Litiaza biliara (calculii biliari)

Generalitati
Sus

Vezi galerie foto

Vezica biliara (colecistul sau "fierea" populara) este un sac de mici dimensiuni,
pozitionat imediat sub ficat. Are rolul de a depozita bila secretata de ficat. Bila ajuta la
digestia grasimilor si este eliminata din vezica biliara in intestinul subtire, prin intermediul
unor canale, cai biliare.

Calculii biliari sunt compusi din colesterol si alti constituenti ce se gasesc in bila. Ca
dimensiune, pot fi mai mici decat un bob de grau sau mai mari decat o minge de golf.
Marea majoritate a acestor calcului nu pun probleme, dar daca blocheaza un canal
excretor, necesita tratament.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic diferential
5. Evolutie
6. Factori de risc
7. Consult de specialitate
8. Expectativa vigilenta
9. Medici specialisti recomandati
10. Investigatii
11. Tratament
12. Profilaxie
13. Articole similare
Cauze
Sus

Calculii biliari apar atunci cand colesterolul si substantele constituente ale bilei cristalizeaza,
formand calculi duri in vezica biliara. Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate
prea mare de colesterol in bila sau atunci cand functia vezicii biliare este alterata (nu se
goleste normal).
Marea majoritate a medicilor considera ca inclusiv calculii de dimensiuni microscopice pot
determina aparitia simptomelor. Acesti calculi de mici dimensiuni pot duce la formarea unui
sediment denumit "namol biliar", care poate fi adesea evidentiat la examinarea ecografica
abdominala.
Simptome
Sus

Cel mai frecvent simptom ale litiazei biliare este durerea in zona epigastrica (zona
stomacului) si in parte superioara dreapta a abdomenului, aria subcostala dreapta,
denumita medical, hipocondru drept.
Durerea poate avea urmatoarele caracteristici:
- apare brusc in zona centrala superioara a abdomenului (zona epigastrica) si se poate
intinde in partea superioara dreapta a spatelui si in zona umarului; este greu de gasit o
pozitie confortabila; durerea nu dispare odata cu incercarea de deplasare
- impiedica efectuarea unor miscari respiratorii normale si profunde
- dureaza de la 15 minute pana la 24 ore (frecvent, dureaza intre 1 si 5 ore)
- apare noaptea, fiind atat de severa incat sa intrerupa somnul
- apare dupa mese.
Durerea asociata litiazei biliare poate determina varsaturi, care pot duce la usurarea intr-o
oarecare masura a durerii si presiunii abdominale. Durerea ce asociaza febra, greata si
varsaturi sau inapetenta (pierderea apetitului alimentar), poate fi un semn de infectie la
nivelul vezicii biliare (colecistita acuta).
Simptomele care sugereaza obstructia canalului biliar comun includ:
- ingalbenirea pielii si a portiunii albe a ochiului (icter)
- inchiderea la culoare a urinii (urini hipercrome)
- scaune deschise la culoare (acolice)
- febra si frisoane.
Diagnostic diferential
Sus

Exista numeroase alte afectiuni ce pot determina aparitia unor simptome similare,
inclusiv refluxul gastro-esofagian, durerea determinata de infarctul miocardic precum si
afectiuni hepatice. Infectiile digestive (gastroenterita) si toxiinfectia alimentara pot, de
asemenea, determina aparitia simptomelor asemantoare celor produse de litiaza
biliara. Diareea si varsaturile se asociaza cu gripa si toxiinfectia alimentara, dar durerea tinde
sa fie mai degraba trecatoare, decat constanta. Durerea ce apare in aceste afectiuni este
resimtita mai degraba in tot abdomenul decat intr-un singur loc. Durerea abdominala
trecatoare (mai degraba decat constanta) si care se asociaza cu greata, varsaturi si posibil
febra usoara este mai degraba determinta de gastroenterita sau toxiinfectii alimentare,
decat de litiaza biliara. Este cu atat mai probabil ca acestea sa fie cauza durerii cu cat si
persoanele din anturaj resimt aceleasi simptome.
Evolutie
Sus

Evolutia litiazei biliare depinde de prezenta sau nu a simptomelor. Marea majoritate a

pacientilor cu litiaza biliara nu prezinta simptome si nu necesita tratament. Cei care prezinta
simptome, adesea sufera interventie chirurgicala pentru indepartarea vezicii biliare.

Litiaza biliara asimptomatica

Pana la 90% dintre persoanele cu litiaza biliara nu prezinta simptome. Marea majoritate a
celor cu litiaza biliara asimptomatica nu vor prezenta niciodata simptome.

Litiaza biliara simptomatica

Cea mai frecventa problema cauzata de litiaza biliara consta in obstructia repetata de catre
un calcul a canalului cistic, ductul ce dreneaza vezica biliara. Aceasta determina accese
periodice de durere ce apar in contextul contractiei si relaxarii vezicii biliare. Accesele de
durere sunt, de obicei, severe si constante, durand de la 15 minute pana la 6 ore, durerea
putandu-se agrava dupa masa. Simptomele cedeaza in cateva zile.
La primul acces dureros, cea mai buna atitudine consta in a observa daca durerea trece
fara interventie chirurgicala. Totusi, daca durerea este severa sau daca au mai existat
asemenea antecedente dureroase, se poate dovedi necesar tratamentul chirurgical pentru
indepartarea vezicii biliare.
In functie de locul de obstructie al canalului biliar, simptomele pot include greata, varsaturi,
febra si durere abdominala severa ce dureaza mai mult de 6 ore. Daca aceste simptome
apar, se poate dovedi necesar tratamentul chirurgical de indepartare a vezicii biliare si a
calcului inclavat.
Rar, calculii biliari pot determina aparitia pancreatitei acute, o inflamatie a pancreasului.
Pietrele pot bloca fluxul de enzime digestive secretate de pancreas. Pancreatita poate duce
la aparitia durerii abdominale acute, severe, la pierderea apetitului, greata, varsaturi si
febra.
Necesitatea interventiei chirurgicale
De obicei, primul acces de simptome determinate de litiaza biliara nu este sever.
Complicatiile grave (precum obstructia unui canal) se produc rar, astfel incat in urma
consultarii cu medicul, se poate decide amanarea tratamentului pentru a se observa daca
simptomele se remit de la sine. Acest lucru este cu atat mai important cu cat medicul nu
este sigur daca simptomele sunt produse de litiaza biliara. Desi, uneori interventia
chirurgicala de urgenta este necesara, in majoritatea cazurilor pare o abordare mai sigura
amanarea tratamentului pana la aparitia unui al doilea episod dureros. Daca apar doua
episoade dureroase, este foarte posibil ca acestea sa se repete in viitor. In aceasta situatie,
tratamentul chirurgical pentru indepartarea vezicii biliare este, de obicei, cea mai buna
solutie. Persoanele ce resimt simptome asociate litiazei biliare, au un risc mai mare de a
prezenta simptome dureroase in viitor si complicatii, fata de cei asimptomatici. Este
imposibil de prezis frecventa episoadelor dureroase, precum si severitate acestora. Multi
dintre cei ce se hotarasc sa nu se trateze, nu prezinta probleme ulterioare. Aproximativ 1
din 3 persoane ce prezinta un acces dureros unic, nu prezinta ulterior alte episoade
dureroase.
Factori de risc
Sus

Sansele de a dezvolta litiaza biliara simptomatica sunt mai mari pentru:

- persoanele de sex feminin - femeile au un risc de 2 ori mai mare decat barbatii de a
dezvolta litiaza biliara
- persoanele in varsta de peste 55 de ani
- persoanele supraponderale
- persoanele ce au scazut rapid in greutate - litiaza biliara apare la aproximativ un sfert din
persoanele supraponderale ce urmaresc o dieta stricta si la aproximativ jumatate din cei ce
fac tratament chirurgical pentru obezitate (bypass gastric). Prin aceasta interventie
chirurgicala, se reduce dimensiunea stomacului si se realizeaza conexiunea stomacului
restant cu portiunea mijlocie a instestinului subtire.
- persoanele cu niveluri crescute de colesterol "bun" (HDL sau lipoproteine cu densitate
mare) si trigliceride (tipuri de grasimi gasite in sange si alimente)
- personele cu boala Crohn
- persoanele cu istoric familial de litiaza biliara
- femeile insarcinate
- persoanele ce fac tratament cu estrogeni (post menopauza) sau doze mari
de anticonceptionale orale
- persoanale de origine hispanica sau americanii nativi
- persoanele cu siclemie
- persoanele ce fac tratament cu anumite medicamente, de exemplu Octeotrid sau
medicamente ce scad nivelul colesterolului precum Gamfibrozil sau Fenofibrat
- persoanele cu ciroza hepatica
- persoanele sedentare
- persoanele ce postesc.
Consult de specialitate
Sus

Durerea abdominala poate fi un simptom al unei afectiuni foarte grave sau chiar
amenintatoare de viata, mai ales pentru persoanele ce au o afectiune cardiaca preexistenta
si au peste 60 de ani. Daca este resimtita o durere acuta si severa fara a se cunoaste cu
exactitate cauza, cel mai probabil se impune de urgenta un tratament medical. Sunt
considerate semne de alarma: dificultatea in respiratie, lesinul sau pierderea cunostintei.
Este recomandat consultul de urgenta al medicului daca:
- apare durere ce poate fi determinata de litiaza biliara (durere continua, de intensitate
moderata pana la severa la nivelul zonei superioare drepte a abdomenului) asociata cu
febra de 38C sau mai mult alaturi de frisoane ce nu sunt determinate de gastroenterita sau
oricare alt motiv
- apare durere in zona superioara mediana sau superioara dreapta a abdomenului, asociata
unei tente galbene a tegumentului si a zonei albe a ochiului (sclera), urina inchisa la
culoare, maronie sau scaune de culoare deschisa
- la o persoana suferinda de diabet zaharat sau prezentand deficiente ale sistemului imun
apar simptome ce ar putea fi determinate de prezenta litiazei biliare.
Chiar daca apar simptome ale litiazei biliare, insa fara ca acestea sa se insoteasca cu
febra, frison sau ingalbenirea tegumentelor sau a partii albe a ochiului (sclera), poate fi
totusi necesara o evaluare medicala si instituirea unui tratament. Este recomandata
efecturea unei vizite la medic.
Expectativa vigilenta
Sus

Perioada de expectativa este acel interval de timp in care medicul, alaturi de pacient,
evalueaza simptomele si starea pacientului pentru a vedea daca este necesara instituirea
unui tratament. Expectativa vigilenta este adesea prima abordare in cazul primului atac
de colica biliara.
Calculii simptomatici
Daca litiaza biliara determina aparitia simptomelor, tratamentul este recomandat daca
aceste simptome sunt severe sau daca recidiveaza. Tratamentul poate duce la usurarea
durerii si la prevenirea aparitiei complicatiilor:
- este recomandabil sa se astepte pana la repetarea primului episod dureros inainte de
interventia chirurgicala
- pana la 30% dintre persoanele cu litiaza biliara ce au un episod dureros sau alte simptome
legate de aceasta, nu vor repeta simptomele.
Calculii asimptomatici
Daca in timpul unei explorari efectuate pentru alta afectiune au fost descoperiti calculi biliari
si daca acestia nu au produs niciodata simptome, riscul de aparitie al unei complicatii este
redus. In marea majoritate a cazurilor nu este necesara instituirea unui tratament.
In anumite situatii, medicii pot recomanda interventia chirurgicala pentru calculii
asimptomatici. Expectativa ar putea sa nu fie indicata in urmatoarele cazuri:
- calcul de mari dimensiuni
- alte probleme medicale asociate, precum diabetul zaharat, ce ar putea agrava
complicatiile litiazei biliare
- risc crescut de aparitie al cancerului de vezica biliara (de exemplu, in cazul indienilor Pima)
- o dezvoltare excesiva a unor tesuturi la nivelul vezicii biliare (polipi)
- vezica calcificata (cunoscuta si sub numele de vezica de portelan).
Medici specialisti recomandati
Sus

Simptomele determinate de calculii biliari pot fi evaluate de urmatoarele grupe de specialisti

medicali:
- medicul de familie
- medicul specialist in boli interne
- medicul gastroenterolog
- medic chirurg generalist.
Investigatii
Sus

Calculii biliari pot fi observati in cazul efectuarii unor investigatii pentru evaluarea durerii
abdominale sau in timpul efectuarii ecografiei de rutina pentru monitorizarea sarcinii.
Medicul specialist va dori sa afle antecedentele personale patologice, istoricul bolii si
simptomele resimtite si va efectua un examen fizic. Chiar daca istoricul bolii si examenul
fizic pot orienta spre diagnosticul de litiaza biliara, investigatiile vor confirma diagnosticul.
Investigatiile pentru litiaza biliara includ:
- Ecografia abdominala - este cel mai bun test pentru confirmarea litiazei biliare.
Acuratetea testului este de 95%. Pentru efectuarea acestui test, medicul foloseste o sonda
pe care o deplaseaza de-a lungul abdomenului si care transmite informatiile culese la un
monitor. Aceasta investigatie poate arata si alte modificari la nivelul vezicii biliare si a
canalelor biliare. De asemenea, poate fi utila pentru diagnosticarea altor afectiuni ce pot
determina simptome asemanatoare litiazei biliare, precum infectiile sau inflamatia
pancreasului (pancreatita).
- Scintigrafia radioizotopica (HIDA). Daca aspectul ecografic al vezicii biliare este normal,
dar medicul suspicioneaza in continure existenta unei probleme la acest nivel, acesta poate
solicita efectuarea unei scintigrafii radioizotopice (HIDA). Aceasta investigatie presupune
injectarea de catre un specialist a unei solutii radioactive intr-o vena si apoi preluarea de
imagini de la nivelul vezicii biliare, pentru a evalua gradul de functionalitate al acesteia.
Aceasta investigatie poate evidentia si alte probleme, precum blocajul unui canal biliar.
- Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP). Aceasta investigatie este
recomandata de medic in cazul suspicionarii existentei unui calcul biliar inclavat la nivelul
canalelor biliare ce leaga ficatul de vezica biliara, pancreas si intestinul subtire. Investigatia
presupune manevrarea de catre medic a unui tub flexibil ce prezinta atasata o camera de
luat vederi, numit endoscop, de-a lungul esofagului si al stomacului pana la nivelul canalelor
ce dreneaza ficatul, vezica biliara si pancreasul. Daca exista un calcul inclavat la nivelul
canalului biliar comun, medicul il poate elimina cu ajutorul instrumentarului introdus de-a
lungul endoscopului.
- Testele sangvine. Teste de laborator, precum hemoleucograma si teste ale functiei
hepatice si pancreatice, pot ajuta la evaluarea simptomelor produse de litiaza biliara.
Aceste teste pot indica existenta unei alte afectiuni ce determina simptome asemanatoare
litiazei biliare.
Printre alte teste enumeram:
- Radiografia abdominala. Poate identifica numai anumiti calculi, astfel incat aceasta
explorare nu este folosita de rutina in acest scop.
- Computer tomografia abdominala (CT). Se bazeaza pe formarea unor imagini
tridimensinale ale structurilor interne ale organismului cu ajutorul unui scaner. Aceasta
investigatie nu este folosita de rutina in evaluarea litiazei biliare, dar poate fi utila in
planificarea unui alt tip de tratament decat interventia chirurgicala.
- Ecografia endoscopica (EUS). Aceasta investigatie poate fi efectuata pentru vizualizarea
calculilor de la nivelul canalului biliar comun. Medicul manevreaza un tub subtire, flexibil,
endoscopul, ce are atasata o sonda de ultrasunete, de-a lungul esofagului si al stomacului
pentru examinarea canalelor ce dreneaza ficatul, vezica biliara si pancreasul.
- Colangiografia cu rezonanta magnetica. Aceasta investigatie se bazeaza pe generarea
unui camp magnetic si a unor unde de energie radio, ce vor duce la formarea unor imagini
ale organelor si structurilor intraabdominale. Poate fi folosita pentru localizarea calculilor
inaintea interventiei chirurgicale (colecistectomie laparoscopica) sau pentru detectarea
diverselor afectiuni de la nivelul canalului biliar sau al vezicii biliare. Nu poate fi folosita
pentru indepartarea calculilor inclavati la nivelul canalelor biliare.
Tratament
Sus

In conditiile in care litiaza biliara nu determina aparitia durerii si a altor simptome, nu este
necesara instituirea uni tratament. Numai 1% pana la 4% dintre indivizii ce prezinta calculi
biliari dezvolta simptome in fiecare an. In anumite situatii, medicii pot recoamnda
tratamentul chirurgical pentru calculii asimptomatici.
In cazul in care litiaza biliara este simptomatica, decizia de tratament trebuie luata impreuna
cu medicul curant. Cea mai buna solutie poate fi expectativa vigilenta pentru a se observa
daca simptomele se remit de la sine. Este de preferat ca decizia de tratament chirurgical sa
fie luata dupa aparitia unui al doilea acces de colica biliara. Expectativa vigilenta se poate
dovedi cea mai buna alegere in urmatoarele conditii:
- primul episod de durere asociata litiazei biliare
- durerea este usoara - daca durerea este severa, se poate lua in considerare tratamentul
chirurgical urgent pentru prevenirea unor accese ulterioare si a complicatiilor
- nu apar complicatii, precum blocarea unui canal biliar
- nu exista factori de risc pentru dezvoltarea unor probleme ulterioare.
Daca tratamentul chirurgical este necesar, in majoritatea cazurilor cea mai buna interventie
chirurgicala este cea de indepartare a vezicii biliare (colecistectomie). In numeroase cazuri,
interventia laparoscopica este cea mai buna metoda de indepartare a vezicii biliare.
Interventia chirurgicala pe abdomen deschis presupune o perioada de convalescenta mai
lunga si poate duce la agravarea simptomatologiei dureroase, deoarece presupune
efectuarea unei incizii mari.
Decizia privind instituirea tratamentului chirurgical sau a unui alt tip de tratament este luata
de pacient in colaborare cu medicul curant, care poate evalua gravitatea acceselor de
colica biliara.
De retinut!
Pana la 30% dinte indivizii cu litiaza biliara ce resimt durere sau alte simptome, nu prezinta
un nou episod. Totusi, netratarea litiazei biliare se asociaza cu un risc de aparitie a
infectiilor si a icterului.
Aproximativ 15% dintre persoanele cu litiaza biliara simptomatica prezinta calculi biliari la
nivelul canalului biliar comun. Calculii inclavati la nivelul canalului biliar comun pot duce la
aparitia unor complicatii amenintatoare de viata, astfel incat este necesara indepartarea lor
inainte sau in timpul opertiei de indepartare a vezicii biliare.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Nu exista nici un tratament specific pentru litiaza biliara, dar un consult medical este
necesar daca:
- apar simptome ce ar putea fi cauzate de calculii biliari; daca medicul descopera prezenta
calculilor biliari, dar simptomele sunt usoare, este destul de sigur ca tratamentul chirurgical
trebuie luat in considerare abia dupa un al doilea acces de colica biliara
- se repeta simptomele unui acces de colica biliara, mai ales daca acestea sunt severe sau
se insotesc de febra, frisoane, sau ingalbenirea pielii si a portiunii albe a ochiului (icter)
- se instaleaza un episod de durere abdominala sau alte simptome abdominale; durerea
abdominala este un simptom comun pentru o gama larga de afectiuni.
Aparitia litiazei biliare poate fi prevenita daca:
- se mentine o greutate optima prin urmarirea unei diete echilibrate si efectuarea in mod
regulat de exercitii fizice
- se evita scaderea brusca in greutate; pierderea voita in greutate (dieta, nu pierderea
datorata unor afectiuni) urmata de cresterea nedorita in greutate, poate creste riscul de
formare a calculilor biliar, in special in cazul femeilor.
Tratamentul chirurgical pentru indepartarea vezicii biliare trebuie urmat de:
- supravegherea aparitiei semnelor de infectie; medicul trebuie consultat imediat daca zona
din jurul inciziei este rosie si umflata sau daca s-a instalat febra
- medicul trebuie consultat daca apar o inglabenire a pielii si a portiunii albe a ochiului
(icter), scaune deschise la culoare si urina inchisa la culoare. Aceste simptome pot indica
inclavarea unui calcul la nivelul canalului biliar comun.
Tratament medicamentos
Medicamentele sunt rareori folosite in tratamentul litiazei biliare. Totusi, persoanele ce
urmeaza o dieta pentru pierderea rapida in greutate pot primi medicamente pentru durere,
greata si pentru prevenirea formarii calculilor biliari.
Acizii biliari ce dizolva calculii biliari sunt, de obicei, rezervati persoanelor la care o
interventie chirurgicala ar fi riscanta sau acelora ce refuza interventia chirurgicala. Aceasta
terapie este foarte rara, daca este vreodata, o optiune pentru cei ce prezinta
o inflamatie sau infectie acuta a vezicii biliare, cei care au o vezica biliara ce nu
functioneaza normal, prezinta calculi biliari de mari dimensiuni, calculi calcificati sau calculi
la nivelul canalelor biliare.

De retinut!
Calculii biliari reicidiveaza adesea la oprirea tratamentului cu acizi biliari, deoarece acestia
nu ii dizolva complet. Odata cu trecerea timpului, calculii reapar la aproximativ jumatate din
cei la care administrarea medicamentului a fost oprita. Acest tip de tratament este mai
eficient in cazul calculilor de mici dimensiuni, decat in cazul celor de mari dimensiuni. Nu
este eficient in cazul calculilor calcificati. Investigatii, precum radiografia abdominala, pot fi
folosite pentru a determina prezenta calciului la nivelul calculilor biliari.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical pentru indepartarea vezicii biliare (colecistectomie) este tratamentul
de electie pentru calculii biliari ce determina durere moderata pana la severa sau alte
simptome. De obicei, simptomele nu reapar dupa indepartarea vezicii biliare. Intr-un numar
redus de cazuri, tratamentul chirurgical este efectuat pentru prevenirea aparitiei
complicatiilor litiazei biliare.
Tratamentul chirurgical laparoscopic este adesea cea mai buna metoda pentru indepartarea
vezicii biliare. Interventia chirurgicala pe abdomen deschis presupune o perioade de
convalescenta mai lunga si este mai dureroasa.

Tipuri de interventii chirurgicale

Interventia laparoscopica este cel mai frecvent tip de interventie chirurgicala efectuata
pentru indepartarea vezicii biliare.
Interventia pe abdomen deschis poate fi efectuata in cazul in care laparoscopia nu este o
optiune. Marea majoritate a interventiilor chirurgicale pe abdomen deschis sunt efectuate
dupa ce s-a incercat efectuarea unei colecistectomii laparoscopice. Interventia pe abdomen
deschis poate fi considerata o alegere mai buna daca sangele nu se coaguleaza normal,
anatomia zonei vezicii biliare nu este normala sau exista foarte multe cicatrici de la
interventiile chirurgicale anterioare.
Aproximativ 15% dintre persoanele cu litiaza biliara simptomatica prezinta, de asemenea,
calculi la nivelul ductului biliar comun. Calculii de la nivelul canalului biliar comun
(coledocolitiaza) pot duce la apartia unor complicatii amenintatoare de viata, astfel ca ei
trebuie indepartati daca sunt descoperiti in timpul interventiei chirurgicale pentru
indepartarea vezicii biliare. Calculii biliari pot fi indepartati inainte de interventia chirurgicala
folosind colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP).
De retinut!
- recuperarea este mult mai rapida si mai putin dureroasa dupa interventia laparoscopica
decat dupa cea efectuata pe abdomen deschis
- perioada de spitalizare dupa interventia laparoscopica este mai redusa decat cea pentru
interventia efectuata pe abdomen deschis; pacientii sunt de obicei externati in aceeasi zi
sau dupa o zi de spitalizare in comparatie cu 2 pana la 4 zile pentru cei cu interventie pe
abdomen deschis.
- perioada de timp pana la reluarea activitatilor cotidiene, inclusiv revenirea la serviciu, este
mai scurta dupa interventia chirurgicala (7 pana la 10 zile comparativ cu 4 pana la 6
saptamani in cazul interventiei pe abdomen deschis).
Intr-un tip nou de interventie laparoscopica, mini-laparoscopia, se utilizeaza instrumente cu
un diametru foarte mic. In studiile preliminare, acest tip de interventie pare sigur, se
asociaza cu un nivel scazut de durere, este urmata de o perioada mai redusa de recuperare
si lasa in urma cicatrici de dimensiuni mai mici decat colecistectomia laparoscopica
traditionala. Expertii lucreaza in continuare pentru dezvoltarea acestei metode de
tratament.

Alte tratamente
Alte optiuni terapeutice pentru litiaza biliara nu sunt disponibile pe scara larga. Nu se
cunosc multe detalii in ceea ce priveste eficienta lor si impactul pe termen lung comparativ
cu tratamentul chirurgical.
Daca la nivelul canalului biliar comun sunt descoperiti calculi biliari inainte sau in timpul
interventiei chirurgicale pentru indepartarea vezicii biliare, un medic specialist
gastroenterolog poate efectua o colangiopancreatografie endoscopica rtrograda (ERCP).
ERCP-ul permite vizualizare calculilor. In cazul anumitor pacienti la care nu se poate
efectua o interventie chirurgicala, ERCP-ul poate fi insotit de o alta procedura medicala,
numita sfincterotomie endoscopica, ce permite pasajul mai usor de la nivelul canalului biliar
a calculilor biliari.
Alte optiuni terapeutice pentru litiaza biliara includ:
- Litotritia. Aceasta metoda terapeutica presupune utilizarea ultrasunetelor pentru spargerea
calculilor biliari. Poate fi utilizata singura sau in asociere cu medicatia bazata pe acizi biliari.
Metoda, care astazi este rar folosita, a fos utilizata in cazul persoanelor ce prezinta o
inflamatie cronica a vezicii biliare si care nu sunt suficient de puternici pentru a suporta o
interventie chirurgicala; totusi, nu este indicata in tratamentul colecistitei acute.
- Colecistostomie percutana. Acest procedeu poate duce la indepartarea temporara a
simptomatologiei in cazul unei vezici biliare inflamate pana cand ERCP-ul sau interventia
chirurgicala pot fi efectuate. Aceasta procedura presupune plasarea unui tub de dren prin
peretele abdominal pana la nivelul vezicii biliare. Aceasta interventie este efectuata uneori
pentru cei ce nu sunt apti pentru o interventie chirurgicala.
Alte terapii pentru calculii de la nivelul canalului biliar comun includ:
- Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP) asociata cu
sfincterotomie.Investigatia presupune manevrarea de catre medic a unui tub flexibil ce
prezinta atasat o camera de luat vederi, numit endoscop, de-a lungul esofagului si al
stomacului pana la nivelul canalelor ce dreneaza ficatul si vezica biliara. Daca la nivelul
canalului biliar comun se gaseste un calcul, acesta poate fi uneori indepartat cu
ajutorul endoscopului. Medicul largeste deschizatura canalului biliar de la nivelul intestinului
si indeparteaza calculului cu ajutorul unui cos mic. In conditiile in care tratamentul
chirurgical de indepartare a vezicii biliare previne reaparitia calcullilor biliari, ERCP-ul este
de obicei cea mai buna optiune calculii aflati la nivelul canalelor biliare. Totusi, aceasta
metoda de tratament poate fi folosita si la pacientii ce nu sunt apti pentru o interventie
chirurgicala.
De retinut!

Litotritia si colecistostomia sunt utilizate rar in tratamentul litiazei biliare si sunt mai putin
eficiente decat tratamentul chirurgical in prevenirea simptomelor determinate de litiaza
biliara. Este necesara o evaluare impreuna cu medicul a riscurilor, costurior si eficientei
acestor terapii folosite destul de rar. Atunci cand vezica biliara nu este indepartata, asa cum
se intampla in tratamentele nonchirurgicale, recurenta calculilor biliari este de 30% pana la
50% in 5 ani.
Profilaxie
Sus

Nu exista o metoda sigura de a preveni aparitia litiazei biliare. Totusi, se poate reduce riscul
de aparitie a calculilor biliari simptomatici.

Mentinerea unei greutati optime

Este importanta mentinerea unei greutati optime. Studiile arata ca pierderea voita in greutate
(dieta, nu pierderea datorata unor afectiuni) urmata de cresterea in greutate nedorita, poate
creste riscul de formare a calculilor biliar, in special in cazul femeilor. Daca este necesara
pierderea in greutate, aceasta trebuie facuta gradat. In cazul unei diete, telul este de a
pierde intre 0,5 kg si 0,7 kg pe saptamana.
Sunt de evitat dietele ce duc la o pierdere rapida in greutate si cele de infometare. Dietele
ce duc la o pierdere rapida in greutate trebuie supervizate de un medic specialist. De
asemenea, este recomandabila consultarea medicului specialist in ceea ce priveste
administrarea pe parcursul dietei a medicamentelor ce reduc riscul de aparitie a calculilor
biliari.

Dieta echilibrata cu mese regulate

Studiile arata ca mesele luate regulat si care au in compozitia lor si grasimi (acestea
determina golirea vezicii biliare) pot ajuta la prevenirea aparitiei litiazei biliare. Este
recomandat consumul de cereale integrale si fibre, precum si de alimente ce
contin calciu (acesta se gaseste in legumele verzi si in produsele lactate). Consumul de
grasimi animale (saturate) si de alimente cu un continut ridicat de colesterol trebuie limitat.
Exercitiile fizice regulate
Exercitiul fizic sustinut poate reprezenta un mod de reducere a riscului de aparitie a litiazei
biliare. Un studiu a demonstrat ca femeile, ce efectueaza in mod regulat exercitii fizice, au
un risc redus de a fi supuse unei operatii de indepartare a vezicii biliare. Efectuarea de
exercitii fizice timp de 2-3 ore pe saptamana a redus riscul la aceste femei cu 20%.
Intr-un studiu efectuat pe un numar mare de barbati, 2-3 ore de alergare pe saptamana au
redus riscul de aparitie a calculilor biliari simptomatici cu 20%. Alaturi de o dieta saraca
in grasimi, exercitiul fizic este o metoda eficienta de atingere a unei greutati optime si de
reducere a nivelurilor de colesterol si trigliceride.