Mai mult decat o dezbatere etica, se pune intrebarea ce este embrionul . In cazul in care embrionul este o fiinta umana (sau persoana), se ridica problema daca este permisa folosirea acestuia in cercetare . In cazul in care nu este mai mult decat o colectare de celule umane , atunci exista restrictii mult mai putine privind manipularea lor . Este clar ca embrionul uman are statut unic , in termeni biologici. Spre deosebire de orice alt grup de celule vii , are capacitatea de a se dezvolta intr-un organism complex , care va fi diferentiat in mod substantial de ceea ce a fost o data . Aceasta diferenta poate fi descrisa ca fiind potentialul embrionului potentialul de a se dezvolta intr-o fiinta umana. Problema reala este daca embrionul poate fi introdus ca deplin membru al comunitatii morale . Prin faptul ca embrionul are potentialul de a deveni o fiinta umana, ii confera acestuia un statut special , care ar trebui sa-l protejeze de distrugere . Personalitatea incepe cu fertilizarea ovulului de catre spermatozoid. Din acest moment, organismul primitiv avand o identitate, urmeaza sa se dezvolte in copil si in cele din urma in adult. Personalitatea, din punct de vedere etic, este o calitate importanta pe care fiintele umane o au la fiecare etapa din viata . Acest punct de vedere al personalitatii a fost

contestat de filozofii morali care vad personalitatea ca fiind abilitatea de a experimenta si asta ii confera vietii valoare si semnificatie . Un subiect important de dezbatere este potentialitatea embrionului uman . Embrionul are potentialul de a deveni o persoana . Din acest motiv, aparatorii embrionilor sustin ca este gresit sa altereze evolutia normala a embrionului si sa-l impiedice sa ajunga la potentialul maxim . Ovulele si sperma sunt componente ale zigotului , care mai tarziu devin embrion si apoi fat , dar asta nu inseamana ca se pot bucura de un statut de zigot sau fat pana cand aceasta etapa a dezvoltarii nu a fost atinsa . Nu acordam statutul de fat spermei si nici statutul de fiinta umana unui embrion . Mai mult decat atat , un embrion rezultat din fertilizarea in vitro , dar care nu va fi implantat intr-un uter , nu are pontentialul de a se dezvolta intr-o fiinta umana .Acelasi lucru se aplica la embrionii facuti prin transfer nuclear care nu ar trebui sa fie inplantati cu scopul de clonare reproductiva umana . Deoarece celulele stem embrionare sunt cultivate in embrioblast , recoltarea lor se face cel mai adesea de la embrioni donati de la clinicile de fertilizare in vitro. In ianuarie 2007, cercetatorii de la Universitatea Wake Forest au raportat ca celule stem extrase din lichidul amniotic donat de catre femeile gravide detin in mare parte celule stem embrionare.

Productia si utilizarea embrionilor in cercetare si terapie Dezbaterea cu privire la productia si utilizarea de embrioni umani in cercetare ridica urmatoarea problema : in ce masura embrionii umani in stadiile lor timpurii de viata au dreptul la protectie ? Dac drepturile acordate omului dupa nastere sunt valabile pentru oamenii nenascuti , de la ce etapa in dezvoltarea embrionului sunt acordate ? Vigoarea cu care aceasta problema este dezbatuta variaza de la tara la tara . In tarile in care religia are influenta puternica asupra deciziilor politice cum ar fi Italia , Norvegia , Argentina si Statele Unite , statutul moral al spermei umane , ovulului si al fatului este in centrul dezbaterii. Daca ne indreptam atentia catre demnitatea umana apare un conflict de baza : demnitatea mamei ( in special dreptul de autoritate suprema asupra corpului ei ) spre deosebire de cea a ovulului fertilizat (care are dreptul de a se dezvolta intro persoana )

Perspectiva Europeana asupra clonarii terapeutice Cu toate ca recentele progrese in cercetarea celulelor stem promit un uz terapeutic , aceasta a fost insotita de politica , probleme economice , juridice , religioase , etice . Numeroase legi si regulamente au fost si inca sunt implementate pentru a controla utilizarea si raspandirea acestei noi tehnologii. Situaia juridic este deosebit de complexa n Europa, unde fiecare ar este reglementat att prin legislaia

naional cat i legislaia internaional adoptata de ctre Uniunea European. Deoarece exista diferente sociale si politice , intre tarile UE apar si diferente culturale si religioase , nu este surprinzator sa apara si un mozaic legislativ si de regulamente in curs de dezvoltare care ridica doua intrebari principale. In primul rand producerea si utilizarea de embrioni umani in cercetare ameninta demnitatea umana ? Si in al doilea rand s-ar putea clonarea terapeutica sa conduca la o comercializarea ovulelor si embrionilor umani ?

Apecte legislative Uniunea Europeana are inca probleme sa emita regulamente cu privire la cercetarea pe celule stem , in statele membre . Intrucat Germania , Austria, Italia , Finlanda , Grecia , Olanda , Irlanda interzic sau restrang sever utilizarea de celule stem embrionare , Suedia si Anglia au creat o baza legala care sustin aceasta cercetare . Belgia interzice clonarea reproductiva, dar permite clonarea terapeutica de embrioni . Franta interzice clonarea reproductiva si crearea de embrioni in scopul cercetarii , dar a adoptat legi care permit oamenilor de stiinta sa efectueze cercetari pe surplusul de embrioni din tratamentele de fertilizare in vitro. Germania are o politica restrictiva pentru cercetarea in domeniul celulelor stem. Suedia interzice clonarea reproductiva , dar permite clonarea terapeutica si a autorizat o banca de celule stem . In 2001, Parlamentul Britanic a modificat amendamentul pentru a permite distrugerea embrionilor pentru recoltarea hSC , dar numai in cazul in care cercetarea satisface una din urmatoarele cerinte: -Cresc cunostintele despre dezvoltarea embrionului -Cresc cunostintele despre o boala grava , sau -Permite oricarei astfel de cunostinta sa fie aplicata in dezvoltarea tratamentelor pentru bolile grave. Marea Britanie este una din liderii in domeniul de cercetare al celulelor stem . In 2004 , Africa de Sud a devenit prima tara care a creat o banca de celule stem . Inainte de aceasta , guvernul din Africa de Sud a adoptat o legislatie de a mentine o interdictie privind clonarea reproductiva , dar a aprobat clonarea terapeutica de embrioni. China interzice clonarea umana reproductiva , dar permite crearea de embrioni umani pentru cercetare si scopuri terapeutice . India a interzis in 2004 clonarea reproductiva , dar a permis clonarea terapeutica. In 2004 , Consiliul de Stiinta si Tehnologie din Japonia a votat o lege care le permite oamenilor de stiinta sa faca cercetari pe celule stem cu scop terapeutic dar orientarile oficiale nu au fost inca lansate . In Coreea de Sud guvernul promoveaza clonarea terapeutica , dar interzice clonarea.

Potrivit Institutului Regal pentru Biomedicina Reproductiva , Iranul are unele dintre cele mai liberale legi privind cercetarea celulelor stem si clonarea . In 2006 , Canada a adoptat o lege care permite cercetarea pe embrioni produsi din fertilizarile in vitro . Cu toate acestea, se interzice crearea de embrioni umani pentru cercetare. In SUA, legea federala pune restrictii privind finantarea si utilizarea de celule hES prin amendamente la proiectul de buget. In 2001 , George W. Bush a pus in aplicare o politica de limitare a numarului de linii de celule stem care ar putea fi folosite pentru cercetare . Au fost unele legi de stat cu privire la celulele stem care au fost aprobate in mijlocul anului 2000. In New Jersey din 2004 S1909/A2840, clonarea umana este permisa cu scopul de a dezvolta si recolta celulele stem umane si Missouri din 2006 Amendamentul Doi, legalizeaza anumite forme de cercetare a celulelor stem in stat . Pe de alta parte , Arkansas, Indiana , Michigan , Dakota de Nord si Dakota de Sud au adoptat legi care sa interzica crearea sau distrugerea de embrioni umani pentru cercetarea medicala . In timpul celui de-al doilea mandat al lui Bush , in iulie 2006, acesta a folosit dreptul prezidential de veto pe Stem Cell Research Enhancement Act . The Stem Cell Research Enhancement Act a fost compus din doua proiecte de legi similare si ambele nu au fost aprobate de catre presedintele George W. Bush. Chris Smith, congresman in New Jersey, a scris Stem Cell Therapeutic and Research Act in 2005, care avea anumite modificari si astfel a fost aprobat de catre presedintele George W. Bush. In noiembrie 2004 , alegatorii din California au aprobat Propunerea 71 , cerand 3 miliarde de dolari pentru cercetarea celulelor stem . Presedintele Barack Obama a eliminat restrictia de fonduri federale pusa de Bush in 2001, care doar a permis finantarea pe 21 de linii de celule deja create . Cu toate acestea , Dickey Amendement asupra bugetului , The Omnibus Appropriations Act din 2009, interzic in continuare fondurile federale de a crea noi linii de celule . Cu alte cuvinte , guvernul federal va finanta utilizarea mai multor sute de linii de celule din fonduri private sau publice . Australia sprijina partial cercetarea de celule stem, iar Noua Zeelanda limiteaza cercetarile de celule stem. Practica medicala moderna de stocare a celulelor stem se afla in curs de dezvoltare in Romania, iar unitatile specializate in acest tip de activitate din tara noastra isi adapteaza serviciile constant. Celulele stem sunt inta a numeroase cercetri, dezbateri, punctul de plecare a numeroase tehnologii dar i o problem bioetic major prin implicaiile tiinifice, religioase, filosofice, etice pe care le-ar putea avea utilizarea lor asupra omului i asupra viitorului omului.

Comisia Internaional de Bioetic a UNESCO, precum i Comisia de Bioetic a UNE SCO Romnia acord n ultimul timp din ce n ce mai mult interes rezolvrii acestei probleme aparente fr soluii momentane. n acest sens, pe data de 27 februarie 2008 a avut loc n sediul Comisiei Naionale a Romniei pentru UNESCO dezbaterea cu tema Cercetarea privind celulele stem: aspecte etice i legislative. Printre participanii la aceast consftuire s-au numrat prof. dr. Constantin Bogdan, preedintele Comisiei de Bioetic UNESCO Romnia, dr. Mircea Panait, preedintele Comisiei de bBioetic INCDMI Cantacuzino, preot prof. dr. Emil Moraru, reprezentant al Arhiepiscopiei Romano Catolice Bucureti, Ioana Ispas, consilier pe probleme de bioetic ANCS, preot prof. dr. Vasile Rduc, secretar general Comitetul de Bioetic al Patriarhiei Romne, dr. Alexandra Burlacu, de la INCDP Simionescu, dr. Stela Lerintiu, de la UMF ClujNapoca, Clinica Ginecologie I, Mariela Hulic, de la OSIM.

Probleme politice Este posibil ca din consideratii etice si religioase cercetarea celulelor stem sa fie interzisa . Aproape cu 25 de ani in urma , considerente similare au condus la apeluri pentru o interdictie de cercetare care implica ADN-ul recombinat , dar acum este de necontestat faptul ca sute de mii de oameni sunt in viata sau sanatosi datorita utilizarii ADN-ului recombinat pentru a produce insulina , eritropoietina ,interferon si alte molecule recombinate . In parlamentul Marii Britanii apare o noua problema daca se permite transplantul nuclear pentru productia de celule stem embrionare umane cu genotip diferit . Dezbatarea a fost complicata de teama ca transplantul de nucleu poate conduce la clonarea umana . Academia Nationala a Statelor Unite a publicat doua rapoarte , primul intitulat Stem Cells and the Future of Regenerative Medicine care include marturii ale oamenilor de stiinta , medici si a celor care din diferite considerente etice sau religioase se opun acestei cercetari care implica celule embrionare umane . Principala recomandare care se gaseste in raport este de a permite continuarea cercetarilor atat pe celule embrionare, cat si pe cele adulte , extinderea liniilor de cercetare a celulelor stem embrionare si sa incurajeze ca directie de cercetare metode de prevenire a respingerii celulelor stem si a tesuturilor provenite din acestea, inclusiv cele obtinute prin intermediul clonarii terapeutice . In al doilea raport se ia in considerare aspecte medicale ,stiintifice si aspecte etice ale clonarii reproductive si transplantului nuclear pentru producerea de celule stem pluripotente umane . Acest raport nu s-a concetrat asupra problemelor morale . Accentul a fost pus pe aspecte medicale ale clonarii reproductive umane si a avut ca scop furnizarea de informatie pentru mai multe segmente ale societatii, inclusiv guvernul si agentiile private . Comisia a recomandat interzicerea clonarii umane reproductive . Aceasta a concluzionat ca din considerente medicale si stiintifice, care justifica o interdictie asupra clonarii umane, nu sunt aplicate si la transplantul nuclear pentru producerea de celule stem . Raportul incurajeaza un dialog la nivel international cu privire la aspectele religioase,sociale,etice ridicate de noua tehnologie .

Presedintele George W. Bush a numit un Consiliu de Bioetica sa ia in considerare aceste aspecte ; o mica parte din membrii consiliului sunt oameni de stiinta si medici .Spre deosebire de Academia Nationala a caror membrii s-au angajat sa mentina obiectivitatea si nu au dezvaluit rapoartele doar atunci cand toate datele au fost adunate si analizate . Consiliul de Bioetica contine mai multi membrii care au continuat sa vorbeasca si sa scrie in opozitie pentru transplantul nuclear si producerea celulelor stem umane pluripotente . Din punctul meu de vedere ,o recomandare obiectiva nu poate fi obtinuta de la acesta asociatie ,doar in cazul in care membrii sai fac abstractie de notiunile preconcepute, revizuiesc datele si sa se abtina de la orice dezbatere publica pana nu aud toate argumentele. Ce se intampla daca transplantul nuclear pentru producerea de celule stem este interzis in Statele Unite, dar permis in alte tari (de exemplu China,Suedia si Regatul Unit)? Cercetatorii americani vor trebui sa paraseasca Statele Unite pentru a putea continua cercetarea . Noi companii medicale care produc din aceste descoperiri terapii vor fi create in alte tari ,nu in SUA . Pe scurt ,experimentele pe animale au aratat ca transplantul de nucleu pentru productia de celule stem poate fi realizat cu nuclee din celule mature sau chiar nuclee care contin defecte genetice sau mutatii.Exista deja dovezi ca aceste linii de celule stem embrionare umane pot ajuta la deblocarea anumitor secrete in dezvoltare si anumite evenimente patogene care nu ar putea fi descoperite altfel.Tehnologia este gata pentru productia de celule stem de la diferiti membrii ai societatii noastre , de la celule somatice ale pacientilor cu boli ereditare si de la celulele bolnave (de exemplu pentru toate tipurile de cancer ) unde nucleul detine un intreg istoric in care ne arata cauza acestei boli. Metoda are potentialul de a produce un tratament pentru o varietate de boli. Congresul, presedintele si comunitatea medicala se confrunta acum cu o decizie dificila : sa aprobe acest tip de cercetare sau sa caute metode alternative pentru a trata aceste boli , in opinia mea, viata a sute de mii de oameni va fi afectata.

Unele prevederi existente La nivel internaional, exist cteva dispoziii de reglementare privind cercetarea pe embrioni umani. Multe texte proclama dreptul la via, n general, de exemplu Declaraia Universal a Drepturilor Omului din 1948 (art. 3), Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice din 1966 (art. 1) sau Cartea african a drepturilor omului i Drepturile popoarelor din 1981 (art. 4). Alii, mai precis proclama dreptul la via al copilul conceput, de exemplu, Convenia american privind drepturile omului din 1969, care prevede c "orice persoan are dreptul de a avea viaa lui respectata. Acest drept va fi protejat prin lege i, n general, din momentul conceperii "(art. 4).

La nivel European , Conventia Consiliului European pentru Protectia Drepturilor Omului si Demnitatea Fiintei Umane cu privire la Aplicarea Biologiei si Medicinei 1997 nu a rezolvat problema folosirii embrionilor umani pentru cercetare si a lasat ca fiecare tara sa-si faca singura legislatia in aceasta privinta , in timp ce prevede doua conditii : interzicerea de a produce embrioni umani in scopul de cercerare si adoptarea de legi menita sa asigure protectie embrionului . Un protocol aditional privind Interzicerea Clonarii Fiintelor Umane a fost aprobata in 1998 si a intrat in vigoare la 3 ianuarie 2001 in cinci state membre (Georgia, Grecia, Slovacia, Slovenia si Spania) . The Charter of Fundamental Rights of the European Union adoptata la Nisa , Franta , in decembrie 2000, interzice in mod expres practicile de eugenie si clonare reproductiva , dar nu comenteaza in mod explicit cercetarea embrionilor .Intr-o intrunire din 7 Septembrie 2000 , Parlamentul European isi exprima opozitia fata de crearea de embrioni supranumerari si clonarea terapeutica . Mai recent European Group on Ethics in Science and New Technologies to the European Commission (EGE) a adoptat avizul nr. 15 din 14 noiembrie 2000 privind aspectele etice ale cercetarii celulelor stem umane si utilizarea lor, in care se afirma ca cercetarea celulelor stem pe baza surselor alternative (embrioni ramasi ,tesuturi fetale si tesuturi stem adulte ) necesita un buget specific in timp ce se subliniaza ca este la latitudinea fiecarui stat membru sa interzica sau sa autorizeze cercetarea embrionilor . Pe de alta parte se considera etic inacceptabil crearea embrionilor cu gameti donati cu scopul de a obtine celule stem si prematur sa produca embrioni prin transfer nuclear somatic. In ceea ce priveste America Latina, in Brazilia legea nr 897/95 privind genetica ingineriei interzice producerea , depozitarea si manipularea embrionilor umani in vederea utilizarii lor ca material biologic . Peru interzice in mod specific fertilizarea ovulelor umane in alte scopuri decat reproducerea si clonarea umana (Legea nr 26.8442). Dreptul la viata de la momentul conceperii este recunoscut in Peru de Codul Copiilor si Adolescentilor (legea nr 27.337) , in Costa Rica prin legea Nr 7739 din 1998 si , in Ecuador prin articolul 49, alin.1 din Constitutie (1998). Intr-o serie de alte tari , utilizarea pentru scopuri de cercetare a embrionilor donati de anumite persoane in urma tratamentului impotriva sterilitatii si care nu sunt destinati pentru implantare este permisa. Cercetarea pe embrioni supranumerari este permisa sub riguroase restrictii, dar crearea lor specific pentru acest scop este interzisa. In Septembrie 2000 Observatorul de Lege si de Bioetica de la Barcelona isi exprima sprijinul pentru crearea de embrioni in scopuri de cercetare atat prin donatie cat si prin tehnici de clonare . In Australia legea variaza intre state si teritorii si in unele subiectul nu este reglementat prin lege . Pentru astfel de cazuri Consiliul Medicilor a formulat o serie de orientari (The Ethical Guidelines on Assisted Reproductive Technology, par. 6) care sunt influente dar nu din punct de vedere juridic. In cele din urma, in alte tari se preconizeaza autorizarea de a crea embrioni pentu cercetare. In UK incepand cu anul 1990 legea autorizeaza folosirea embrionilor

supranumerari pentru cercetare .La 22 ianuarie 2001 House of Lords a adoptat o lege care permite clonarea embrionilor umani pentru a obtine celule stem permitand astfel clonarea terapeutica . In Franta legea nr 94-654 din 1994 care interzice cercetarea embrionului este in prezent in revizuire .In conformitate cu avizele emise de National Ethics Consultative Committee and the Conseil dEtat , proiectul de lege permite productia pentru cercetare a celulelor stem de la embrioni supranumerari si clonare terapeutica .In noiembrie 2000 Japonia a adoptat o lege care interzice clonarea reproductiva . In Statele Unite ale Americii desi legea federala interzice , autorizarea de cercetare pe embrioni este lasata la atitudinea fiecarui stat . Pana la aceasta data noua state interzic o astfel de cercetare .Cu toate acestea, in unele state nu exista efectiv nici un control asupra investitiilor private in cercetarea de acest fel . In 1999 National Bioethics Advisory Commission recomanda ca regulamentul federal ar trebui sa permita cercetarea in domeniul celulelor stem embrionare obtinute de la embrionii supranumerari.

Perspective filozofice si religioase Principiile moderne ale drepturilor omului incep cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948 .Astfel de principii reflecta dezbateri vechi printre filozofii si savantii din toata lumea . Printre filozofii moderni , exista o dezbatere cu privire la utilizarea celulelor stem embrionare, deoarece acesti embrioni au posibilitatea de a se dezvolta intr-o fiinta umana . Filozofii si umanistii si-au exprimat nevoia de a dezvolta principii care sunt menite sa ghideze etic utilizarea si cercetarea celulelor stem embrionare . Opiniile exprimate de unele religii majore au contribuit intr-adevar foarte mult la aceste dezbateri . Unele ramuri ale credintei crestine tin seama pe deplin, ca statutul de om este ceva care vine treptat si care ar putea sa nu fie prezent in embrionul timpuriu. In Iudaism , statutul deplin al unui om nu este prezent in momentul fertilizarii, dar este indeplinit dupa o perioada de dezvoltare . O caracteristica importanta a gandirii evreiesti in acest domeniu este acela ca embrionii in afara uterului , prin analogie cu gametii, nu au statut juridic cu exceptia cazului in care parintii le ofera posibilitatea de viata prin implantare si sarcina . Un embrion facut pentru tratamentul FIV si mentinut in vitro , fara potential de implantare poate fi donat si utilizat pentru cercetare . Acest lucru se poate incadra in datoria de a salva vieti care este foarte puternica in iudaism . Cea mai puternica opozitie se gaseste in traditia romano-catolica. In privirea catolicilor o fiinta umana prinde viata chiar in momentul fertilizarii, iar embrionul prin urmare , se considera ca un individ uman si are dreptul la propia viata . Astfel, orice embrion are dreptul sa ajunga la maturitate si sa se dezvolte intr-o fiinta umana matura , existenta embrionului fiind sacra.

Aceasta declaratie scurta a unora dintre religiile majore cu privire la utilizarea embrionilor dezvaluie un contrast puternic al notiunii de embrion in diferite religii.

Restrictii etice In cazul in care cercetarea este permisa pe embrioni umani , cu scopul de a obtine celule stem embrionare , atunci aceasta trebuie supusa unei supravegheri stricte .Aceasta include obtinerea consimtamantului deplin din partea donatorilor pentru materialul biologic si cercetarea pentru care se folosesc acesti embrioni in beneficiul umanitatii . IBC (denumirea intreaga) considera ca cercetarea pentru scopuri nonmedicale este in mod clar lipsita de etica. Aplicatiile medicale de cercetare ale celulelor stem embrionare trebuie sa fie bine identificate ca aplicatii terapeutice si nu triviale ,cosmetice sau eugenice . In nici un caz donarea de embrioni umani nu trebuie sa devina o tranzactie comerciala si trebuie luate masuri pentru a descuraja stimulentele financiare .

Concluzii Este important pentru public si pentru politicieni sa inteleaga fundamentele biologice ale celulelor stem si pentru medici s recunoasc faptul c aceast cunoastere va modifica felul n care gndim despre originea si regenerarea tesuturilor si organelor . n urm cu aproximativ 25 de ani, considerente similare au condus la apeluri pentru o interdictie a cercetarii care implica ADN-ul recombinat , acum insa este de necontestat faptul c sute de mii de oameni sunt n via datorita utilizrii tratamentului cu ADN recombinant pentru a produce insulin, eritropoietina, interferoni etc . Preocuparea principal a bioeticienilor este de a stabili statutul embrionului uman. Embrionul, indiferent de statutul su, are potenialul de a deveni o fiin uman, care este unic. Intervine dilema folosirii n aceast situaie, a celulelor stem embrionare fr a distruge potenialul acestora. Cercetri recente implic o nou tehnic numit reprogramare direct, care realizeaz modificarea genetic prin rearanjarea ADN -ului unor celule adulte n scopul crerii de celule stem .Conform legislaiei n vigoare,Comisia Internaional de Bioetic afirm c fiecare ar i societate, are dreptul i ndatorirea de a de cide asupra problemelor etice cu care se confrunt, inclusiv cercetarea pe celule stem embrionare. n context, se impune existena unor programe de educare i informare precum i un dialog continuu n cadrul societii asupra problemelor etice ridicate de acest tip de studiu. n cazul n care este permis vreun tip de cercetare pe embrioni umani, trebuie inut cont ca aceast cercetare s se deruleze conform programului stabilit i dup anumii indici bine definii. De asemenea, n orice fel de cercetare pe celule embrionare provenite de la orice tip de embrioni, este obligatoriu ca donatorii de material biologic s fie n totalitate informai iar

cercetarea s se desfoare doar cu acordul lor. Este nc controversat de a lua n consideraie tehnologiile alternative de obinere a liniilor celulare embrionare stem de la surse compatibile genetic pentru cercetarea n clonarea terapeutic. Aceste celule stem embrionare pot fi celule stem adulte, prelevate de la un individ adult viu, i celule stem obinute prin transfer nuclear. Din nou trebuie specificat c transferul nuclear trebuie folosit doar pentru cercetarea terapeutic. Cert este c pentru a putea stpni o descoperire pe ct de impresionant pe att de periculoas trebuie urmrit atent, avnd stabilite anumite reguli i constrngeri foarte clare. n primul rnd este necesar consimmntul din partea donatorilor materialului biologic i de asemenea este necesar ca cercetarea s se justifice prin beneficiile aduse umanitii. Orice cercetare nemedical este cu siguran total neetic, la fel i cercetarea care continu dup depirea stadiilor iniiale de dezvoltare embrionar. n concluzie, aplicaiile medicale ale cercetrii pe celule stem embrionare trebuie s fie aplicaii terapeutice bine identificate i nimic altceva.