SEMIOLOGIE MEDICALA

CURS 12

CLEMENTINA COJOCARU
EXAMENUL CLINIC AL
ABDOMENULUI
SIMPTOME PRINCIPALE
 DUREREA ABDOMINALA
 Poate fi: viscerala, parietala sau referita

 Caracterele durerii abdominale:

- localizare (utilizati cele 9 cadrane topografice!)
- iradiere
- calitate
- severitate
- timing
- circumstante de aparitie
- factori de ameliorare si agravare
- simptome asociate
- evolutie
 DUREREA ABDOMINALA - CAUZE
1. Boli gastrointestinale:
- Boli inflamatorii: gastroenterite, ulcer peptic, apendicita, gastrita,
dispepsia, esofagita, diverticulita, boala Crohn, colita ulcerativa
(rectocolita ulcero-hemoragica), colita
- Obstructia: herniile, volvulus, aderente post-chirurgie abdominala,
tumori, sdr de artera mezenterica superioara, constipatie severa,
hemoroizi
- Boli vasculare: embolism, tromboza, hemoragii, angor abdominal,
compresia vaselor de sange
- Sindromul de intestin iritabil
2 Boli ale sistemului biliar
- Afectiuni inflamatorii: colecistite, colangite
- Boli obstructive : colelitiaza, tumori
3. Boli hepatice : hepatitele, abcesul hepatic
4. Boli pancreatice: pancreatita acuta sau cronica, cancer
5. Boli renale: pielonefrite, infectii ale vezicii urinare (cistite),
urolitiaza, retentia de urina, tumori
6. Cauze vasculare: obstructia venei renale, disectia de aorta,
anevrismul de aorta abdominala
 DUREREA ABDOMINALA - CAUZE
7. Cauze ginecologice sau obstetricale: boala inflamatorie
pelvina, torsiunea de ovar, menstruatia, endometrioza,
chistul ovarian, cancer ovarian, sarcina ectopica rupta
8. Cauze legate de peretele abdominal: intindere
musculara sau traumatisme, infectie a peretelui muscular,
infectia herpes zoster (zona zoster), tabes (neurosifilis)
9. Durerea referita:
- De la nivel toracic: pneumonia, embolia pulmonara, boala
cardiaca ischemica, pericardite
- De la nivelul coloanei vertebrale: radiculita
- De la nivelul organelor genitale externe: torsiunea de testicul
10. Perturbari metabolice: uremia, keto-acidoza diabetica,
porfiria, insuficienta adrenala, otravirea cu plumb, sdr de
abstinenta (narcotice)
11. Boli imune/autoimune: sarcoidoza, vasculite, febra
familiala mediteraneana
BOALA CROHN
= boala inflamatorie intestinala care poate afecta orice segment al tubului
digestiv (stomac, intestin subtire, intestin gros)
Principalele leziuni Aspect de “pietre de
intestinale in boala pavaj” (endoscopie)
Crohn

Simptome: diaree, durere abdominala, scadere ponderala,

malabsorbtie, rectoragii
 = boala inflamatorie
COLITA ULCERATIVA/RECTO- intestinala, care debuteaza cel
mai frecvent la nivelul rectului
COLITA ULCERO-HEMORAGICA apoi are ascensiune progresiva

Localizarea leziunilor in Ulceratiile mucoasei

colita ulcerativa colonului (endoscopie)

Simptome principale: diaree si rectoragie; mai apar durere

abdominala, tenesme rectale, mucus si puroi in scaun
 TOPOGRAFIA ABDOMINO-PELVINA

- Hipocondrul dr – epigastru – hipocondrul stg

- Flanc dr – mezogastru – flanc stg
- Fosa iliaca dr – hipogastru – fosa iliaca stg
TIPURILE MAJORE DE
DURERE ABDOMINALA
 ULCERUL PEPTIC -
caracterele durerii
 - durere epigastrica, poate
iradia posterior
 - calitate variabila: arsura,
compresiune, “foame
dureroasa” in ulcerul
duodenal)
 - ameliorata de mese si
reapare post-prandial (in 1-2
ore in ulcerul gastric, in 3-4
ore in ulcerul duodenal =
mica periodicitate); in ulcerul
duodenal, durerea poate trezi
bolnavul in a doua parte a
noptii
 - se accentueaza primavara si
toamna (marea periodicitate)
 - simptome asociate: greata,
varsaturi, meteorism,
eructatii, pirozis, scadere
ponderala (in ulcerul gastric).
Cancerul gastric -
caracterele durerii

 Durere epigastrica
 Calitate variabila: arsura,
compresiune
 Durerea NU este
ameliorata de mese
 Nu are periodicitate
sezoniera
 Simptome asociate: greata,
varsaturi, anorexia,
scadere ponderala, uneori
hematemeza
 Durere persistenta, lent
progresiva, cu o evolutie
mai scurta decat cea din
ulcerul peptic.
 PANCREATITA ACUTA

 Durere epigastrica
violenta, poate iradia in
abdomenul superios sau in
spate
 Debut acut, durere
persistenta
 Durerea se agraveaza in
pozitia de decubit dorsal si
este ameliorata usor de
pozitia aplecat in fata
 Simptome asociate: greata,
varsaturi, distensie
abdominala, febra
 Frecvent – istoric de abuz
de etanol,
hipertrigliceridemie severa
(> 1000mg/dL) sau litiaza
biliara +/- mese abundente
in grasimi
 PANCREATITA
CRONICA

 - durere epigastrica,
poate iradia in spate
 - persistenta, profunda
 - cronica sau recurenta
 - se agraveaza la ingestia
de alcool, mese copioase,
grele, ameliorata de
pozitia aplecat in fata
 - complicata cu scaderea
functiei pancreatice:
steatoree (diaree cu
scaune grasoase), diabet
zaharat
 COLICA BILIARA

 - durere epigastrica sau

in hipocondrul drept,
poate iradia in
umarul/omoplatul drept
 - durere persistenta
 - debut rapid, in cateva
minute, dureaza ore si
dispare gradual; adesea
este recurenta
 - simptome asociate:
anorexia, greata,
varsaturi,
agitatie/anxietate
 Colecistita acuta

 - durere in
hipocondrul drept,
poate iradia spre
omoplatul/umarul
drept
 - durere persistenta
 - debut gradual, cu
durata mai mare ca in
colica biliara
 - agravata de
respiratiile profunde
 - simptome asociate:
anorexia, greata,
varsaturi, febra joasa.
 DISFAGIA

= dificultate in inghitire; rezulta din afectarea

transportului lichidelor, solidelor sau ambelor, de la
faringe la stomac

Tipuri majore:
1. Disfagia orofaringiana
2. Disfagia esofagiana
 DISFAGIA OROFARINGIANA
- AVC, scleroza multipla, miastenia gravis, boala Parkinson si
sindroamele parkinsoniene, scleroza laterala amiotrofica
- xerostomia, radioterapia (cancere), malignitati ale gatului
- neurotoxine (e.g. venin de sarpe), esofagita eozinofilica,
faringitele etc.

- Semne si simptome: dificultatea sau incapacitatea de a

controla mancarea sau saliva in gura, dificultate in initierea
deglutitiei, tuse, pneumonii recurente (aspiratie), scadere
ponderala neexplicata, reflux nazal

- * Disfagia functionala este definita ca acea disfagie fara cauze

organice decelabile!
 DISFAGIA ESOFAGIANA
 a. Afectiuni motorii: spasm esofagian difuz, sclerodermia,
achalasia cardiei
 b. Cauze inflamatorii: esofagita peptica, esofagita cu
Candida
 c. Cauze mcanice:
- carcinom esofagian sau gastric (cardial), leiomiom esofagian
- Compresiune externa a esofagului (e.g. printr-un ganglion
limfatic hipertrofiat)

 Disfagia esofagiana este aproape intotdeauna produsa de o

boala esofagiana sau o cauza adiacenta esofagului ; ocazional
se poate datora unor leziuni ale faringelui sau stomacului
 In multe situatii ce cauzeaza disfagie, lumenul esofagian se
stenozeaza progresiv. Initial numai alimentele solide,
fibroase cauzeaza dificultati la deglutitie, apoi problema se
extinde la toate solidele si ulterior si la lichide
 Cel mai frecvent simptom al disfagiei esofagiene este
incapacitatea de a inghiti alimentele solide!
SPASMUL ESOFAGIAN DIFUZ

Aspecte radiologice – pasaj

baritat (esofag moniliform/
“in tirbuson”)
ACHALASIA CARDIEI
Principalele modificari
functionale in achalazie:
Aspect radiologic – “cioc
spasm SEI, dilatare
de pasare”
esofag supraiacent
 ODINOFAGIA

= durere la deglutitie, la nivel oral (orofaringe) sau esofagian;

poate aparea cu sau fara disfagie si poate avea ca si consecinta
scaderea ponderala.
Calitate: senzatie de arsura sau caracter de junghi care raspunde
in spate
Cauze frecevnte:
- Alimente si bauturi foarte firbinti sau foarte reci, medicamente

- Ulceratii si alte leziuni mucoase

- Infectii de tract respirator superior

- Boli autoimune

- Cancere

- Tulburari motorii

- Esofagita cu Candida
 DISPEPSIA
= se refera la digestia dificila
Semne & simptome:
 Durere cronica in abdomenul superior
 Pirozis (senzatie de arsura sau de fierbinteala
retrosternala; poate iradia dinspre epigastru spre gat)
 Plenitudine abdominala in etajul superior, postprandial
 Exces de gaz abdominal (balonare/distensie abdominala,
eructatii frecvente)
 Senzatie de plenitudine sau sensibilitate la palpare

Cauze frecvente:
 Boala de reflux gastroesofagian, gastrite, ulcer peptic
 Cancere
 Medicatie (e.g. antagonisti de canale de calciu, nitrati,
bifosfonati)
 GREATA
= senzatia de neplacere si disconfort la nivelul polului
superior al stomacului, care adesea precede varsatura

Cauze

 gastroenterita, ulcerul, bolile vezicii biliare

 stadiul precoce al sarcinii (trim I), durerea intensa,
stresul emotional (frica), raul de miscare
 medicatia: chemoterapia, agentii de anestezie generala

 IMA localizat inferior

 contuzie craniana sau leziune cerebrala, tumora cerebrala

 unele forme de cancer

 VOMA/VARSATURILE
= golirea voluntara sau involuntara a continutului stomacului prin cavitatea bucala si, rar,
prin cea nazala

1. Boli alte tractului digestiv

- gastrite, gastroenterite, boala de reflux gastroesofagian, stenoza pilorica
- Obstructia intestinala, abdomen acut si/sau peritonita
- Colecistita, pancreatita, apendicita, hepatitele
- Alergii alimentare, otraviri
2. Leziuni ale sistemului senzorial si ale creierului
- Raul de miscare, boala Ménière
- Contuzia sau hemoragia cerebrala
- Tumori cerebrale, hipertensiune intracraniana (HTIC)
- Migrena
3. Infarctul miocardic acut inferior
4. Tulburari metabolice
- hipercalcemia
- uremia, insuficienta adrenala
- - hipoglicemia, hiperglicemia
5. Sarcina
6. Reactii la administrarea de: alcool, opioide, inhibitorii recaptarii de serotonina,
chimioterapia
HEMATEMEZA
= varsatura cu sange
- Are originea in tractul
digestiv (sursa in tractul
Hematemeza – aspect
endoscopic GI superior, tipic deasupra
ligamentului/unghiului
Treitz)
- Culoarea este rosu-inchis
sau brun (arata ca “zatul
de cafea”), eliminat prin
voma, uneori amestecat cu
alimente
- Pacientul are, de obicei,
istoric de boala digestiva
HEMATEMEZA
HEMATEMEZA
 Cauze
 Sdr Mallory – Weiss: fisuri sangerande ale mucoasei
esofagiene, cauzate de obicei de efortul repetat si
prelungit de a voma
 Exteriorizarea prin varsatura a sangelui ingerat dupa
hemoragie la nivelul cavitatii orale, nasului sau
gatului
 Varice esofagiene, gastrice sau intestinale sangerande
 Tumori ale stomacului/esofagului
 Iradierea/Radioterapia
 Gastroenteritele
 Ulcerul peptic, gastritele, sdr Zollinger – Ellison
(ulcere peptice multiple, severe & tumori secretante
de gastrina in tractul digestiv)
 Leziuni iatrogenice (proceduri invazive – endoscopia
sau ecocardiografia transesofagiana)
SINDROMUL MALLORY-WEISS
Ruptura incompleta
Fisuri liniare ale
(fisura) si completa a
mucoasei esofagiene
peretelui esofagian
(endoscopie)
SINDROMUL ZOLLINGER-ELLISON
Aspecte clinice Aspect endoscopic
 REGURGITAREA

= ascensionarea continutului esofagian sau gastric, in

absenta senzatiei de greata ori a efortului de voma; este
diferita de varsatura

Cauze
 Boala de reflux gastroesofagian, ulcer, gastroenterite,
afectiuni ale sfincterului esofagian, stenoza pilorica,
diverticulul Zenker, achalazia cardiei, hernia hiatala
 Pozitia aplecat in fata, exercitiul fizic intens

 Colagenozele (sclerodermia)

 Diabetul zaharat, neuropatia alcoolica

DISFUNCTIA (TULBURAREA
FUNCTIONALA) INTESTINALA

 Diareea

- Diareea acuta

- Diareea cronica sau recurenta

 Constipatia
DIAREEA

= tulburarea ce consta in aparitia a 3 sau mai

multe scaune semiformate sau lichide/zi sau de a
avea o cantitate mai mare de materii fecale decat
normal

Este o cauza comuna de deces la varstnici si sugari

– prin deshidratare masiva necorectata!
 DIAREEA ACUTA

Infectii: virusuri, bacterii entero-toxigene (Escherichia

Coli , Staphylococcus aureus), invazia bacteriana a
mucoasei intestinale (Salmonella, Shigella,
Campylobacter)

Semne & Simptome

- Sunt in general de scurta durata (exceptie: deficitul de
lactaza)
- Scaune apoase, cu sange, puroi sau mucus (germeni
invazivi)
- Simptome asociate: greata, varsaturi, durere
abdominala, tenesme, febra
-
 DIAREEA CRONICA/RECURENTA

a. Sindroamele de malabsorbtie: infectii

(bacteriene/virale, sprue tropical, paraziti - e.g. Giardia
lamblia, Ancylostoma duodenale), boala Whipple,
anomalii la nivel de mucoasa intestinala (boala celiaca,
intoleranta la laptele de vaca), alterarea digestiei
(insuficienta pancreatica, malabsorbtia sarurilor
biliare), defecte structurale (boala Crohn, post-
gastrectomie, iradiere, boli colagen-vasculare, cancer de
colon), deficite enzimatice (deficit de lactaza, deficit de
dizaharidaza intestinala), boli sistemice care afecteaza
tractul gastrointestinal (hipotiroidismul si
hipertiroidismul, boala Addison, DZ)
Semne & simptome
- in general, debut progresiv
Semne & simptome in diareea de malabsorbtie:

 Absorbtia deficitara a grasimilor si vitaminelor

liposolubile, cu excretie excesiva a grasimilor (steatoree)

 Materiile fecale sunt tipic voluminoase, moi, galben-

deschis sau nuante de gri, grase sau uleioase, uneori
spumoase; miros neplacut particular; de obicei plutesc in
vasul de toaleta

 Simptome asociate: anorexia, scaderea ponderala,

oboseala, distensia abdominala, durerea abdominala
cronica; expresia deficientelor nutritionale: infectii
respiratorii frecvente (deficit vitamina A), fracturi
(deficit vitamina D), sangerari (deficit vitamina K),
glosita (deficit vitamina B), edeme (hipo-proteinemie).
DIAREEA CRONICA/RECURENTA

b. Diareea osmotica:
 medicamente (e.g. orlistat) care inhiba absorbtia
grasimilor, laxative osmotice
 La indivizii normali: excesul de magneziu sau vitamina
C sau lactoza nedigerata poate cauza diaree osmotica si
distensie intestinala
 sorbitolul (gasit adesea in alimentele si bauturile fara
zahar) – este dificil de absorbit si, in cantitati mari, duce
la diaree osmotica
c. Sindromul de intestin iritabil – se prezinta adesea
cu disconfort abdominal ameliorat de defecatie si scaune
cu aspect anormal (diaree sau constipatie) pentru cel
putin 3 zile/saptamana, in ultimele 3 luni
 CONSTIPATIA
= mai putin de 3 scaune/saptamana; constipatie severa =
mai putin de 1 scaun/saptamana

• Este important sa distingem intre constipatia acuta

(debut recent) si constipatia cronica (de lunga durata)!

Simptome asociate “de alarma”

- Sangerare rectala (hematochezie)

- Durere si crampe abdominale

- Greata si varsaturi

- Scadere involuntara in greutate

 CONSTIPATIA

Cauze

- Medicatia (e.g. codeina, suplimente cu fier, amitriptilina)

- Obiceiurile
- Dieta saraca in fibre

- Tulburari hormonale: hipotiroidism, hiperparatiyroidism, in timpul

menstruatiei, niveluri ridicate de estrogen si progesteron (in timpul
sarcinii)

- Conditii patologice ce afecteaza intestinul: psudo-obstructia

intestinala, cancer, stricturi benigne ale colonului, diverticulita,
sclerodermia

- Boli metabolice: diabetul zaharat (neuropatia autonoma)

- Boli neurologice: boala Parkinson, scleroza multipla, leziuni ale

maduvei spinarii

- Sdr de intestin iritabil, leziuni dureroase anale

 SCAUNELE NEGRE & CU SANGE

1. Melena
2. Sangerarea rectala – sange rosu
(hematochezia)
3. Sangerarea oculta gastrointestinala
 Sangerarea rectala
Melena
(endoscopie/rectoscopie)
 MELENA
= fecale negre, aderente si lucioase; este asociata cu hemoragiile eso-gastro-
intestinale (pierderea de cel putin 60 ml de sange, frecvent de la nivelul
esofagului, stomacului sau duodenului – pana la unghiul/ligamentul lui
Treitz)

Cauze frecvente
 Ulcerul peptic, gastritele
 Varicele esofagiene, sindromul Mallory-Weiss
 Supradozarea de anticoagulant
 Tumori, in special maligne
 Boli hemoragipare (e.g. purpura si hemofilia)
 Rar: sange inghitit si digerat, ca urmare a unei hemoragii nazale (epistaxis)

 Cauze de "falsa" melena: suplimentele cu fier, medicamentele cu bismut,

unele alimente; in aceste cazuri, fecalele cunt negre dar sunt negative la
testul pentru hemoragii oculte si nu au semnificatie patologica !
 SANGERAREA RECTALA (HEMATOCHEZIA)
= trecerea de sange rosu prin anus, adesea amestecat cu
fecalele si/sau cheaguri de sange; are originea in tractul
gastrointestinal inferior (colon sigmoid si rect, sub
ligamentul lui Treitz)
Severitatea episoadelor
- usoara (sangerare auto-limitata)
- moderata – cantitate mare de sange rosu-stralucitor
sau rosu-inchis, adesea amestecat cu fecalele si/sau
cheaguri de sange, survine in mod repetat
- severa – cantitate foarte mare de sange eliminata in
mai multe scaune sau intr-un singur scaun
- Semne & simptome (in episoadele moderate sau severe)
- Slabiciune, ameteala, lesin
- Semne de TA scazuta sau hipotensiune ortostatica
SANGERAREA RECTALA (HEMATOCHEZIA)
 Culoarea sangelui depinde de localizareasangerarii – cu cat
sediul sangerarii este mai aproape de anus, cu atat culoarea
este rosu-stralucitor; sangerarile de la nivel anal, rectal si
colon sigmoid tind sa fie cu sange rosu-stralucitor iar
sangerarile din colonul transvers si ascendent tind sa fie cu
sange rosu-inchis sau maroniu

 Cauze frecvente:
 Fisuri anale, hemoroizi
 Cancer si polipi localizati la nivel de rect si colon,
diverticuloza intestinala
 Vase de sange anormale (angiodisplazia)
 Colita ulcerativa, proctita ulcerativa, colita din boala Crohn,
colitele infectioase si ischemice, diverticulul Meckel
 SANGERAREA OCULTA GASTROINTESTINALA

= se refera la o pierdere lenta de sange provenit din tractul

gastrointestinal superior sau inferior, care nu modifica
culoarea scaunelor
Sangele este detectat in scaun doar prin testare de
laborator (hemocult test)!

Sangerarile oculte au multe dintre cauzele de sangerare

rectala si pot avea aceleasi simptome
E.g. sangerarea oculta din ulcere, polipi colonici sau cancere
poate produce mici cantitati de sange care se mixeaza si
se pierde prin scaun. Se asociaza adesea cu anemia
feripriva din cauza pierderii fierului din Hb eritrocitara.
 ICTERUL
= discolorare galbena a pielii si mucoaselor (sclere), din
cauza cresterii nivelului de bilirubina, pigmentul biliar
derivat din scindarea hemoglobinei
= apare initial la nivel conjunctival (~ 2 mg/dL), apoi la
nivelul altor membrane mucoase, apoi devine cutanat,
generalizat ( > 3 mg/dL)

Cauze frecvente:
- Afectiuni hepatice
- Hemoliza eritrocitara
- Litiaza biliara
- Cancerul de pancreas si de cai biliare

! Nivelul inalt de caroten (hipercarotinemia) – culoare

galben-portocalie a palmelor, talpilor si a fetei!
HIPERCAROTINEMIA

HYPERCAROTENEMIA
Icter neonatal Icter scleral
ICTERUL

 Clasificare – mecanisme

a. Icterul pre-hepatic (hemolitic)

b. Icterul hepatocelular (hepatic)
c. Icterul post-hepatic (obstructiv)
 MECANISMELE ICTERELOR

 Cresterea productiei de bilirubina

 Leziuni hepatocelulare (afectarea metabolismului

bilirubinei)

 Afectarea excretiei de bilirubina (intra- SAU

extrahepatica/post-hepatica)
 Normal: hepatocitele conjuga bilirubina
neconjugata cu alte substante, facand-o hidro-
solubila, apoi o excreta in bila.

• Bila trece prin ductul cistic in canalul biliar comun,

care dreneaza si ductele extrahepatice de la nivelul
ficatului.

• Distal, canalul biliar comun si ductul pancreatic se

varsa la nivelul duodenului prin ampula Vater.
 EXCRETIA
BILIRUBINEI
1. CRESTEREA PRODUCTIEI DE BILIRUBINA

 Predominant cu bilirubina neconjugata

 Anemiile hemolitice (cresterea productiei de

bilirubina neconjugata) - & splenomegalie!

 Sindromul Gilbert
- Boala hepatica genetica, intalnita la 3-12% din
populatie
- Activitate redusa a glucuronil-transferazei, enzima ce
conjuga bilirubina
- Niveluri ridicate de bilirubina neconjugata in fluxul
sangvin
- Icter discret, care apare mai ales in conditii de effort
fizic, stress sau post prelungit
ICTERUL PRE-HEPATIC (HEMOLITIC)
 Cauzat de o crestere a hemolizei:
 - anumite boli genetice: anemia falciforma/siclemia
(eritrocite in forma de secera), microsferocitoza,
thalasemia, deficitul de glucoza 6-fosfat-
dehidrogenaza
 - sindromul hemolitic-uremic
 - defecte ale metabolismului bilirubinei: sindromul
Gilbert, sdr Crigler-Najjar

Productia crescuta de bilirubina (neconjugata) conduce

la cresterea productiei de urobilinogen urinar
Bilirubina nu se gaseste in mod normal in urina,
deoarece bilirubina neconjugata nu este
hidrosolubila
 2. LEZIUNILE HEPATO-CELULARE &
AFECTAREA METABOLISMULUI BILIRUBINEI
 Apare deoarece necroza hepatocitara reduce capacitatea ficatului de a
metaboliza si excreta bilirubina
Cauze frecvente:
 Afectiunile hepatice acute si cronice:
- Hepatitele (virale, alcoolice, autoimune)
- Cirozele hepatice

 Hepatotoxicitatea unor substante (solventi, medicatie, toxine de mediu)

 Boala hepatica alcoolica

 Ciroza biliara primitiva – cresterea bilirubinei conjugate plasmatice

 Icterul neonatal, apare la aproape toti nou-nascutii, deoarece conjugarea
si excretia bilirubinei nu sunt complet maturate pana la varsta de aprox 2
saptamani
 Leptospiroza (transmitere – urina si fecale sobolani; profesii cu risc –
instalatori, salubritate)
 Afectiuni ereditare
 3. AFECTAREA EXCRETIEI BILIRUBINEI (INTRA- SAU
EXTRAHEPATIC)

 Icterul intrahepatic – alterarea excretiei din cauza

lezarii hepatocitelor sau a canaliculelor biliare
intrahepatice; scaderea excretiei de bilirubina in bila,
resultind o reabsorbtie a bilirubinei conjugate inapoi in
sange (hepatitele virale, ciroze, ciroza biliara primitiva,
colestaza drog-indusa)

 Icterul extrahepatic – obstructia ductelor biliare

extrahepatice, cel mai frecvent ductul cistic si canalul
biliar comun (calculi biliari, cancer de pancreas,
colangiocarcinom)
 ICTERUL POST-HEPATIC (EXTRA-HEPATIC)

 Numit si icter obstructiv, fiind cauzat de o intrerupere a

drenajului bilei in sistemul biliar
 Cauzele frecvente:
 Calculi in canalul biliar comun, stricturi ale canalului biliar
comun, atrezia de cai biliare, carcinom ductal
 Cancerul de cap de pancreas, pancreatitele si pseudochistul
pancreatic
 In obstructia completa a ductului biliar, NU se gaseste
urobilinogen in urina, din moment ce bilirubina nu ajunge in
intestin, locul unde este convertita normal in urobilinogen, care
mai tarziu este eliberat in torentul circulator
 Prezenta bilirubinei (conjugate) in urina fara prezenta
urobilinogenului urinar sugereaza icter obstructiv, fie de cauza
intra-hepatica fie post-hepatica
 Colesterolul seric poate creste si poate aparea prurit sever, din
cauza depunerii subcutanate a sarurilor biliare
 CANCERUL
PANCREATIC (cap
LITIAZA BILIARA pancreas)
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE
 Ce culoare au urina & scaunul?
• Cand nivelul bilirubinei conjugate creste in sange, ea poate fi
excretata in urina, modificandu-I culoarea la galben-inchis sau
maroniu – culoarea ceaiului. Bilirubina neconjugata nu este
hidrosolubila, deci NU este excretata in urina!
 Urina inchisa la culoare indica afectarea excretiei de bilirubina in
tractul gastrointestinal!
 Cand excretia bilei in intestin este complet oprita, scaunele devin
gris sau albicioase, cretoase =acolice = fara bila = obstructie
 Mancarime (prurit cutanat)? – indica icter colestatic sau
obstructiv
 Este prezenta durerea abdominala (hipocondru drept)? –
distensia capsulei ficatului, colica biliara, cancer pancreatic
ICTERUL (SCLERAL SI TEGUMENTAR)