SEMIOLOGIE MEDICALA

CURS 2

Clementina Cojocaru
CUPRINS
 Metodele examenului clinic – date generale
 Examinarea sistematica

 Pozitionarea pacientului

 Inspectia

 Palparea

 Percutia

 Ascultatia

 Examenul clinic general

 Atitudini fortate

 Talie, greutate, IMC

EXAMENUL CLINIC
 Mediu/Ambient cald, linistit

 Iluminare optima

 INSPECTIE  Camera privata/Paravan

 PALPARE  Cereti permisiunea pentru examinare

inainte de a incepe
 PERCUTIE
 Informati pacientul despre ceea ce veti face
 AUSCULTATIE
 Spalati-va mainile/Dezinfectati-va inainte
de a incepe examinarea

 Abordare prin partea dreapta a pacientului

(exceptii)

 ABORDARE SISTEMATICA!
 SECVENTA SISTEMATICA A EXAMINARII –
FARA A FI RESTRICTIVA !
 Pacientul stand, in ortostatism si in mers

 Pacientul in pozitie sezanda

 Extremitatea cefalica (Capul)
 Gatul
 Toracele posterior
 Zona lombara

 Pacientul intins in pat

 Torace anterior
 Membre superioare
 Abdomen
 Membre inferioare

 Examinari speciale/particulare (in functie de simptome)

PACIENTUL CARE MENTINE DECUBITUL
(IMOBILIZAT LA PAT)
 Incapabil sa adopte pozitia sezanda sau sa se ridice in picioare
(Post-operator, trauma, boli severe consumptive, AVC, etc.)

 Pacientul intins in pat

 Cap
 Gat
 Torace anterior

 Intoarceti pacientul pe fiecare parte

 Inspectati tegumentul
 Examinati spatele/regiunea posterioara torace, zona lombara
 Ascultati plamanii

 Intoarceti pacientul inapoi cu fata in sus (decubit dorsal)

 Abdomen
 Membre inferioare
POZITIONAREA PACIENTULUI

Decubit dorsal Decubit lateral

Decubit ventral
(stang, drept)
Fowler: sezand, in Trendelenburg – intins in pat cu
pozitie inalta; permite extremitatea cefalica mai jos decat
expansiunea maxima a MI; chirurgie pelvina/ginecologica,
toracelui si relaxarea reducerea herniilor abdominale,
musculaturii plasarea unui cateter venos central –
abdominale – umplerea si distensia venelor
amelioreaza respiratia gatului; TRECUT: in soc, hTA
si creste confortul; (nefavorabila!) PREZENT: ridicarea
tipuri – joasa (15-30 pasiva a mb inferioare creste
grade), standard (45-60 volumul circulator disponibil spre
grade), inalta (80-90) inima (presarcina)

Friederich Trendelenburg
German surgeon
(1844-1924)
I. INSPECTIA (METODA PASIVA, PRIN OBSERVATIE)
 Pe tot parcursul examenului clinic!
 Incepe odata cu primul contact medic-pacient!

 Statusul general de sanatate

 Statusul de alerta & nivelul starii de constienta

 Atitudine

 Expresiile faciale (facies)

 Cap, ochi, urechi, nas, gat (gura si faringe)

 Piele

 Postura, activitate motorie (miscarile voluntare/involuntare),

mersul
VEDEM NUMAI
CEEA CE
CUNOASTEM!!
 BOALA BASEDOW-GRAVES
INSPECTIA – DIAGNOSTIC LA PRIMA
VEDERE !
“Students must examine patients for themselves under the guidance of
their teachers, they must make suggestions as to diagnosis, morbid
anatomy and treatment to their teacher who will discuss the cases with
them.”

Carl Adolph von Basedow Robert James Graves

(1799–1854) (1796 – 1853)
Medic german Eminent chirurg irlandez
INSPECTIA - DIAGNOSTIC LA PRIMA VEDERE !
OBEZITATE
GENU VARUM

GONARTROZA
MELANOM MALIGN ZONA ZOSTER
INSPECTIA

Artrita reumatoida Sindromul Down

INSPECTIA - DIAGNOSTIC LA PRIMA VEDERE !

ACROMEGALIA
 II. PALPAREA
 Spalati-va pe maini
+/- Manusi !
 Identifica zonele
 Palparea dureroase/sensibile
superficiala
 Palparea profunda  Evalueaza volumele,
consistenta, sensibilitatea
& mobilitatea
organelor/formatiunilor
tumorale

 Palparea
monomanuala  Technici adaptate la
zonele examinate
 Palparea bimanuala
 Palparea cu degetele
PALPAREA

Palparea toracelui Palparea glandei tiroide

PALPAREA ATM
 III. PERCUTIA
 Mediusul mainii stangi = deget plesimetru iar
mediusul mainii drepte, partial flectat, loveste
plesimetrul cu o miscare rapida si precisa, cu
incheietura mainii relaxata = degetul plexor
 III. PERCUTIA

 Sunetul rezonant (sonoritatea) =

prezenta aerului
- Sonoritate timpanica (de toba) –
abdomen (stomac, intestin – volum mare
de aer)
- Sonoritate nontimpanica – plamani

 Matitate = organe solide,

parenchimatoase (ficat, splina), fluide
(ascita, pleurezie)
IV. ASCULTATIA
IV. AUSCULTATIA INIMII
IV. AUSCULTATIA TORACELUI
IV. AUSCULTATIA VASELOR

Arterele gatului Arterele abdominale

IV. AUSCULTATIA ARTICULATIEI TEMPORO-
MANDIBULARE
René-Théophile-Hyacinthe Laennec (1781 – 1826)
medic francez, inventatorul stetoscopului; a murit
la 45 ani de tuberculoza

Primele schite ale stetoscopului;

consta intr-un tub gol, unic, care
se aplica pe zona de examinat
DIAFRAGM & CLOPOT
ABORDAREA SISTEMATICA A
EXAMENULUI CLINIC
 Examenul general
 Examenul ganglionilor limfatici
 Examenul sistemului musculo-
scheletal
 Examenul neurologic
 Examenul aparatului respirator
 Examenul sistemului cardiovascular
 Examenul aparatului digestiv
 Examenul aparatului urogenital
1. EXAMENUL GENERAL
 Postura/Atitudinea

 Talie, Greutate, IMC

 Status nutritional

 Mersul

 Expresiile faciale (facies)

 Unghii & par

 Temperatura corporala

 Tegumente & mucoase

 Tesutul celular subcutanat (edemul)

 1.1 POSTURA / ATITUDINEA
Descrie pozitia/atitudinea preferata de pacient:

 Normala, activa

 Pasiva – boli severe

 Anormala (fortata) – pentru a imbunatati un anumit

simptom; sugestiva pentru o anumita boala
  Insuficienta cardiaca
ORTOPNEEA  BPOC

 Astmul bronisc - criza

DECUBITUS LATERAL
 Pleuritis sicca
 Pleurezia
 Pneumotorax
 Durerea de nerv sciatic

 Colonoscopie
POZITIA GENU-PECTORALA
(“RUGACIUNE MAHOMEDANA”)
Pericardita exsudativa
Diverticul esofagian (Zenker)
Rectoscopie
ATITUDINEA “IN COCOS DE
DECUBIT
PUSCA”
DORSAL
Meningita Peritonita
Hemoragie Mixom atrial
meningeana
SQUATTING
OPISTOTONUS (SPASMUL ANGINA PECTORALA
TETANIC) SEMNUL LEVINE

= pumnul inclestat tinut deasupra regiunii

retrosternale, sugereaza durerea cardiaca
ischemica
ATITUDINEA “IN SEMN DE INTREBARE”

Boala Parkinson Spondilita ankilopoetica

 1.2 GREUTATEA, IMC, STAREA DE NUTRITIE,
TALIA/INALTIMEA

 Talia, Greutatea – valori normale in functie de gen,

varsta, factori genetici, hormonali si nutritionali

 Indicele talie/sold
 IMC = indicele de masa corporala = Greutatea/Talia²
(kg/m²)
 IMC normal = 18.5-24.9 kg/m²

 24.9-29.9 kg/m² = suprapondere

 30-34.9 kg/m² = obezitate gr. I
 35-39.9 kg/m² = obezitate gr. II
 > 40 kg/m² = obezitate gr. III

 < 24.9 kg/m² = subponderal

CIRCUMFERINTA ABDOMINALA/PERIMETRUL
ABDOMINAL

N < 94 (102) cm la barbati

< 80 (88) cm la femei

- Evalueaza distributia
grasimii centrale si gradul
de obezitate abdominala

- Strans legata de
sindromul metabolic,
cancere, apnee obstructiva
de somn, speranta de viata
scazuta
Deasupra taliei – comuna la barbati, grasime
intraabdominala

Sub talie – comuna la femei, grasime subcutanata (boala

venoasa, boala artrozica)
CASEXIA MARASMUL (fata de om batran,
absenta edemelor, deficienta de
proteine, lipide si carbohidrati)

Absenta bulei lui

Bichat (denutritie)

KWASHIORKOR
(edeme, deficienta de
proteine)
TALIA/INALTIMEA
 H < 150-120 cm = nanism (piticism)
 N. hipofizar
 N. tiroidian
 Acondroplazia
 Sdr. Turner
 Sdr. Noonan
 Varstnici – scaderea in inaltime din cauza osteoporozei

 H > 200 cm (barbati); > 190 cm (femei)

 Gigantism
 Sdr. Marfan
 Acromegalie
  O conditie rara, ce cauzeaza
GIGANTISMUL crestrea anormala la copil
 Apare cand glanda hipofiza
produce la copil exces de GH
(somatotropina).
 Aproape intotdeauna, cauza
este o tumora de glanda
pituitara
 Trasaturi caracteristice:

- Maini si picioare foarte marit

- Degetele de la maini si
picioare groase
- Frunte si mandibula
proeminente
- Trasaturi faciale ingrosate
SINDROMUL MARFAN
o Tulburare innascuta, care
afecteaza tesutul conjunctiv
 Afecteaza cel mai adesea
inima, ochii, vasele de
sange si scheletul
 Pacientii sunt de obicei
inalti si slabi, cu membre si
degete disproportionat de
lungi (arahnodactilie)
 Atunci cand este afectata
aorta (insuficienta aortica
severa), afectiunea poate
deveni amenintatoare de
viata.
 NANISMUL HIPOFIZAR
Cresterea individului este
mult incetinita sau
intarziata, rezultand un
adult de talie mica

 Datorata primar unor

probleme hormonale;
rezultatul final este o
persoana scunda, bine
proportionata

 Cauze: genetice, traume

ale glandei hipofize
(accidente, chirurgicale),
tumori ale SNC, iradiere,
leucemie
 In majoritatea cazurilor –
cauza necunoscuta
(idiopatica).
  o forma de nanism cu membre
scurte; cuv. achondroplasia
ACONDROPLAZIA inseamna “fara formare de
cartilaj"
 Problema nu este formarea
cartilajului, ci osificarea acestuia,
in mod particular la oasele lungi
ale bratelor si membrelor
inferioare.
 Statura scunda
 Trunchi de dimensiuni medii,
brate si picioare scurte, in special
coapsele si bratele, limitarea
mobilitatii normale la nivelul
coatelor
 Cap de dimensiuni mari
(macrocefalie), frunte
proeminenta
 Degete scurte, inelarul si
mediusul despartite, dand mainii
aparenta de trident (cu trei
prelungiri)
 Inteligenta normala
NANISMUL TIROIDIAN (CRETINISM)
 Cauzat de absenta unui SINDROMUL TURNER
set de gene de pe bratul
scurt al unui crs X (defect
prezent numai la fete)
 Statura joasa
 Limfedem –da un aspect
caracteristic de “degete in
carnat” la maini si la
picioare (sausage-like
appearance)
 Sugarii au o incidenta mai
ridicata a luxatiei
congenitale de sold, unghii
displazice sau hipoplazice
 Gatul palmat
(pterygium colli= pliu
cutanat congenital situat
laterocervical bilateral,
pana la umeri
SINDROMUL NOONAN
 O afectiune congenitala
relativ comuna, transmisa AD
 Afecteaza atat barbatii cat si
femeile
 Trasaturile principale: facies
caracteristic (hipertelorism,
ochi cu alura descendenta, gat
palmat, prabusirea piramidei
nazale), defecte cardiace
congenitale (tipic stenoza
pulmonara, defect septal
atrial, cardiomiopatie
hipertrofica), statura joasa,
probleme de invatare, pectus
excavatum, tulburari de
coagulare
CUPRINS
 Metodele examenului clinic – date generale
 Examinarea sistematica

 Pozitionarea pacientului

 Inspectia

 Palparea

 Percutia

 Ascultatia

 Examenul clinic general

 Atitudini fortate

 Talie, greutate, IMC