Atlas de Semiologie Medicala

ATLAS DE
SEMIOLOGIE MEDICALĂ
Laurențiu Cozlea Ioan Țilea
Clinica Medicală III, Târgu Mureș
2007
Bine ați venit la “Atlas de Semiologie Medicală ”!
Acest CD de prezentare a fost creat cu scopul de

a completa Semiologia Medicală cu o iconografie
sugestivă, venind în ajutorul cititorului interesat
în a-și însuși sau a reaminti noțiunile de bază ale
medicinii clinice.
Mărimea acestei lucrări nu permite o prezentare

exhaustivă a tematicii, dar fiind și prima de acest gen,
este lansată în lumea literaturii de specialitate în
speranța unei continuități, cu ediții ulterioare din ce
în ce mai reușite și mai utile în pregătirea studenților
mediciniști, tinerilor medici și nu numai.
Autorii
SEMIOLOGIE GENERALĂ
❏❏ FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ GENERALĂ
❏❏ INSPECȚIA GENERALĂ A BOLNAVULUI
❏❏ EXAMENUL TEGUMENTELOR
❏❏ STAREA PSIHICĂ. ALTERĂRILE SENZORIULUI
❏❏ SEMIOLOGIA NEUROLOGICĂ
❏❏ SEMIOLOGIA ENDOCRINOLOGICĂ
❏❏ SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI
❏❏ SINDROMUL FEBRIL
❏❏ EXAMENUL OCHILOR
❏❏ SEMIOLOGIA PĂRULUI
❏❏ SEMIOLOGIA UNGHIILOR
❏❏ SEMIOLOGIA CAVITĂȚII BUCALE ȘI FARINGELUI
❏❏ SEMIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULO-ADIPOS
❏❏ SEMIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
❏❏ SIMPTOME MAJORE
FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ GENERALĂ
❏❏ DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI
❏❏ ANAMNEZA
❏❏ EXAMENUL OBIECTIV
DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI
Foaie de temperatură adulți - verso

Foaie de codificare proceduri - față

Foaie de codificare proceduri - verso

Bilet de internare - verso

Bilet de trimitere - verso

Fișă pentru spitalizarea de zi - verso

Rețeta simplă
EXAMENUL OBIECTIV
❏❏ INSPECȚIA
❏❏ PALPAREA
❏❏ PERCUȚIA
❏❏ AUSCULTAȚIA
INSPECȚIA
■■ cea mai veche şi probabil cea mai importantă metodă

obiectivă
■■ începe de la primul contact al medicului cu bolnavul
■■ se inspectează, de preferinţă la lumină naturală, pe rând,

diferite regiuni ale corpului (bolnavul fiind dezbrăcat)
■■ începe cu extremitatea cefalică, continuă cu gâtul,

toracele, abdomenul, membrele superioare şi inferioare
■■ se termină prin observarea unor mişcări (poziţia în pat,

mersul, etc.)
■■ pentru un observator experimentat poate fi suficientă

pentru a recunoaşte o afecţiune caracterizată prin
modificări externe ale corpului - diagnostic “dintr-o privire”
PALPAREA
■■ dă informaţii asupra volumului,

suprafeţei, sensibilităţii,
consistenţei şi mobilităţii organelor
■■ bolnavul trebuie dezbrăcat
■■ medicul, cu privirea spre pacient

(pentru a-i observa mimica care
reflectă sensibilitatea dureroasă
la palpare) şi având mâinile calde,
stă, obişnuit, la dreapta bolnavului
■■ poziţia pacientului este diferită, în

funcţie de organul palpat - decubit
dorsal, lateral sau ortostatism
PALPAREA
■■ metode de palpare:
»»palparea superficială, cu faţa

palmară a mâinii, uşor, fără
apăsare
PALPAREA
»»palparea superficială
PALPAREA
■■ metode de palpare:
»»palparea profundă, prin

apăsare, cu mai multe variante:
◆◆ monomanuală
◆◆ bimanuală
◆◆ prin balotare
PALPAREA
»»palparea profundă
PALPAREA
Palpare profundă bimanuală

PERCUȚIA
■■ metoda folosită - percuţia

indirectă sau mediată - percuţia
digito-digitală: degetul mijlociu
de la mâna stângă se aplică cu
suprafaţa sa palmară pe teritoriul
de percutat, iar cu degetul mijlociu
de la mâna dreaptă, flectat, se
loveşte perpendicular falanga
medie a degetului
■■ percuţia se face cu aceeaşi

forţă de 2-3 ori, cu mişcări ale
mâinii numai din articulaţia radio-
carpiană (braţul şi antebraţul nu
trebuie să participe la percuţie)
PERCUȚIA
Clasificarea sunetelor de percuţie
se face în raport cu intensitatea,
tonalitatea şi timbrul lor:
■■ sunetul sonor se caracterizează

prin intensitate mare şi tonalitate
joasă şi se obţine la percuţia
plămânilor şi abdomenului
■■ sunetul mat se caracterizează

prin intensitate mică şi tonalitate
ridicată, se obţine la percuţia
ţesuturilor şi organelor fără
conţinut aeric (ficat, splină,
muşchi)
■■ sunetul submat (submatitatea)

este un amestec de sunete, mat
şi sonor (în unele procese de
condensare pulmonară)
PERCUȚIA
PERCUȚIA
PERCUȚIA
PERCUȚIA
PERCUȚIA
AUSCULTAȚIA
■■ se face cu ajutorul stetoscopului
■■ zonele care pot fi investigate

cuprind aproape tot corpul
■■ la nivelul plămânilor se
cercetează zgomotele respiratorii
normale şi patologice, respectiv
ralurile uscate sau umede şi
frecăturile pleurale
■■ auscultaţia abdomenului ne
relevă zgomotele intestinale
(borborisme) sau suflurile
anevrismelor şi stenozelor
arteriale (aorta abdominală,
arterele renale, arterele femurale)
AUSCULTAȚIA
AUSCULTAȚIA
AUSCULTAȚIA
AUSCULTAȚIA
■■ vasele gâtului sunt ascultate

pentru prezența eventualelor
sufluri la nivelul arterelor carotide
şi subclaviculare
Auscultația arterei carotide comune

AUSCULTAȚIA
■■ cordul se manifestă în cursul

diverselor afecţiuni prin
modificarea zgomotelor sale, prin
sufluri, aritmii cardiace şi frecături
pericardice
Auscultația regiunii precordiale

AUSCULTAȚIA
Auscultația regiunii precordiale

INSPECȚIA GENERALĂ A BOLNAVULUI
❏❏ ATITUDINEA
❏❏ MERSUL BOLNAVULUI
❏❏ FACIESUL BOLNAVULUI
❏❏ STATURA. TIPUL CONSTITUȚIONAL
❏❏ STAREA DE NUTRIȚIE
ATITUDINEA
❏❏ POZIȚIA NORMALĂ
❏❏ POZIȚIA PASIVĂ
❏❏ POZIȚIA FORȚATĂ
POZIȚIA NORMALĂ
■■ poziţia activă, liberă, de decubit

indiferent şi posibilitate de
mişcare, asemănătoare unei
persoane sănătoase
POZIȚIA PASIVĂ
■■ poziţia adinamică, flască, bolnavul este ţintuit

la pat, fără posibilitatea de a-şi schimba poziţia
(bolnavii comatoşi)
POZIȚIA FORȚATĂ
■■ caracteristică pentru diferite boli, adoptată de bolnav pentru a-şi calma un simptom (durere, dispnee, etc.)
❏❏ ORTOPNEEA
❏❏ POZIȚII FORȚATE ÎN DECUBIT LATERAL
❏❏ POZIȚIA GENUPECTORALĂ
❏❏ TORTICOLIS
❏❏ POZIȚIA ÎN ”COCOȘ DE PUȘCĂ”
❏❏ OPISTOTONUS
ORTOPNEEA
■■ bolnavul stă la marginea patului, într-un fotoliu

sau în pat cu căpătâiul ridicat, sprijinit pe mâini
■■ caracteristică crizei de astm bronşic, astm

cardiac (edem pulmonar acut) şi în insuficienţa
cardiacă globală
■■ în această poziţie, hematoza se face în condiţii

mai bune, întrucât o parte din sângele care
stagnează în mica circulaţie trece în părţile
declive ale corpului, iar muşchii respiratori
accesorii intră în funcţie, ajutând dinamica
respiraţiei
POZIȚII FORȚATE ÎN DECUBIT LATERAL
■■ pe partea sănătoasă în
pleurita seacă, pentru
evitarea durerii şi
■■ pe partea bolnavă în
pleurezia exsudativă,
pentru a lăsa liberă
expansiunea plămânului
sănătos şi astfel a
compensa pe cel parţial
scos din funcţie
POZIȚIA GENUPECTORALĂ
■■ sprijinit pe coate şi genunchi,

astfel denumită și “rugăciunea
mahomedană”, poziţia este
caracteristică în pericardita
exsudativă
TORTICOLIS
■■ înclinarea unilaterală a capului şi limitarea

mişcărilor din cauza contracturii muşchilor
latero-cervicali (în boli reumatice ale coloanei
vertebrale cervicale, traumatisme obstetricale)
POZIȚIA ÎN ”COCOȘ DE PUȘCĂ”
■■ decubit lateral
■■ capul în hiperextensie
■■ gambele flectate pe coapse şi

acestea pe abdomen
■■ apare în meningită
OPISTOTONUS
■■ decubit dorsal (aici lateral)
■■ extensia forţată a corpului, care

descrie un arc, prin contractura
musculaturii dorsale a corpului
■■ apare în tetanos
MERSUL BOLNAVULUI
■■ Inspecţia mersului bolnavului pune în evidenţă diverse boli reumatice, degenerative sau boli neurologice
❏❏ BOALA PARKINSON
❏❏ HEMIPAREZA
❏❏ BOALA LITTLE
❏❏ PAREZA DE NERV SCIATIC POPLITEU EXTERN

BOALA PARKINSON
■■ bolnavul umblă cu paşi mici, mărunţi, sacadaţi
■■ prezintă un tremor continuu al mâinilor
■■ faţa este inexpresivă
■■ această boală apare prin leziune extrapiramidală

HEMIPAREZA
■■ reprezintă un deficit motor la nivelul unui hemicorp
■■ apare în urma unui accident vascular cerebral
■■ mersul acestor bolnavi este “cosit”

BOALA LITTLE
■■ sau diplegia spastică
■■ este o leziune piramidală bilaterală
■■ apare frecvent în urma unor leziuni provocate în

timpul naşterii cu forcepsul
■■ mersul tipic este “în foarfece”

FACIESUL BOLNAVULUI
■■ faciesul cuprinde modificările aspectului feţei induse de anumite boli, caracteristice,
ce duc la un diagnostic la prima vedere (Blick-diagnostic)
FACIES MITRAL FACIES PLETORIC

FACIES ACROMEGALIC FACIES AORTIC
FACIES MIXEDEMATOS RUBEOZA DIABETICĂ
FACIES HIPERTIROIDIAN ”NAS ÎN ȘA”
FACIES TETANIC FACIES ÎN BPOC TIP ”A”
FACIES PERITONEAL FACIES ÎN BPOC TIP ”B”
FACIES PARKINSONIAN FACIES VULTUOS
FACIES CUSHINGOID FACIES DE PAIAȚĂ
FACIES LUPIC FACIES DE MUMIE
FACIES FTIZIC FACIES ÎN PAREZA FACIALĂ
FACIES MITRAL
■■ apare în stenoza mitrală
■■ facies tipic – cianoza:
»»pomeţilor
»»buzelor
»»nasului
■■ acestea contrastează cu
paliditatea din jur
FACIES MITRAL
FACIES MITRAL
FACIES ACROMEGALIC
■■ nas mare
■■ faţa alungită
■■ buze protruzionate
■■ exagerarea proeminenţelor osoase:
»»pomeţii
»»arcadele zigomatice
»»arcadele sprâncenare
»»bosele frontale
■■ bărbia mare şi proiectată înainte (prognatism)
■■ apare în acromegalie, adenom hipofizar

FACIES ACROMEGALIC
FACIES ACROMEGALIC
FACIES MIXEDEMATOS
■■ facies rotunjit “în lună plină”,

împăstat
■■ ştergerea şanţurilor fiziologice
■■ pleoapele tumefiate (aspect

buhăit, de oameni somnoroşi)
■■ apare în hipotiroidie
FACIES HIPERTIROIDIAN
■■ exoftalmie bilaterală
■■ fanta palpebrală lărgită, privire vie,

speriată
■■ hipersecreţie lacrimală, ochi

strălucitori
■■ apare în hipertiroidie, boala

Basedow (de unde şi denumirea
de facies basedowian)
FACIES TETANIC
■■ au “risus sardonicus” (în tetanos)
■■ gura, nările şi ochii se modelează ca pentru râs,

în timp ce fruntea încreţită exprimă tristeţe
FACIES PERITONEAL
■■ sau hipocratic
■■ faţa palidă-pământie, acoperită de transpiraţii reci
■■ ochii înfundaţi în orbite, încercănaţi
■■ nas ascuţit
■■ privirea anxioasă
■■ apare în peritonite acute

FACIES PARKINSONIAN
■■ sau de “mască”
■■ facies inexpresiv, privire fixă, clipitul foarte rar
■■ apare în boala Parkinson

FACIES CUSHINGOID
■■ faţă rotunjită, “în lună plină”, dolofan
■■ pomeţii roşii (impresia falsă de sănătate)
■■ apare în sindromul Cushing, hiperfuncţia

suprarenală, supradozaj de cortizonice
FACIES LUPIC
■■ facies cu un placard eritematos al

nasului şi pomeţilor cu aspect
■■ “în fluture” (săgeți)
■■ apare în lupus eritematos

diseminat
FACIES FTIZIC
■■ emaciat
■■ palid, cu nuanţă teroasă, pământie
■■ ochi strălucitori
■■ apare în TBC pulmonar

FACIES PLETORIC
■■ facies roşu
■■ teleangiectazii pe pomeţi
■■ apare la hipertensivi şi obezi

FACIES AORTIC
■■ palid-gălbui
■■ apare în insuficienţa aortică

RUBEOZA DIABETICĂ
■■ facies:
»»în lună plină

»»de culoare roşu-deschis
■■ apare în diabetul zaharat
”NAS ÎN ȘA”
■■ nasul este turtit la baza sa
■■ apare în sifilis congenital

FACIES ÎN BPOC DE TIP “A”
■■ aspectul faciesului este de “gâfâitor roz”

(pink-puffer)
■■ apare predominanța emfizemului

pulmonar
FACIES ÎN BPOC DE TIP “B”
■■ faciesul este cianotic şi buhăit - “blue

bloater”
■■ apare predominanţa bronşitei cronice

FACIES VULTUOS
■■ aspect congestionat
■■ roşeaţa pometului feţei de partea

bolnavă
■■ apare în pneumonie
FACIES DE PAIAȚĂ
■■ aspect plângăreţ şi pătat
■■ apare în rujeolă
Varicelă cu scarlatină
FACIES DE MUMIE
■■ numit și “mască de ceară” sau “icoană

bizantină”
■■ aspect inexpresiv, cu pielea întinsă
■■ apare în sclerodermie
FACIES DE MUMIE
FACIESUL ÎN PAREZA FACIALĂ
■■ de partea bolnavă apar:
»»hipotonie musculară
»»ştergerea pliurilor naso-geniene
»»scurgerea lacrimilor pe obraz
»»lagoftalmie (nu poate închide ochiul)
STATURA. TIPUL CONSTITUȚIONAL
GIGANTISM
STATURA HIPOFIZAR
NANISM
TIROIDIAN
NORMOSTENIC
TIPUL CONSTITUȚIONAL ASTENIC (LONGILIN)
HIPERSTENIC
(OBEZ, PICNIC)
GIGANTISM
■■ creşterea exagerată în înălţime:
■■ peste 2 m la bărbaţi
■■ peste 1,9 m la femei (valori maxime normale)
■■ apare prin hipersecreţie hipofizară de hormon somatotrop

NANISM
■■ statura mică, pitică (1,20-1,50 m)
■■ poate avea origine câştigată sau ereditară

STAREA DE NUTRIȚIE
❏❏ OBEZITATEA
❏❏ DEFICITUL PONDERAL
STAREA DE NUTRIȚIE
❏❏ OBEZITATEA
❏❏ DEFICITUL PONDERAL
EMACIEREA
CAȘEXIA
MARASMUL
OBEZITATEA
■■ reprezintă creşterea greutăţii corporale pe seama

ţesutului gras cu peste 10% din greutatea ideală
■■ poate fi:
»»generalizată
»»segmentară de tip:
◆◆ android (acumularea grăsimii predominent
pe ceafă, trunchi şi partea superioară a
abdomenului)
◆◆ ginoid (depunerea de grăsime pe fese, şolduri şi

coapse)
EMACIEREA
■■ țesutul adipos este aproape sau complet dispărut

CAȘEXIA
■■ dispariţia ţesutului
conjunctiv adipos
■■ diminuarea ţesutului
muscular
MARASMUL
■■ dispariţia țesutului adipos
■■ topirea masei musculare
■■ apar tulburări metabolice

şi hidro-electrolitice
grave, de obicei
ireversibile.
■■ apare în stadiul final al

deficitului ponderal
MARASMUL
EXAMENUL TEGUMENTELOR
❏❏ PALOAREA TEGUMENTARĂ ❏❏ PIGMENTAȚIILE

❏❏ HEMORAGIILE CUTANATE ❏❏ ICTERUL
❏❏ CIANOZA ❏❏ EDEMELE
❏❏ ROȘEAȚA TEGUMENTELOR (ERITEMELE)

❏❏ ERUPȚIILE CUTANATE (EXANTEMELE)
❏❏ CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ
❏❏ TULBURĂRILE TROFICE CUTANATE
PALOAREA TEGUMENTARĂ
❏❏ ANEMIILE
❏❏ PALOAREA DIN NEOPLASME
❏❏ PALOAREA DIN STĂRILE INFECȚIOASE
❏❏ PALOAREA DIN STĂRILE DE ȘOC
❏❏ PALOAREA DIN BOLILE RENALE
ANEMIILE
❏❏ ANEMIA FERIPRIVĂ
❏❏ ANEMIA MEGALOBLASTICĂ BIERMER
❏❏ ANEMIILE HEMOLITICE
❏❏ ANEMIA DIN PANMIELOPATII

ANEMIA FERIPRIVĂ
■■ este o anemie secundară scăderii nivelului fierului seric (sideropenie) din cauze diverse
■■ apare paloarea muco-tegumentară şi alte semne de sideropenie
❏❏ KOILONICHIA
❏❏ CHEILOZA
❏❏ GLOSITA ATROFICĂ
❏❏ DISFAGIA SIDEROPENICĂ
ANEMIA FERIPRIVĂ - KOILONICHIA
■■ apar unghii:
»»subţiri
»»friabile
»»concave
ANEMIA FERIPRIVĂ - CHEILOZA
■■ proces degenerativ-inflamator al
mucoasei:
»»buzelor
»»comisurilor bucale (mai ales)
ANEMIA FERIPRIVĂ - GLOSITA ATROFICĂ
■■ depapilarea mucoasei linguale

ANEMIA MEGALOBLASTICĂ BIERMER
■■ paloare tegumentară cu o nuanţă gălbuie
■■ se asociază cu:
»»glosita atrofică Hunter

»»gastrita atrofică cu anaciditate
■■ apare datorită unei deficienţe de vitamina B12
şi/sau de acid folic
ANEMIA HEMOLITICĂ
■■ ca modificare tegumentară apare icterul

hemolitic
■■ creşte bilirubina indirectă în serul acestor

bolnavi, cu apariţia icterului hemolitic
■■ apare datorită scăderii duratei de viaţă a

eritrocitelor prin distrugerea lor în sistemul
reticulo-endotelial
ANEMIA DIN PANMIELOPATII
■■ panmielopatiile (insuficienţa medulară) sunt

caracterizate prin afectarea celor trei serii de
elemente sanguine, rezultând:
»»anemie
»»diateze hemoragice
»»infecţii severe rezistente la tratament
»»procese ulcero-necrotice la nivelul cavităţii
bucale (săgeată)
Ulcer labial
ANEMIA DIN PANMIELOPATII
Diateză hemoragică
PALOAREA DIN NEOPLASME
■■ paloare tegumentară caracteristică

(cu tentă galben-cenuşie) –
culoarea neoplazică
■■ apare mai ales neoplasmele

viscerale
PALOAREA DIN STĂRILE INFECŢIOASE SEVERE
■■ paloare tegumentară cu aspectul clasic

“cafe au lait” al tegumentelor în endocardita
infecţioasă (imagine)
■■ apare în infecţiile severe de tipul:
»»septicemiilor cu variate porţi de intrare

»»endocarditei infecţioase
»»reumatismul articular acut
PALOAREA DIN STĂRILE DE ȘOC
■■ paloare muco-tegumentară generalizată

■■ tentă cianotică (mai ales periferică)
■■ apare din cauza:
»»scăderii debitului cardiac
»»redistribuţiei sângelui la organele vitale
(creier, rinichi)
»»reducerii circulaţiei periferice
■■ apare în:
»»şocul cardiogen din infarctul miocardic acut
»»şocul hemoragic din diferite hemoragii
»»şocul toxicoseptic din stările infecţioase
severe
»»şocul anafilactic din alergii
PALOAREA DIN BOLILE RENALE
■■ cauze:
»»anemia secundară renală datorită deficitului

de eritropoietină
»»vasoconstricţia periferică ce apare prin

hipertensiunea arterială secundară renală
PIGMENTAȚIILE
❏❏ FIZIOLOGICE
❏❏ PATOLOGICE
PIGMENTAȚIILE
❏❏ FIZIOLOGICE
CONSTITUȚIONALE - rasă
GRAVIDICĂ - masca gravidică
ACTINICĂ - secundară expunerii la razele UV solare

MASCA GRAVIDICĂ
■■ este o melanoză cu macule maro, pătate, net

delimitate
■■ de obicei într-o distribuție simetrică pe:
»»obraji/pomeți
»»frunte
»»uneori pe:
◆◆ buza superioară
◆◆ gât
■■ numită și melasma sau chloasma

PIGMENTAȚIILE
❏❏ PATOLOGICE
HIPERPIGMENTAREA DIFUZĂ
HIPERPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ
DEPIGMENTAREA TEGUMENTELOR
HIPERPIGMENTAREA DIFUZĂ
■■ apar pete pigmentate pe mucoasa

jugală, palatină, gingii (săgeată)
■■ pigmentarea este mai accentuată

în plicile de flexiune ale mâinii, plica
cotului, axile
■■ sunt exceptate palmele şi patul unghial
■■ pigmentaţiile au culoare brună-cenuşie
■■ cauza: supraproducţie de melanină

prin exces de hormon melanotrop
■■ în afara cazurilor când constituie o

trăsătură rasială (negri, rromi), este
întâlnită în boala Addison (insuficienţă
corticosuprarenală)
HIPERPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ
❏❏ HIPERTIROIDIE ȘI NEVROZE ASTENICE

❏❏ INSUFICIENȚA (DISFUNCȚIA HEPATICĂ)
❏❏ ACANTHOSIS NIGRICANS
❏❏ SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS
❏❏ NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN
❏❏ MELANOZA RIEHL
❏❏ PIGMENTAȚII ÎN HEMOCROMATOZĂ
❏❏ PIGMENTAȚIILE ÎN PORFIRIE
❏❏ PIGMENTAȚII DATORATE UNOR FACTORI MECANICI
❏❏ PIGMENTAȚII ÎN UNELE INTOXICAȚII CRONICE
❏❏ NEVII PIGMENTARI
HIPERTIROIDIE ŞI NEVROZE ASTENICE
■■ apar pigmentări perioculare:
»»semnul Jellinek (săgeți)

INSUFICIENŢA (DISFUNCȚIA) HEPATICĂ
■■ apar hiperpigmentaţii pe:
»»frunte
»»obraji “masque biliaire”
»»perioral
Lentigo
INSUFICIENŢA (DISFUNCȚIA) HEPATICĂ
Lentigo
ACANTHOSIS NIGRICANS
■■ apare în:
»»hiperpigmentare circumscrisă
»»hiperkeratoză
»»îngroşarea tegumentelor, cu aspect
papilomatos
■■ interesează:
»» de elecţie:
◆◆ axila
◆◆ regiunea - cervicală sau
◆◆ bucală
»»mai rar:
◆◆ regiunea anogenitală
◆◆ ombilicul
◆◆ regiunea mamelonară
◆◆ plica cotului
■■ localizare axilară
■■ localizare axilară
SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS
■■ pete pigmentare de dimensiunea unei

gămălii de ac apărute:
»»perioral
»»pe mucoasa buzelor şi a obrajilor
»»pe palme
»»regiunea plantară
■■ asocierea cu polipoza tractului
gastrointestinal
■■ este o boală ereditară
■■ numit și papilomatoza pigmentară

■■ localizare palpebrală și geniană

■■ localizare palpebrală
NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN
■■ pete pigmentare melanice izolate

cu formă şi dimensiuni variate
care sunt congenitale, asociate
cu mici tumorete cutanate,
moi, de culoare roz-albăstrui -
neuromatosis
■■ sunt dispuse ubicvitar
■■ cunoscută și ca neurofibromatoză
periferică
MELANOZA RIEHL
■■ este o melanodermie
■■ descrisă la femei
■■ apare în regiunea facială, mai ales:
»»pe frunte
»»temporal
»»obraji
»»regiunea cervicală
■■ se asociază cu carenţe alimentare grave
PIGMENTAȚII ÎN HEMOCROMATOZĂ
■■ apar pigmentaţii cutanate de

culoare brun-cafenie (diabetul
bronzat) [săgeți]
■■ cauza - depunerea de
hemosiderină în:
»»ficat (cu apariţia cirozei

hepatice)
»»pancreas (diabet zaharat)

»»piele
»»diferite alte ţesuturi
PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE
■■ apare fotosensibilitatea pielii pe
»»faţă
»»mâini
»»picioare
■■ (teritoriile cutanate expuse razelor
solare prezintă reacţii ulcero-
necrotice ca şi hiperpigmentare)
■■ porfiriile reprezintă o tulburare

congenitală sau dobândită a
metabolismului porfirinelor,
caracterizată printr-o producţie
exagerată de uroporfirină
PIGMENTAŢII DATORATE UNOR
FACTORI MECANICI
■■ leziuni hiperpigmentare
■■ apărute în timp
■■ în urma gratajului
■■ în afecţiunile pruriginoase cronice

ca:
»»pediculoza
»»limfogranulomatoza malignă
Hodgkin
»»insuficienţa renală cronică

»»diabetul zaharat
Pediculoză pubiană
PIGMENTAŢII DATORATE UNOR
FACTORI MECANICI
Pigmentaţie în limfogranulomatoza Hodgkin

PIGMENTAŢII ÎN UNELE INTOXICAŢII CRONICE
■■ apar hiperpigmentaţii cutanate la

locul de aplicare a:
»»preparatelor de argint sub formă

de unguente
»»preparatelor de aur coloidal

»»preparatelor de arsen, bismut
»»citostatice de tipul Myleranului
NEVII PIGMENTARI
■■ leziuni tegumentare:
◆◆ congenitale
◆◆ dobândite
»»formă
»»dimensiune
variabilă
»»conținut de melanină
»»pilozitate
■■ unii pot prezenta:
»»zone predilecte de apariție

Nev pigmentar congenital gigant »»transformare malignă (melanom)
DEPIGMENTAREA TEGUMENTELOR
❏❏ DEPIGMENTAREA DIFUZĂ
❏❏ DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ
DEPIGMENTAREA DIFUZĂ
■■ tegumentul apare alb-rozat
■■ irisul este roz-roşu
■■ părul alb, subţire şi mat
■■ este o anomalie congenitală rară
Albinism
DEPIGMENTAREA DIFUZĂ
DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ
■■ apar pete depigmentate de diferite

mărimi, neregulate sau uneori cu
aspect de hartă
■■ restul tegumentului este normal

colorat
Vitiligo
Nev cu halou
Nev cu halou
Pytiriazis alba
Tinea versicolor
ROŞEAŢA TEGUMENTELOR
(ERITEMELE CUTANATE)
❏❏ ERITEME FIZIOLOGICE
❏❏ ERITEME PATOLOGICE
❏❏ ERITEME FIZIOLOGICE
CONSTITUȚIONALE
DISTONII NEUROVEGETATIVE
VASODILATAȚIE PERIFERICĂ
ERITEM CONSTITUȚIONAL
ERITEME. VASODILATAŢIE PERIFERICĂ
■■ este fiziologic și trecător
■■ apare:
»»în mod normal, în condiţii de temperatură

crescută a mediului ambiant
»»după consum de alcool

»»în stările febrile (facies vultuos)
❏❏ ERITEME PATOLOGICE
ÎN SINDROAMELE FEBRILE
ÎN POLIGLOBULIE
ÎN COLAGENOZE
DERMOGRAFISM
ÎN SINDROMUL CARCINOID
ERITEMUL FACIAL ÎN SINDROAMELE FEBRILE
■■ apare o roşeaţă mai intensă a feţei
■■ este prezent în afecţiunile febrile,

indiferent de etiologie
ERITEM ÎN POLIGLOBULIE
■■ culoare roşie-violacee (cianoză) a:
»»tegumentelor
»»mucoasele
ERITEMUL ÎN COLAGENOZE
■■ eritemul facial din lupusul

eritematos diseminat este
localizat pe obraji şi nas sub
forma unui fluture
■■ eritemul din dermatomiozită apare

mai întâi la nivelul pleoapelor şi în
jurul ochilor, mai târziu se extinde
şi pe restul feţei şi pe torace
DERMOGRAFISM
■■ este o urticarie locală dată de o

alergie fizică a pielii consecutiv
zgârierii cu un corp bont/
contondent
■■ apare la persoanele cu distonie

neuro-vegetativă
ERITEMUL ÎN SINDROM CARCINOID
■■ eritem trecător (“flush”) mai ales la nivelul
»»feţei
»»gâtului
»»toracelui
■■ cauza: serotonina – o substanță vasoactivă
secretată de unele tumori cum sunt tumora
carcinoidă a regiunii ileo-cecale sau unele tumori
maligne bronhopulmonare
ERUPŢIILE CUTANATE (EXANTEMELE)
❏❏ MACULA
❏❏ PAPULA
❏❏ VEZICULA
❏❏ BULA
❏❏ PUSTULA
❏❏ NODULII
❏❏ URTICARIA
❏❏ DERMATITA
❏❏ ERIZIPELUL
❏❏ HERPESUL NAZOL-LABIAL
❏❏ ZONA ZOSTER
MACULA
■■ pete colorate, nereliefate, ce apar în
»»rujeolă
»»scarlatină
»»febra tifoidă
■■ aici sunt incluse şi erupţiile hemoragice
(purpura)
■■ modul de diferenţiere al lor:
»»dacă dispar la presiune digitală sunt datorate

vasodilataţiei capilare (origine vasculară)
»»dacă nu dispar la presiune este vorba de

hemoragie cutanată (peteşie)
MACULA
Varicelă
PAPULA
■■ este o infiltrare dermică ce apare

ca o leziune cutanată proeminentă
circumscrisă
■■ poate fi pruriginoasă (însoţită de

senzaţie de mâncărime) în:
»»urticarie
»»varicelă
»»variolă (în trecut)
Erupție papulară în amiloidoză

PAPULA
Sindromul Gianotti-Crosti
■■ boală benignă, autolimitată ce

apare mai ales la copii
■■ papule ferme, monomorfe,

nepruriginoase, ce apar mai ales
pe față, fese și membre
■■ este cauzată de infecții virale, în

special de virusul hepatitei B
■■ sinonime: acrodermatitis papulosa

infantum
Papule în sindromul Gianotti-Crosti

PAPULA
Lichen neted
PAPULA
Lichen neted
PAPULA
Molluscum contagiosum
VEZICULA
■■ este o erupţie cutanată:
»»sub 0,5 cm diametru

»»cu acumulare de lichid în
cantitate mică, disociind
straturile cutanate
■■ apare în:
»»herpesul nasolabial
»»zona zoster
»»varicelă în faza a II-a de
Vezicule apărute în urma unui contact cu iedera evoluţie
otrăvitoare (Toxicodendron radicans)
VEZICULA
Herpes zoster generalizat

BULA
■■ numită și flictenă
■■ este o leziune proeminentă cu

diametrul de peste 0,5 cm
■■ cu acumulare de lichid în cantitate

mai mare
■■ bulele apar în:
»»arsuri de gradul II
»»degerături
»»pe placarde de erizipel
»»în unele intoxicaţii grave
BULA
BULA
Impetigo bulos
BULA
Pemfigoid bulos
PUSTULA
■■ veziculă în care conţinutul seros

este înlocuit cu unul purulent
■■ când pustulele sunt centrate de

un fir de păr = foliculită
■■ când este extins = furuncul
■■ pustula malignă din antrax este

neagră cu o zonă de roşeaţă
înconjurătoare
■■ apărea în faza mai înaintată a

variolei
Foliculită
PUSTULA
Furuncul
PUSTULA
Pustulă malignă
PUSTULA
Pustulă malignă
PUSTULA
Pustulă malignă
PUSTULA
Pustule în psoriazis
NODULII
❏❏ NODULII SUBCUTANAȚI MAYNET
❏❏ ERITEMUL MARGINAT
❏❏ NODULII OSLER
NODULII SUBCUTANAȚI MAYNET
■■ noduli roşii, fermi, dureroşi, de 0,5-2 cm
■■ localizaţi pe suprafeţe osoase proeminente
»»la mâini
»»picioare
■■ sunt variabili ca număr (între 1 şi 30)
■■ pot fi simetrici
■■ au o evoluţie de la câteva zile la câteva săptămâni, uneori evoluează în puseuri
■■ deşi sunt consideraţi ca semn major de reumatism articular acut, apar rar (5%),
la câteva săptămâni de la debut şi se asociază cu cardite grave
ERITEMUL MARGINAT
■■ placard eritematos nepruriginos, al

cărui centru se decolorează, devine
inelar, uşor reliefat, nedureros, pe
pielea palidă
■■ apare proeminent pe trunchi şi pe

zona proximală a membrelor
■■ are evoluţie fugace, de ore, zile sau

săptămâni
■■ apare cu incidenţă rară (5-10%) în

evoluţia reumatismului articular acut
■■ mai poate să apară în genodermatoză

sau ca reacţii alergice la medicamente
ERITEMUL MARGINAT
NODULII OSLER
■■ noduli subcutanaţi
»»mici
»»proeminenţi
»»dureroşi
■■ localizaţi la nivelul
»»pulpei degetelor
»»pe eminenţele
◆◆ tenare
◆◆ hipotenare
»»pe plante
■■ persistă 4-5 zile
■■ apar în
»»special în endocardita infecţioasă
»»lupusul eritematos diseminat
»»anemiile hemolitice
NODULII OSLER
URTICARIA
■■ reacţie cutanată alergică faţă de unele

medicamente (unele antibiotice, sulfamide,
antipiretice, etc.) sau alimente, ca şi în
parazitozele intestinale
■■ poate avea manifestări şi extinderi diferite,

de la eritem până la o dermatită alergică
generalizată sau edemul angioneurotic
(Quincke)
■■ toate aceste forme de manifestare sunt

expresia unei hipersensibilizări la o proteină
străină
URTICARIA
URTICARIA
DERMATITA
■■ reacţie cutanată alergică faţă

de unele medicamente (unele
antibiotice, sulfamide, antipiretice,
etc.) sau alimente, ca şi în
parazitozele intestinale
■■ poate avea manifestări şi extinderi

diferite, de la eritem până la o
dermatită alergică generalizată
sau edemul angioneurotic
(Quincke)
■■ toate aceste forme de

manifestare sunt expresia unei
hipersensibilizări la o proteină
străină
Dermatită seboreică
DERMATITA
Dermatită
ERIZIPELUL
■■ placard
»»roşu
»»uşor proeminent
»»cu marginile
◆◆ neregulate
◆◆ bine delimitate
»»de dimensiuni variate

■■ are etiologie streptococică
■■ se localizează de predilecţie la
membrele inferioare
ERIZIPELUL
ERIZIPELUL
HERPESUL NAZO-LABIAL
■■ grup de vezicule cu conţinut lichidian clar,

înconjurate de o aureolă hiperemică
■■ după 1-2 zile, conţinutul lor devine tulbure, apoi
se sparg şi se usucă formând o crustă gălbuie
■■ evoluţia naturală este de o săptămână
■■ apare la limita dintre tegumente şi mucoase:
»»buze (herpes labial)
»»nas (herpes nazal)
»»organe genitale (herpes genital)
■■ este produs de un virus
■■ apare în condiţiile scăderii rezistenţei
Herpes simplex organismului, cum se întâmplă în:
»»gripă
»»pneumonie
»»intoxicaţiile alimentare sau
»»ciclu menstrual (herpes catamenial)
HERPESUL NAZO-LABIAL
Herpes simplex
HERPES (ZONA) ZOSTER
■■ erupţie herpetică situată pe traiectul unui

trunchi nervos :
»»intercostal (cel mai frecvent)
»»cranian
»»sciatic
■■ unilateral ca localizare
■■ însoţită de dureri violente
■■ evoluţia naturală a bolii este de circa o
lună, putându-se extinde (mai ales durerile)
până la câteva luni
■■ este produsă de virusul varicelo-zosterian
■■ apare mai ales la persoanele
»»cu imunitate scăzută
»»persoane în vârstă
»»cardiaci
Herpes zoster maxilar (pe nervul maxilar) ■■ agravează evoluţia bolilor prezente
Herpes zoster mandibular (pe nervul mandibular)

Herpes zoster laterotoracic drept

Herpes zoster laterolombar drept

HEMORAGIILE CUTANATE
Hemoragiile cutanate se deosebesc de eriteme sau exanteme prin

faptul că NU DISPAR LA COMPRESIE DIGITALĂ.
Ca formă și extindere: PETEȘIILE

ECHIMOZELE
SUFUZIUNILE
HEMATOAMELE
În bolile hematologice: COAGULOPATIILE

TROMBOPATIILE
VASCULOPATIILE
PETEȘIILE
■■ hemoragii:
»»punctiforme
»»intradermice
»»nu dispar la compresie digitală
PETEȘIILE
Peteșii conjunctivale
ECHIMOZELE
■■ pete hemoragice mai extinse

SUFUZIUNILE
■■ hemoragii cutanate depășind

diametrul de 10 cm
HEMATOAMELE
■■ hemoragii subcutanate colectate
■■ bombează suprafaţa cutanată
Hematom periorbital drept

HEMATOAMELE
Hematom suborbital bilateral

(posibilă fractură de bază de craniu)
COAGULOPATIILE
Tulburări ale procesului normal de coagulare a sângelui, datorat în

principal lipsei unor factori ai coagulării.
Coagulopatii cunoscute:
❏❏hemofilia (formele A, B și C)
❏❏diateze hemoragice prin supradozare de anticoagulante
❏❏în afecțiuni hepatice

HEMOFILIA
■■ este o coagulopatie ereditară

datorată lipsei factorilor VIII, IX şi
XI ai coagulării
■■ este o boală transmisă de mame

dar cu manifestare exclusiv la
bărbaţi
■■ ea se manifestă din copilărie prin

apariţia de hemoragii articulare
sau musculare (în general la
articulaţiile mari), la cele mai mici
traumatisme locale
■■ în timp, prin repetarea acestor

hemoragii articulare, apar
deformări articulare şi impotenţă
funcţională
COAGULOPATIILE ÎN AFECȚIUNI HEPATICE
■■ hemoragii cutanate
TROMBOPATIILE
Se datorează:
❏❏scăderii numărului de trombocite (trombocitopenii)

❏❏unor defecte funcţionale (trombocitopatii)
Apare caracteristic purpura:

❏❏purpura trombocitopenică primară - boala Werlhof
❏❏purpure trombocitopenice secundare în:
■■ panmielopatii
■■ hipersplenism
■■ unele infecții acute, reacții alergice

REACȚII ALERGICE
REACȚII ALERGICE
VASCULOPATIILE
❏❏ HEMANGIOMUL
❏❏ TELEANGIECTAZIILE
❏❏ ANGIOAMELE ARAHNEIFORME
❏❏ ERITROZA PALMARĂ
❏❏ BOALA RENDU-OSLER
❏❏ PURPURA SCHÖNLEIN-HENOCH
❏❏ PURPURA SENILĂ
HEMANGIOMUL
■■ este o pată sau o tumoretă :

»»puţin proeminentă
»»de culoare roşie aprinsă
»»cu diametrul sub 3 mm
»»cu margine neregulată
■■ culoarea păleşte la vitropresiune
■■ forma cea mai comună este angiomul senil
(angiom papilar, pata rubinie)
■■ tumoare benignă formată prin proliferarea
şi aglomerarea locală a unor vase mici
arteriale dilatate
■■ apariţia lor la tineri (mai ales dacă sunt
în număr mare) ar sugera o afecţiune
hepatică
HEMANGIOMUL
■■ apare frecvent după vârsta de 50 de ani interesând

tegumentele:
»»la nivel toracic

»»braţelor
»»mai rar faţa sau abdomenul
HEMANGIOMUL
TELEANGIECTAZIILE
■■ dilataţii ireversibile ale vaselor arteriale

cutanate mici
■■ apar cu aspectul unor firişoare liniare, uneori

serpiginoase
■■ se pot întâlni pe tegumentele
»»trunchiului
»»feţei
■■ teleangiectaziile nazale apar la alcoolici
ANGIOAMELE ARAHNEIFORME
■■ numite și “steluţe vasculare”
■■ formaţiuni care apar ca un angiom:
»»central, mic
»»roşu aprins
»»pulsatil
■■ înconjurat de teleangiectazii dispuse
radial
■■ pe fondul unei pete eritematose
■■ lipsesc în jumătatea inferioară a

corpului!
ANGIOAMELE ARAHNEIFORME
ERITROZA PALMARĂ
■■ vasodilataţie localizată mai ales la

eminenţa hipotenară
■■ este semn de hepatopatie cronică

ERITROZA PALMARĂ
TELANGIECTAZIA HEMORAGICĂ EREDITARĂ
■■ angioame
»»mici
»»multiple
■■ la nivelul regiunilor
»»peribucală
»»perinazală
»»urechilor
»»feței
»»faţa palmară a mâinilor
»»patul unghial
TELANGIECTAZIA HEMORAGICĂ EREDITARĂ
■■ este o afecţiune transmisă

genetic, apărută încă din copilărie
■■ numită și boala Rendu-Osler

PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-HENOCH
■■ hemoragii cutanate punctiforme (peteşii)

■■ are debut acut cu
»»febră
»»dureri
◆◆ articulare
◆◆ abdominale
■■ evoluţia este cu recidive

■■ apare ca o reacţie imună după
»»infecţie streptococică
»»alergii medicamentoase
PURPURA SENILĂ
■■ peteşii
■■ echimoze
■■ apar spontan pe
»»faţă
»»mâini
»»gambe
■■ se datorează în special fragilităţii
capilare ce apar o dată cu înaintarea în
vârstă
PURPURA SENILĂ
ICTERUL
ICTERUL reprezintă colorația galbenă a tegumentelor și mucoaselor,

provocată de depunerea de bilirubină (produs de degradare a
hemoglobinei), consecință a creșterii concentrației plasmatice peste
valoarea normală de 1 mg %.
Se deosebesc, clinic şi fiziopatologic:
❏❏icterul hepatocelular
❏❏icterul mecanic (colestatic)
❏❏icterul hemolitic
ICTERUL
Icter. Ascită masivă. Circulație colaterală. Hernie ombilicală.

ICTERUL
Icter scleral
CIANOZA
Este coloraţia albastră-violacee a tegumentelor şi mucoaselor vizibile,
provocată de creşterea concentraţiei de hemoglobină redusă peste 5%
(valoare normală 2,5%) la nivelul capilarelor superficiale.
CLASIFICARE:
❏❏ după localizare:
■■ cianoze localizate
■■ cianoze generalizate
❏❏ după mecanismul de producere:

■■ cianoza centrală
■■ cianoza periferică
CIANOZE LOCALIZATE
❏❏ OBSTRUCȚII VENOASE
❏❏ DILATAȚIA VENULELOR
❏❏ OBSTRUCȚII ARTERIALE
OBSTRUCȚII VENOASE
■■ acrocianoză rece, distală
■■ scăderea temperaturii locale
■■ cauza:
»»creşterea concentraţiei de hemoglobină

redusă
»»consum exagerat periferic de oxigen
»»staza sângelui în reţeaua capilară venoasă

şi periferică ± vasoconstricție arteriolară
Sindrom posttrombotic al membrului

inferior stâng, ulcer plantar stâng
OBSTRUCȚII ARTERIALE
■■ încetinirea circulaţiei
■■ cianoză locală
■■ temperatură scăzută locală
Ulcer arterial (localizare atipică)

CIANOZE GENERALIZATE
❏❏ INSUFICIENȚĂ RESPIRATORIE
❏❏ INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ
❏❏ CARDIOPATII CONGENITALE CU ŞUNT DREAPTA-STÂNGA
❏❏ POLIGLOBULIA
❏❏ METHEMOGLOBINEMIA, SULFHEMOGLOBINEMIA
■■ cianoză caldă, interesând
»»extremităţile (acrocianoză)
»»mucoasa bucală (buze, limbă)
»»lobul urechii
Insuficienţă respiratorie - acrocianoză

Cianoză centrală
Cardiopatie congenitală cu şunt dreapta-stânga

EDEMELE
CLASIFICARE CLINICĂ:
❏❏ EDEME LOCALIZATE: ❏❏ EDEME GENERALIZATE:

■■ prin obstrucție venoasă ■■ edeme renale
■■ prin obstrucție limfatică ■■ edeme cardiace
■■ edeme alergice ■■ edeme în afecțiuni hepatice
■■ edeme inflamatorii ■■ edeme endocrine
■■ edeme prin malnutriție (carențiale)
EDEMELE VENOASE
■■ albastre în “phlegmasia coerulea dolens”
■■ albe în “phlegmasia alba dolens”
■■ apar în:
»»tromboflebite
»»compresii venoase
Tromboză venoasă profundă

EDEMELE VENOASE
Phlegmasia alba dolens

LIMFEDEMUL
■■ edem palid
■■ apare pe faţa dorsală a
»»mâinilor
»»picioarelor
■■ se găsește în obstrucţii limfatice prin procese
tumorale
LIMFEDEMUL
LIMFEDEMUL
■■ o formă deosebită a
edemului limfatic o reprezintă
“elephantiazis-ul”, care este
expresia unei insuficienţe limfatice
foarte exprimate
■■ în elefantiază pielea este mult

îngroşată, dură şi la nivelul ei în
evoluţie pot apare tulburări trofice
Elefantiază
LIMFEDEMUL
LIMFEDEMUL
Limfedem - elephantiasis verrucosa nostra

LIMFEDEMUL
Filariază
LIMFEDEMUL
LIMFEDEMUL
LIMFEDEMUL
EDEMELE ALERGICE
■■ localizare pe:
»»faţă
»»pleoape
»»buze
»»limbă
■■ se însoţeşte de:
»»prurit
»»erupţii urticariene
»»apare prin creşterea permeabilităţii capilare
EDEMELE ALERGICE
Șocul anafilactic
EDEMELE INFLAMATORII
■■ edem
»»localizat
»»unilateral
■■ însoţește semnele inflamaţiei:
»»durerea
»»roşeaţa
»»temperatura locală crescută
■■ apare prin creşterea permeabilităţii
capilare
Artrită urică în puseu acut

EDEMELE INFLAMATORII
Artrită urică în puseu acut

EDEMELE RENALE
■■ edem
»»palid
»»moale
■■ apare cu predilecţie în regiunile cu
ţesut subcutanat lax:
»»pleoape
»»faţă
»»organele genitale
Edeme palpebrale
EDEMELE CARDIACE
■■ edem
»»decliv
»»bilateral
»»simetric
»»cianotic
»»rece
■■ la bolnavul în ortostatism apare la
»»maleole
»»gambe
»»faţa internă a tibiei
■■ la bolnavul în clinostatism și în
regiunea lombosacrată
Semnul godeului
EDEMELE CARDIACE
■■ edemul este
»»sugerat de anamneză
»»semnalat de inspecţie
■■ confirmat prin palpare:
»»apariţia godeului de presiune

locală, caracteristică ce
urmează unei presiuni digitale
în zonele cu strat subiacent dur
(pretibial şi sacral)
»»persistenţa pliului cutanat

»»creşterea curbei ponderale
Semnul godeului
EDEMUL HEPATIC
■■ edem
»»generalizat
»»simetric
»»nuanţă icterică
■■ apare în ciroza hepatică, alături de
ascită
Edem al membrelor inferioare în afectare hepatică.

Semnul godeului este pozitiv.
EDEMELE ENDOCRINE
■■ apar în disfuncţia mai multor glande endocrine:
»»hipotiroidism (mixedem)
»»hipertiroidism
»»hiperfoliculinism
»»sindrom Cushing
Facies mixedematos
EDEMELE CARENȚIALE
■■ edem difuz, aspect foarte variabil
■■ apare prin
»»deficit de aport
◆◆ edemul de foame
◆◆ edemul de război
»»deficit de utilizare (sindrom de

malabsorbţie, gastrectomie, diaree cronică,
afecţiuni hepatice, pancreatice)
»»hipoproteinemie congenitală
■■ denumit şi kwashiorkor, apare datorită
carenţei de proteine ca urmare a malnutriţiei
■■ este larg răspândit în Africa

CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ
■■ circulaţie venoasă subcutanată la

nivelul membrului afectat
■■ edem unilateral
■■ este forma cea mai frecvent

întâlnită în clinică
■■ apare în caz de tromboflebită

profundă a membrelor, mai
frecvent inferioare (tromboză
venoasă profundă a membrelor
inferioare)
■■ circulaţie colaterală porto-cavă

prin venele
»»periombilicale (imagine)
»»gastro-esofagiene
dilatate
»»hemoroidale
■■ colateralele situate radiar în jurul
ombilicului dau aspectul clasic de
”cap de meduză”
Ciroză - obstrucţia circulaţiei portale - ascită

Ciroză - obstrucţia circulaţiei portale – ascită (copil)

Medusa era o frumoasă tânără preoteasă în templul

lui Pallas Atena. Fiind violată de Poseidon (zeul
mării) în templul lui Atena, zeița înfuriată transformă
frumoasele ei plete în niște șerpi, iar fața ei este atât
de desfigurată, încât doar o privire asupra ei poate
transforma un om în piatră.
Eroul Perseus (ajutat de alte zeități) îndeplinește

dorința domnitorului insulei Seriphos, regele
Polydectes și - decapitând preoteasa în timpul
somnului – aduce capul acesteia în curtea palatului.
Aflând cu stupoare de amenințările și abuzurile regelui
la adresa mamei, intră în sala tronului. Regele - fiind
surprins de prezența eroului – refuză să creadă
îndeplinirea misiunii, la care Perseus - ca dovadă -
scoate trofeul și acesta, împreună cu nobilii lui, se
transformă în piatră.
Medusa, de Arnold Böcklin (1878)

TULBURĂRILE TROFICE CUTANATE
❏❏ DEGERĂTURILE
❏❏ GANGRENA
❏❏ ESCARA
❏❏ ULCERUL PERFORANT PLANTAR
❏❏ ULCERUL VARICOS
DEGERĂTURILE
■■ localizate la extremităţi (degete,

urechi)
■■ au intensitate diferită (de la simpla

hiperemie, în degerăturile de
gradul I, la necroză şi gangrenă
umedă, în degerăturile de gradul
IV)
■■ sunt determinate de expunerea la

frig
DEGERĂTURILE
Degerătură după aplicaţie locală de gheaţă

DEGERĂTURILE
Degerătură după aplicaţie locală de gheaţă

DEGERĂTURILE
Amputație după degerătură

GANGRENA
■■ este necrozarea tegumentelor şi celorlalte ţesuturi moi
■■ la început se manifestă printr-o coloraţie albastră-

neagră a pielii, apoi se produce necroza ţesutului, cu
eliminarea lui
■■ gangrena poate fi:

»»uscată
»»umedă
■■ gangrena umedă apare secundar suprainfecţiei
bacteriene cu germeni anaerobi
■■ boli care evoluează cu gangrene:

»»arteriopatiile periferice în stadiul IV de evoluţie
»»ocluziile arteriale periferice prin embolii
■■ diabetul zaharat este un factor agravant al acestor boli
GANGRENA
Gangrenă diabetică
GANGRENA
Gangrenă diabetică
GANGRENA
Gangrenă în trombangeita obliterantă (boala Buerger)

GANGRENA

GANGRENA

GANGRENA
Pyoderma gangrenosum. Ulcer cutanat suprainfectat.

GANGRENA
Echtyma gangrenosum, secundară unei tromboze

ESCARA
■■ este o gangrenă profundă ce interesează:

»»tegumentele
»»muşchii
»»chiar osul
■■ apare în regiunile expuse presiunii
corporale:
»»fese
»»călcâie
»»coate
»»regiunea sacrală
■■ se decelează la bolnavii gravi, care nu se
pot mobiliza (bolnavi comatoşi, bolnavi cu
accidente vasculare cerebrale, insuficienţă
cardiacă) şi care nu beneficiază de o
îngrijire suficientă prin mobilizare pasivă şi
masaj
ESCARA
Escară de decubit Escară de decubit vindecată

ULCERUL PERFORANT PLANTAR
■■ numit și mal perforant
»»ulceraţie
»»profundă
»»rotundă
■■ situată în talpă, la nivelul porţiunii
distale a primului sau a celui de al
V-lea metatarsian
■■ cauze:
»»tabes
»»diabet zaharat
ULCERUL VARICOS
Vene varicoase la nivelul membrului inferior

ULCERUL VARICOS
■■ ulceraţie profundă
■■ margini neregulate
■■ apare la nivel gambier
■■ cianoza extremității afectate
■■ cauza:
»»tulburările de circulaţie venoasă ce

caracterizează insuficienţa circulatorie
venoasă cronică din varicele membrelor
inferioare
»»sindromul posttrombotic de la acest nivel
■■ denotă o evoluţie nefavorabilă a afecţiunii
venoase
■■ are o vindecare lentă
ULCERUL VARICOS
STAREA PSIHICĂ. ALTERĂRILE SENZORIULUI
❏❏ TULBURĂRILE SOMNULUI
❏❏ PIERDERI DE CONȘTIENȚĂ TRANZITORII
❏❏ PIERDERI DE CONŞTIENŢĂ PRELUNGITE - COMELE
❏❏ CONVULSIILE
❏❏ SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ
TULBURĂRILE SOMNULUI
❏❏ Insomnia
❏❏ Hipersomnia
❏❏ Sindromul PICKWICK
❏❏ Sindromul de narcolepsie - cataplexie
❏❏ Somnambulismul
PIERDERI DE CONȘTIENȚĂ TRANZITORII
Lipotimia (leşinul) este provocată de o subperfuzie a creierului cu hipoxie consecutivă,
apare de regulă în ortostatism, bolnavul îşi revine după câteva secunde până la 1-2
minute, revenirea senzorială fiind completă.
Sincopa este tot o pierdere temporară de conştienţă a cărei instalare este de obicei mai
brutală, fără prodrom.
Tipuri de sincope:
■■ sincope de natură NEUROGENĂ: sincopa “isterică”, sincopa epileptică (“petit mal”),

ischemia tranzitorie cerebrală, ischemia de focar
■■ sincope de origine VASCULARĂ: sincopa vaso-vagală, sincopa posturală, sincopa
carotidiană (hipersensibilitatea sinusului carotidian), sincopa din hemoragia digestivă
(datorită scăderii bruşte a volemiei)
■■ sincope de origine CARDIACĂ: sincopa cardiacă (în tulburările de ritm sau de conducere
– bradicardii, tahicardii, blocuri), sincopa de efort (caracteristic pentru stenoza aortică şi
cardiopatiile congenitale cu şunt dreapta-stânga)
PIERDERI DE CONŞTIENŢĂ PRELUNGITE - COMELE
Cauzele cele mai frecvente:
■■ Intoxicații endogene - comele metabolice:
»»coma diabetică – hiperglicemică
»»coma hipoglicemică
»»coma uremică
»»coma hepatică
■■ Intoxicații exogene:
»»coma alcoolică
»»comele toxice și medicamentoase
prin intoxicații accidentale
involuntare
■■ Leziuni cerebrale - comele cerebrale
CLASIFICAREA COMELOR - SCORUL GLASGOW
Semne Răspuns Scor
Deschidere spontană 4
Deschidere la comandă verbală 3
Deschiderea ochllor
Deschidere la stimulare dureroasă 2
Fără răspuns 1
Orientat + conversație 5
Dezorientat + conversație 4
Răspuns verbal Cuvinte neadecvate 3
Sunete neinteligibile 2
Fără răspuns 1
Răspuns la comandă 6
Răspuns la stimuli dureroși 5
Retragere la stimuli dureroși 4
Răspuns motor Retragere la decorticare (flexia membrului superior și
3
hiperextensia membrului inferior)
Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor) 2
Fără răspuns 1
Scor total Coma gravă este indicată de un scor sub 7 3-15
CONVULSIILE
Reprezintă o activitate motorie paroxistică sistematizată, fiind expresia unei
hiperexcitabilităţi a zonei motorii a cortexului.
Ele pot fi generalizate sau parţiale.
a) convulsiile generalizate caracteristice se întâlnesc în epilepsie în accesul de “grand mal”.
Instalarea accesului este precedată de senzaţii particulare: olfactive, auditive, vizuale,
halucinaţii, palpitaţii = aura
b) convulsiile parţiale se manifestă fără alterarea senzoriului, cu contracţii clonice
interesând unilateral o extremitate, superioară și/sau inferioară sau amândouă, cu durată
de câteva minute (epilepsia jacksoniană); se pot întâlni în tumori cerebrale, metastaze
cerebrale, afecţiuni neurologice însoţite de iritaţia locală a zonelor corticale motorii
c) tetania apare în accese de contracţii tonice, spastice ale musculaturii scheletice şi
viscerale; caracteristică este “mâna de mamoş”
Starea de hiperexcitabilitate neuro-musculară latentă poate fi depistată prin semnul
Chvostek.
SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ
Iluziile sunt percepţii deformate ale fiinţelor, lucrurilor şi obiectelor reale.
Apar în boli infecţioase, schizofrenie, intoxicaţii cu substanţe halucinogene (LSD).
De menţionat că şi la persoanele sănătoase pot apare iluzii “fiziologice”, frecventă
fiind confuzia (o persoană cu alta).
Halucinaţiile - percepţii ireale (fără obiect) - pot fi:
■■ vizuale
»»scântei, etc. (în nevroza astenică, psihopatii)
■■ gustative şi olfactive
»»gusturi şi mirosuri diverse, plăcute sau neplăcute (în epilepsie)

■■ tactile
»»înţepături, etc. (alcoolism)

■■ auditive
»»pocnituri, cântece, etc. (schizofrenie)

SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ
■■ Anxietatea - apare în nevroza astenică, stări de surmenaj, poate să apară şi la bolnavii

cu boli organice interne, cum ar fi anxietatea bolnavilor cardiaci
■■ Obsesia - în stări depresive, schizofrenie
■■ Fobia - este o idee obsesivă dublată de anxietate – cancerofobia, nozofobia, agorafobia,
claustrofobia, zoofobia
■■ Delirul - în psihoze, intoxicaţii, boli infecţioase; delirul poate fi violent sau din contră,
cu fenomene apatice
■■ Atenţia - poate fi diminuată sau exagerată (dar limitată la anumite sfere de preocupare)
■■ Tulburările de somn: insomnia, hipersomnia
■■ Tulburările de conştienţă:
»»pierderi de conştienţă tranzitorii (lipotimia, sincopa)
»»pierderi de conştienţă prelungite - comele
SEMIOLOGIA NEUROLOGICĂ
❏❏ MODIFICĂRI STATICE ȘI DINAMICE

❏❏ MOTILITATEA VOLUNTARĂ (ACTIVĂ)
❏❏ COORDONAREA MIȘCĂRILOR
❏❏ REFLEXELE
❏❏ SENSIBILITATEA
❏❏ MIȘCĂRILE INVOLUNTARE
❏❏ NERVII CRANIENI
MODIFICĂRI STATICE ȘI DINAMICE
❏❏ ATITUDINEA BOLNAVULUI
❏❏ ECHILIBRUL STATIC
❏❏ ECHILIBRUL DINAMIC
ECHILIBRUL STATIC
Este tulburat în leziuni ale sistemului vestibular, ale sistemului extrapiramidal

(boala Parkinson), în tabes şi polinevrite.
Pentru examinarea echilibrului static al bolnavului se efectuează proba
Romberg.
Proba Romberg
■■ Bolnavul în poziţie verticală, cu picioarele apropiate, cu vârfurile şi călcâiele

lipite, este rugat să închidă ochii
■■ Proba este pozitivă dacă bolnavul nu poate menţine această poziţie
ECHILIBRUL DINAMIC
■■ Mersul “în foarfece” - diplegia spastică (boala Little)

■■ Mersul “spasmodic”- în sleroza în plăci
■■ Mersul “târât”- în parapareze, histerie
■■ Mersul “cosit”- în hemipareza sechelară unui atac ischemic cerebral
■■ Mersul “stepat”- în paralizia nervului sciatic popliteu extern
■■ Mersul “rigid”- în boala Parkinson
■■ Mersul “dansant”- în coree
■■ Mersul “talonat”- în tabes
■■ Mersul “ebrios”- în sindrom cerebelos
■■ Mersul “legănat”- în luxaţia unilaterală congenitală de şold
MOTILITATEA VOLUNTARĂ
Pentru aprecierea acesteia, se urmăresc:
■■ mişcările spontane - prin simpla inspecţie a bolnavului

■■ amplitudinea mişcărilor - cerem bolnavului să execute diferite
mişcări în diverse articulaţii
■■ viteza - rapiditatea cu care se face mişcarea
■■ forţa musculară cu care se face o mişcare
MOTILITATEA VOLUNTARĂ
Motilitatea activă poate prezenta un deficit:

»»parţial (pareză)
»»total (paralizie – plegie)
Denumirea paraliziei este în raport cu segmentele afectate:
»»monoplegie
»»hemiplegie
»»paraplegie
»»tetraplegie
În cazul parezei se folosesc termenii de:
»»monopareză
»»hemipareză
»»parapareză
»»tetrapareză
COORDONAREA MIȘCĂRILOR
Tulburările de coordonare duc la ataxie, care în funcţie de interesarea căii sensibilităţii
profunde inconştiente sau conştiente, poate fi de tip cerebelos sau tabetic.
1. Ataxia cerebeloasă apare în leziuni ale cerebelului şi căilor cerebeloase:
a) dismetrie cu hipermetrie, care se pune în evidenţă prin proba index-nas sau prin
proba calcâi-genunchi; în ambele probe bolnavul nu atinge ţinta (dismetrie), ezită şi
chiar o depăşeşte (hipermetrie)
b) asinergie - defect de coordonare a mişcărilor simultane care participă la executarea
unei mişcări complexe
c) adiadocokinezia - imposibilitatea de a executa mişcări repezi, succesive şi de sens
contrar, evidenţiată prin proba închiderii şi deschiderii rapide a pumnului
d) tremurătură cerebeloasă statică
e) tulburări de scris (neregulat, tremurat)
f) tulburări de:
»»vorbire (sacadată, monotonă, lentă)
»»mers (nesigur, în zigzag)
COORDONAREA MIȘCĂRILOR
Tulburările de coordonare duc la ataxie, care în funcţie de interesarea căii
sensibilităţii profunde inconştiente sau conştiente, poate fi de tip cerebelos sau
tabetic.
2. Ataxia tabetică apare în tabes:

a) mers talonat, cu bază largită
b) dismetrie cu hipermetrie
c) proba Romberg pozitivă
d) abolirea reflexelor osteo-tendinoase
REFLEXELE
Reflexele cutanate:
»»palmo-mentonier
»»cutanate abdominale
»»cutanat plantar
Reflexele osteotendinoase (ROT):
»»rotulian
»»achilian
Modificări patologice ale ROT:
»»diminuate sau abolite (în tabes, mielite, nevrite, polinevrite)
»»exagerate (în leziuni piramidale)
»»clonusul (în leziuni piramidale)
Reflexele pupilare:
»»fotomotor
»»de acomodare la distanţă
REFLEXUL CUTANAT PLANTAR
■■ excitaţia marginii externe a plantei de la călcâi spre degete

produce, normal, flexia degetelor
■■ în leziuni piramidale, degetul mare face o mişcare de
extensie (semnul Babinski pozitiv), care poate fi însoţită de
desfacerea în evantai a celorlalte degete
REFLEXUL ROTULIAN
■■ percuţia tendonului rotulian determină

extensia gambei pe coapsă
REFLEXUL ACHILIAN
■■ percuţia tendonului lui Achile

produce contracţia tricepsului
sural
SENSIBILITATEA
Tulburările de sensibilitate sunt:
■■ Subiective:
»»parestezii - în nevrite, polinevrite şi tabes
»»durere - în tumori, hernie de disc
■■ Obiective:
»»tulburări de sensibilitate superficială
»»tulburări de sensibilitate profundă
MIȘCĂRILE INVOLUNTARE
■■ Tremurăturile – fiziologie şi patologice

■■ Convulsiile – epilepsie, eclampsie, uremie
■■ Fasciculaţiile musculare
■■ Mişcările coreice – coreea Sydenham, Huntington
■■ Miocloniile – encefalită, uremie
■■ Crampele funcţionale – contracţii tonice, trecătoare
■■ Ticurile – bruşte, cu caracter semi-conştient
■■ Trismusul – tetanie, tetanos, epilepsie
NERVII CRANIENI
❏❏ NERVUL OLFACTIV
❏❏ NERVUL OPTIC
❏❏ NERVUL OCULOMOTOR
❏❏ NERVUL FACIAL
❏❏ NERVUL ACUSTIC
❏❏ NERVUL VESTIBULAR
NERVUL OLFACTIV
■■ Hiposmia - diminuarea mirosului

■■ Anosmia - pierderea mirosului
■■ Hiperosmia - creşterea capacităţii olfactive
■■ Parosmia - confundarea diferitelor mirosuri
■■ Cacosmia - perceperea oricărui excitant olfactiv
ca un miros dezagreabil
NERVUL OPTIC
Se cercetează:
a) acuitatea vizuală, cu optotipul
b) câmpul vizual, cu campimetrul
c) fundul de ochi, cu oftalmoscopul
Tulburări de vedere:
■■ ambliopia: diminuarea vederii
■■ amauroza sau cecitatea: pierderea vederii
■■ discromatopsia: tulburări de vedere pentru culori; este de obicei
congenitală şi interesează, în special culorile roşie şi verde

(daltonismul)
■■ hemianopsia: pierderea vederii într-o jumătate de câmp vizual
■■ scotoamele: pete oarbe în câmpul vizual
Cauzele tulburărilor de vedere:

■■ nevrite optice de diferite etiologii:
»»diabetică
»»uremică
■■ tumori pe căile optice
NERVUL OCULOMOTOR
❏❏ STRABISM
❏❏ DIPLOPIE
❏❏ PTOZĂ PALPEBRALĂ
STRABISM
■■ devierea globului ocular în direcţia opusă nervului lezat
Tipuri de strabism
STRABISM
Strabism convergent. Esotropie

STRABISM
Strabism divergent. Exotropie

DIPLOPIA
■■ vedere dublă
Hipertropie
DIPLOPIA
Esotropie
DIPLOPIA
Exotropie
DIPLOPIA
Cum vede bolnavul cu diplopie?

PTOZA PALPEBRALĂ
■■ apare prin paralizia

nervului oculomotor comun
PTOZA PALPEBRALĂ
PTOZA PALPEBRALĂ
NERVUL FACIAL
Paralizia facială periferică:

■■ asimetrie facială cu devierea gurii spre partea sănătoasă
■■ ștergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii
■■ coborârea comisurii bucale
■■ lagoftalmie prin căderea pleoapei inferioare
■■ scurgerea lacrimilor pe obraz
■■ absenţa clipitului (toate de partea bolnavă)
■■ mişcările automate (râs, plâns) şi cele active (arătarea
dinţilor) accentuează aceste semne
■■ bolnavul nu poate fluiera, încreţi fruntea şi încrunta de partea
bolnavă
■■ când încearcă să închidă pleoapele, ochiul de partea
bolnavă rămâne deschis, iar globul ocular este deviat în sus
şi exterior (semnul lui Charles-Bell)
Paralizie facială stângă
NERVUL ACUSTIC
Acufene – sunete şi zgomote percepute de bolnav fără o sursă existentă,

apare în hipertensiunea arterială, otite
Hiperacuzie – creşte intensitatea percepţiei acustice, apare în migrene,
nevroze
Diplacuzie – acelaşi sunet auzit simultan în două variante diferite ca
tonalitate
Hipoacuzie, surditate de transmisie – se datorează compromiterii
conducerii aeriene a sunetelor, apare în otite medii, dop de cerumen
Surditatea de percepţie – este afectată atât conducerea aeriană cât şi
cea osoasă, în leziuni ale urechii interne şi nervului auditiv
NERVUL VESTIBULAR
Vertij – falsă senzaţie de deplasare a individului în raport cu mediul

înconjurător sau ale acestora faţă de individ
Tulburări de echilibru
Nistagmus – instabilitatea motorie involuntară a globilor oculari
compusă din două secuse:
»»una lentă care deviază privirea
»»alta rapidă de reîntoarcere la punctul fix
SEMIOLOGIA ENDOCRINOLOGICĂ
HIPOFIZA
TIROIDA
SUPRARENALA
HIPOFIZA
❏❏ ACROMEGALIA
❏❏ INSUFICIENȚA HIPOFIZARĂ
❏❏ DIABETUL INSIPID
ACROMEGALIA
■■ aspect de maimuţă:
»»faţa alungită
»»nasul mare
■■ mandibula hipertrofiată şi proeminentă
(prognatism)
■■ exagerarea proeminenţelor osoase:
»»arcadele zigomatice
»»sprâncenare
»»bosele frontale
»»pomeţii
■■ este boala secundară hipersecreţiei de hormon
somatotrop (adenom hipofizar eozinofil
TIROIDA
❏❏ GUȘA SIMPLĂ (ENDEMICĂ)
❏❏ HIPERTIROIDIA
❏❏ HIPOTIROIDIA
GUȘA ENDEMICĂ
■■ mărirea de volum a tiroidei

(săgeată)
■■ cauza cea mai frecventă este

carenţa de iod din regiunile endemice
HIPERTIROIDIA - BOALA BASEDOW
■■ exoftalmie
»»bilaterală
»»simetrică
■■ ochi strălucitori
■■ aspect de spaimă
■■ hipersecreţie lacrimală
HIPOTIROIDIA - MIXEDEMUL
■■ infiltraţie cutaneo-mucoasă:
»»edem mucos, fără godeu
»»aspect împăstat al tegumentelor
■■ facies rotunjit “în lună plină”
■■ pleoapele tumefiate
■■ tegumente
»»palide
»»reci
»»uscate
■■ absenţa în treimea externă a
sprâncenelor
GLANDA SUPRARENALĂ
❏❏ INSUFICIENȚA SUPRARENALĂ
❏❏ SINDROMUL CUSHING
BOALA ADDISON
■■ melanodermie în zonele
descoperite, expuse
»»în pliurile de flexie a:

◆◆ membrelor
◆◆ mameloanelor
◆◆ mucoaselor (buze, gingii)

BOALA ADDISON
■■ melanodermie în zonele
descoperite, expuse la razele solare
(săgeți)
SINDROMUL CUSHING
■■ obezitate facio-tronculară, fără atingerea

extremităţilor
■■ faţa - rotundă cu aspect “în lună plină”
■■ pomeţii - roşii şi proeminenţi

SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI
❏❏ PRINCIPII DE PALPARE A GANGLIONILOR LIMFATICI
❏❏ CLASIFICAREA ADENOPATIILOR
❏❏ DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL ADENOPATIEI

PRINCIPII DE PALPARE A GANGLIONILOR LIMFATICI
Localizarea topografică a ganglionilor limfatici

din regiunile capului şi gâtului
ADENOPATII
❏❏ ADENOPATIILE INFECȚIOASE
❏❏ ADENOPATIILE DE NATURĂ ALERGICĂ
❏❏ ADENOPATIILE METASTATICE
❏❏ ADENOPATIILE DIN HEMOPATII

ADENOPATII INFECȚIOASE
■■ adenopatia tuberculoasă:
»»localizată obişnuit laterocervical cu

periadenită (săgeată)
»»fixează ganglionii pe planurile supra- şi

subiacente
»»tendinţă la fistulizare
ADENOPATII INFECȚIOASE
ADENOPATII DE NATURĂ ALERGICĂ
■■ adenopatii inflamatorii
neinfecţioase
■■ apar în:
»»sarcoidoză (boala Besnier-

Boeck-Schaumann)
»»bolile de colagen
■■ au mecanism autoimun
Sarcoidoza Besnier-Boeck-Schaumann
ADENOPATII DE NATURĂ ALERGICĂ
■■ adenopatii inflamatorii
neinfecţioase
■■ apar în:
»»sarcoidoză (boala Besnier-

Boeck-Schaumann)
»»bolile de colagen
■■ au mecanism autoimun
Sarcoidoza Besnier-Boeck-Schaumann.
Adenopatie hilară bilaterală.
ADENOPATII METASTATICE
■■ interesează, obişnuit, un grup ganglionar

■■ ganglionii
»»de dimensiuni variabile (alună, nucă)
»»duri
»»nedureroşi
»»aderenţi la planurile profunde
»»fără tendinţă la fistulizare
■■ cancerul mamar produce metastaze
ganglionare în axilă
■■ cancerele localizate abdominal
produc metastaze ganglionare în fosa
supraclaviculară stângă
■■ cancerele localizate toracic produc
metastaze ganglionare în fosa
supraclaviculară dreaptă
Cancer pulmonar. Metastază axilară.

ADENOPATII DIN HEMOPATIILE MALIGNE
Adenopatie metastatică la nivelul hilurilor pulmonare –

tomografie computerizată
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL ADENOPATIILOR
Se face cu alte tumefacţii cu aceleaşi localizări:
»»cervical: lipoame sau afecţiuni ale glandelor salivare
»»axilar: hidrosadenita
»»inghinal: hernia inghinală

SINDROMUL FEBRIL
❏❏ TIPURI DE FEBRĂ
❏❏ HIPOTERMIA
❏❏ DIAGNOSTICUL BOLILOR FEBRILE

TIPURI DE FEBRĂ
❏❏ FEBRA CONTINUĂ
❏❏ FEBRA REMITENTĂ
❏❏ FEBRA INTERMITENTĂ
❏❏ FEBRA RECURENTĂ
❏❏ FEBRA ONDULANTĂ
❏❏ FEBRA NEREGULATĂ
FEBRA CONTINUĂ
■■ temperatură constantă la un nivel ridicat (38-39°C)
■■ durează 5-14 zile
■■ întâlnită în:
»»pneumonia bacteriană
»»erizipel
»»febră tifoidă
FEBRA REMITENTĂ
■■ temperatura prezintă variaţii mai mari de 2-3°C între

cele două perioade ale zilei
■■ nu scade sub 37 °C
■■ întâlnită în:
»»supuraţii pulmonare
»»tuberculoză pulmonară
»»septicemie
FEBRA INTERMITENTĂ
■■ temperatură caracterizată de creşteri

bruşte până la 39-40°C
■■ temperatura minimă se încadrează în

limitele normale
■■ apare în:
»»tuberculoza pulmonară
»»supuraţii pulmonare
»»septicemii
■■ evoluție periodică în:
»»malarie
»»colecistită acută litiazică
FEBRA RECURENTĂ
■■ perioade de febră ridicate alternând cu

perioade de afebrilitate
■■ este caracteristică pentru

limfogranulomatoza malignă Pell-
Ebstein
FEBRA ONDULANTĂ
■■ temperatură având o curbă ascendentă care

atinge un apogeu, apoi revenind spre valori
normale, cu repetarea ciclului
■■ apare în limfogranulomatoza malignă

FEBRA NEREGULATĂ
■■ oscilaţii febrile nesistematizate, fără o sistematizare

identificabilă
■■ pot apărea în:
»»abcesul pulmonar
»»bronşiectazie
»»colecistite
DIAGNOSTICUL BOLILOR FEBRILE
❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI RESPIRATORII
❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI CARDIOVASCULARE
❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI DIGESTIVE
❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI RENALE
❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI HEMATOLOGICE
❏❏ FEBRA ÎN BOLI SISTEMICE (COLAGENOZE)
❏❏ SINDROAME FEBRILE PRELUNGITE

FEBRA ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII
■■ Virozele respiratorii (stările gripale)
■■ Infecţiile bacteriene ale căilor respiratorii superioare (rinofaringitele)
■■ Anginele - dominate etiologic de streptococul ß hemolitic A (> 85%)
■■ Tuberculoza pulmonară
■■ Pneumoniile bacteriene
■■ Pneumoniile virotice (interstiţiale)
■■ Pleureziile
■■ Trombemboliile pulmonare
■■ Neoplasmul bronhopulmonar
FEBRA ÎN AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE
■■ Reumatismul articular acut

■■ Endocardita bacteriană acută sau subacută: complicaţie a unei valvulopatii
preexistente
■■ Pericarditele acute de diferite etiologii
■■ Miocarditele acute
■■ Infarctul miocardic acut (IMA)
■■ Febra de resorbţie a toxinelor din zona de necroză miocardică, primele zile post infarct
■■ Alte complicaţii ale IMA:
»»pericardita epistenocardică
»»embolii pulmonare
»»febra postmanopere:
◆◆ stimulări cardiace
◆◆ catetere venoase
FEBRA ÎN AFECŢIUNI DIGESTIVE
■■ Toxiinfecţiile alimentare
■■ Colecistite acute
■■ Hepatita virală acută cu debut pseudogripal
■■ Lambliaza
■■ Abcesul hepatic
■■ Cancer hepatic primar sau metastatic
■■ Cancer pancreatic
FEBRA ÎN AFECŢIUNI RENALE
■■ Infecţii urinare acute sau cronice (pielonefritele)
■■ Supuraţii renale sau pararenale
■■ Tuberuloza renală
■■ Cancerul renal
FEBRA ÎN AFECŢIUNI HEMATOLOGICE
■■ Anemii (Biermer, hemolitice)
■■ Leucemii acute şi cronice
■■ Limfogranulomatoza malignă (boala Hodgkin)

FEBRA ÎN BOLI SISTEMICE
■■ Lupusul eritematos diseminat
■■ Sclerodermia
■■ Periartrita nodoasă
■■ Dermatomiozita
SINDROAME FEBRILE SAU SUBFEBRILE PRELUNGITE
Au o etiologie mai rar întâlnită, cum ar fi:
■■ febra medicamentoasă:
»»medicaţia diuretică (diuretice mercuriale, tiazidele)
»»medicaţia hipertensivă (hidralazina, metil dopa)
»»medicaţia antiaritmică (chinidina, atropina, procainamida)
»»anticoagulantele dicumarinice (acenocumarolul)
»»sedativele (luminal, bromuri)
■■ febra de resorbţie: post infarct miocardic, hematoame masive
■■ febra în dereglări neuroendocrine: hipertiroidie, premenopauză
■■ febra stimulată de origine psihiatrică
■■ febra nepatologică din termoreglarea înaltă
■■ infecţia de focar (apendice, colecist, sinusurile feţei)
EXAMENUL OCHILOR
❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL GLOBILOR OCULARI
❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL PLEOAPELOR
❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL APARATULUI LACRIMAL

MODIFICĂRI LA NIVELUL GLOBILOR OCULARI
❏❏ EXOFTALMIE
❏❏ ENOFTALMIE
❏❏ NISTAGMUSUL
❏❏ MODIFICĂRI DE CULOARE ALE SCLERELOR
❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL CORNEEI
❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL PUPILELOR

EXOFTALMIA
■■ proeminenţa globilor oculari în

afara orbitelor
■■ în general unilaterală
■■ întâlnită în afecţiuni:
»»orbito-oculare (traumatisme,
malformaţii, tumori, flegmon)
»»encefalo-craniene (tumori
hipofizare)
Exoftalmie neendocrină
ENOFTALMIA
■■ înfundarea globilor oculari în

orbite
■■ sindromul Claude-Bernard-Horner:
»»enoftalmie unilaterală
»»ptoză palpebrală
»»mioză
Sindrom Claude Bernard Horner »»apare în compresii tumorale pe
segmentul cervical sau toracic
al nervului simpatic (cancerul
vârfului pulmonar – Pancoast
Tobias)
■■ bilateral apare în:
»»peritonite
»»cașexii
NISTAGMUSUL
■■ mişcarea involuntară a globilor oculari are o:
»»secusă lentă, greu perceptibilă

»»secusă rapidă, care dă şi denumirea sensului său:
◆◆ orizontal
◆◆ orizontalo-rotator
◆◆ rotator vertical
◆◆ multidirecţional
MODIFICĂRI DE CULOARE LA NIVELUL SCLERELOR
❏❏ ICTERE - SCLERE GALBENE
❏❏ BOALA ADDISON - SCLERE BRUNE SAU NEGRE
❏❏ INFLAMAȚII - SCLERE ROȘII

MODIFICĂRI LA NIVELUL CORNEEI
❏❏ INELUL KAISER - FLEISCHER
❏❏ INELUL SENIL - GERONTOXONUL

INELUL KAISER-FLEISCHER
■■ inel de culoare brun-verzuie

(săgeată)
■■ apare prin depunere de cupru în

caz de degenerescenţă hepato-
lenticulară (boala Wilson)
INELUL SENIL - GERONTOXONUL
■■ inel de culoare albă-sidefie

(săgeți)
■■ apare prin depunere de lipide

(semn de ateroscleroză)
MODIFICĂRI LA NIVELUL PUPILELOR
❏❏ MIOZA
❏❏ MIDRIAZA
❏❏ INEGALITATEA PUPILARĂ
❏❏ REFLEXELE PUPILARE
MIOZA
■■ micșorarea, contracția pupilei

MIDRIAZA
■■ mărirea, dilatarea pupilei

INEGALITATEA PUPILARĂ - ANIZOCORIA
Heterocromie cu anizocorie și sindrom Horner

Anizocorie. Instilare de Tropicamide în ochiul drept.

Anizocorie. Sindrom Horner

MODIFICĂRI LA NIVELUL PLEOAPELOR
❏❏ PTOZA PALPEBRALĂ
❏❏ LAGOFTALMIA
❏❏ ECHIMOZELE PALPEBRALE
❏❏ EDEMUL PALPEBRAL
❏❏ XANTELASME
LAGOFTALMIA
■■ lărgirea fantei palpebrale
■■ imposibilitatea închiderii
pleoapelor
■■ apare în paralizia periferică a

nervului facial
ECHIMOZELE PALPEBRALE
■■ apar în:
»»traumatismele feței
»»fractura de bază de craniu
XANTELASME
■■ pete
»»gălbui (săgeată)
»»proeminente în jurul
pleoapelor
»»mai ales la pleoapa
superioară
■■ cauza: depunerea de lipide
■■ apar în:
»»ateroscleroză
»»hipercolesterolemie
XANTELASME
MODIFICĂRI LA NIVELUL APARATULUI LACRIMAL
■■ creşterea secreţiei lacrimale:
»»apare în boala Basedow

»»lumină puternică
»»nevralgie de trigemen
»»conjunctivite
»»corpi străini intraoculari
»»contact cu substanţe iritante, fum
»»în sindromul “lacrimilor de crocodil” apărut la cei
cu fracturi cranio-faciale
Sindrom Sjögren
■■ scăderea secreţiei lacrimale:
»»apare în diabetul zaharat

»»sindromul Sjögren
SEMIOLOGIA PĂRULUI
❏❏ MODIFICĂRI DE ORDIN CANTITATIV
❏❏ MODIFICĂRI DE CULOARE A PĂRULUI

MODIFICĂRI DE ORDIN CANTITATIV
❏❏ CĂDEREA PĂRULUI
❏❏ HIPOPILOZITATEA
❏❏ HIPERPILOZITATEA
CĂDEREA PĂRULUI
❏❏ ALOPECIA
❏❏ CALVIȚIA
❏❏ PELADA
ALOPECIA
■■ căderea
»»parțială
»»generală a părului
■■ poate fi
»»reversibilă
»»ireversibilă
ALOPECIA
Alopecia areata
CALVIȚIA
■■ căderea părului numai din regiunea

păroasă a capului
PELADA
■■ alopecie insulară
PELADA
HIPERPILOZITATEA
❏❏ HIPERTRICOZA
❏❏ HIRSUTISMUL
❏❏ VIRILISMUL PILAR
HIPERTRICOZA
■■ hiperpilozitate cu topografie
normală pentru sexul respectiv
■■ cauza:
»»ereditară
»»câştigată (porfirie)
HIRSUTISMUL
■■ hiperpilozitate care depăşeşte

zonele normale păroase
■■ la femei are topografie

masculină
■■ de cauză
»»ereditară
»»câştigată (neoplasm ovarian,
tulburări hormonale)
VIRILISMUL PILAR
■■ hipertricoză (defeminizare) prin

exagerarea pilozităţii feţei +
■■ fenomene de androgenizare:
»»îngroşarea vocii
»»atrofia mamelelor
■■ apare în hiperproducţia de
hormoni androgeni (boala
Cushing, tumori ovariene)
Bărbia unei paciente afectate de virilismul pilar

MODIFICĂRI DE CULOARE A PĂRULUI
■■ caniție sau încărunţire

■■ albirea părului pe măsura
înaintării în vârstă
■■ există:
»»caniţie fiziologică
»»boli care produc încărunţirea
părului:
◆◆ diabetul zaharat
◆◆ hipertiroidia
Caniție
SEMIOLOGIA UNGHIILOR
❏❏ MODIFICĂRI DE CULOARE
❏❏ MODIFICĂRI DE FORMĂ
MODIFICĂRI DE CULOARE
❏❏ LEUCONICHIA
❏❏ MELANONICHIA
❏❏ ALTE MODIFICĂRI
LEUCONICHIA
■■ colorarea în alb a unghiei

■■ poate fi parţială (pete albe, mici,
pe suprafaţa unghiei)
■■ cauze:
»»ereditară
»»manichiură
»»degerături
»»septicemie
»»albinism
»»ciroză hepatică
MELANONICHIA
■■ colorarea în negru sau brun a unghiilor
■■ cauze:
»»contactul mâinilor cu substanţe colorante

»»tratament prelungit cu:
◆◆ tetraclină
◆◆ fenolftaleină
ALTE MODIFICĂRI
Impregnare cu nicotină a unghiilor

MODIFICĂRI DE FORMĂ
❏❏ PLATONICHIA
❏❏ KOILONICHIA
❏❏ UNGHIILE HIPOCRATICE
❏❏ ONICOGRIFOZA
❏❏ ȘANȚURI
❏❏ ONICOLIZA
❏❏ ONICOMICOZA
PLATONICHIA
■■ unghii
»»plate
»»turtite (cu convexitatea ştearsă) prin dispariţia curburilor normale
■■ apare în anemia feriprivă
KOILONICHIA
■■ unghii
»»concave (cu marginea liberă

ridicată)
»»subţiri
»»fragile
■■ apar în anemiile feriprive
UNGHIILE ÎN STICLĂ DE CEASORNIC
DEGETE HIPOCRATICE
■■ degete în “băţ de toboşar”
■■ unghii în “sticlă de ceasornic”

ONICOGRIFOZA
■■ unghii cu aspect de gheară

sau cioc de papagal
■■ apare în:
»»degerături
»»arsuri ale degetelor
ȘANȚURI
■■ pot fi:
»»transversale
»»longitudinale
■■ apar la mai multe unghii
■■ apar în:
»»eczeme
»»piodermite
ONICOLIZA
■■ desprinderea unghiei de pe
patul unghial
■■ apar în:
»»micoze
»»panariţii
Onicomicoză
ONICOMICOZA
SEMIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE ŞI FARINGELUI
”Limba şi cavitatea bucală nu trădează boala, ci starea în care se află bolnavul”.
Lasègue
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE

❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA REUMATISMALĂ ȘI DE COLAGEN
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIONALĂ
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA ENDOCRINĂ
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN ALTE CONDIȚII PATOLOGICE
MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE
ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE
■■ depozite alb-gălbui
■■ apare în urma tratamentelor

antibiotice repetate
Candidoză orală
Herpes labial
Tonsilită foliculară
Gingivită
ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ
Aftă
Afte
Limbă saburală
Limbă saburală
ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ
■■ Gastrita cronică
■■ Ulcerul gastro-duodenal
■■ Neoplasmul gastric
■■ Hepatopatii cronice
■■ Afecţiuni biliare
ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ
Limbă scrotală
NEOPLASMUL GASTRIC
Limbă geografică
NEOPLASMUL GASTRIC
Limbă geografică
MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA
REUMATISMALĂ ŞI DE COLAGEN
Sclerodermie. Limitarea deschiderii gurii.

REUMATISMALĂ ŞI DE COLAGEN
Sclerodermie. “Profilul de pasăre”.

METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIONALĂ
■■ mucoasa bucală şi linguală
»»roşie-aprinsă, depapilată
»»limba îşi poate mări dimensiunile
(macroglosie)
Macroglosie. Amprente dentare.

METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIONALĂ
Limbă mărită, depapilată. Hipersecreție salivară.

ÎN PATOLOGIA ENDOCRINĂ
Acromegalie. Macroglosie
ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Rujeola
Rujeola – pete Koplik

Rujeola – pete Koplik

■■ afectează
»»mucoasa
◆◆ labială
◆◆ bucală
»»buzele
»»regiunile
◆◆ peribucală
◆◆ nazolabială
Herpes simplex
... și la adultul tânăr
Parotidită epidemică la copil ...

Eritemul papilei parotidiene în parotidita epidemică

Herpangină - cauzat de virusul Coxsackie tipul A

■■ stomatita candidozică:
»»depozite alb-cremoase localizate pe
mucoasa bucală şi linguală
»»afectează cu precădere mucoasa
bucală şi cea linguală
■■ secundară tratamentelor cu antibiotice
cu spectru larg
■■ în cursul unor afecţiuni ca:
»»diabetul zaharat
»»tuberculoza
»»bolile consumptive
Candidoză bucală
Gingivită acută ulcerativă – infecție cu spirochete și fusiformi

Angină acută în mononucleoza infecțioasă

ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE
■■ apar modificări de:
»»stomatită
»»hipersecreţie salivară
»»lizereu gingival
»»modificări dentare
■■ cauze: intoxicații cronice cu
»»plumb
»»bismut
»»mercur
»»cupru
Saturnism
■■ modificări ale mucoasei bucale:
»»vezicule
»»mici ulceraţii acoperite de false membrane
■■ localizate pe
»»gingii
»»buze
Sindromul Stevens-Johnson
■■ formă adesea fatală a eritemului multiform, în care apare o

pseudomembrană caracteristică de culoare albă sau gri la
Sindrom Stevens-Johnson nivelul mucoasei oronazale și anogenitale
■■ la nivelul buzelor apar cruste hemoragice
■■ aparatul pulmonar, gastrointestinal, cardiac și renal pot fi de
asemenea afectate
Sindrom Stevens-Johnson
Sindrom Stevens-Johnson
Stomatită
Sindrom Behcet
Sindrom Behcet
SEMIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULO-ADIPOS
❏❏ PALPAREA TEGUMENTELOR
❏❏ PALPAREA ȚESUTULUI CELULO-ADIPOS
❏❏ SEMIOLOGIA MUSCULATURII
PALPAREA TEGUMENTELOR
Palparea pielii ne oferă informaţii asupra turgescenţei şi umidităţii.
Turgescenţa pielii (elasticitatea) este condiţionată de afluxul de sânge şi limfă, de gradul

de îmbibaţie cu lichide.
Turgescenţa pielii este mult mai redusă în boli consumptive, caşectizante şi în deshidratări
masive.
Turgescenţa pielii este crescută în caz de prezența edemelor. Umiditatea pielii este
crescută în hipertiroidie, reumatism articular acut, nevroze astenice, diabet zaharat
dezechilibrat hipoglicemic, stări de şoc.
PALPAREA ȚESUTULUI CELULO-ADIPOS
❏❏ OBEZITATEA
❏❏ EMACIEREA
❏❏ CAȘEXIA
❏❏ MARASMUL
SEMIOLOGIA MUSCULATURII
■■ mialgiile
■■ atrofiile musculare
■■ hipertrofiile musculare
■■ contracturile musculare
■■ retracţiile musculare
■■ hipertonia musculară (spasticitatea)
■■ hipotonia musculară (flasciditatea)
■■ parezele şi paraliziile (plegiile)
SEMIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
❏❏ KINETICA ARTICULARĂ ACTIVĂ ȘI PASIVĂ
❏❏ EXAMENUL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
❏❏ SINDROAME CLINICE ÎN ARTROPATII

EXAMENUL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
❏❏ MÂNA
❏❏ COTUL
❏❏ UMĂRUL
❏❏ COLOANA VERTEBRALĂ
❏❏ GENUNCHIUL
❏❏ GAMBA
❏❏ PICIORUL
EXAMENUL MÂINII
❏❏ CONTRACTURA DUPUYTREN
❏❏ DEGETELE HIPOCRATICE
CONTRACTURA DUPUYTREN
■■ scleroza
■■ retracția aponevrozei palmare
■■ fibroza
■■ modificarea articulaţiilor
metacarpofalangiene şi
interfalangiene
■■ instalarea flexiei
permanente a degetelor
■■ se datorează unui proces

inflamator sau ischemic
cu fibroza şi scleroza
muşchiului, care devine mai
scurt
Contractură Dupuytren bilateral, operat pe partea dreaptă

■■ cauze:
»»microtraumatisme repetate în
unele meserii:
◆◆ croitori
◆◆ cizmari
◆◆ muncitori cu ciocane
pneumatice
»»infecţii
◆◆ neuro-virotice medulare
◆◆ nevritice
DEGETELE HIPOCRATICE
■■ degete în “băţ de toboşar”
■■ unghie în “sticlă de ceasornic”

■■ extremitatea distală a
degetelor cu aspect de
“beţe de toboşar”
EXAMENUL COTULUI
Artrită urică
EXAMENUL UMĂRULUI
EXAMENUL COLOANEI VERTEBRALE
❏❏ CIFOZA DORSALĂ
❏❏ SCOLIOZA
❏❏ LORDOZA
❏❏ TORTICOLIS
CIFOZA DORSALĂ
■■ deformarea coloanei în plan sagital cu

concavitatea anterioară
■■ cifoza arcuată (imagine) se întâlneşte în

afecţiunile ce interesează coloana vertebrală pe
o întindere mai mare, ca în:
»»osteoporozele senile
»»spondilita anchilozantă
»»rahitism
CIFOZA DORSALĂ
■■ deformarea coloanei în plan sagital cu concavitatea

anterioară
■■ cifozele angulare (Gibus) - cu deformarea în

unghi a coloanei dorsale, cu rază mică de curbură
(săgeți) - apar în afecţiunile care produc o distrucţie
vertebrală cu tasarea corpurilor vertebrale, cum se
întâlneşte în:
»»fracturi vertebrale
»»morbul Pott
»»osteomielită
»»metastaze vertebrale
SCOLIOZA
■■ deviere laterală a coloanei vertebrale

în plan frontal
■■ se denumește după convexitatea ei
»»poate fi:
◆◆ sinistro-convexă
◆◆ dextro-convexă
Scolioză dextroconvexă
SCOLIOZA
Scolioză sinistroconvexă
LORDOZA
■■ deviaţie în plan sagital a coloanei vertebrale
■■ accentuarea flexiei dorsale fiziologice a

coloanei
»»cervicale
»»lombare (săgeți)
TORTICOLIS
■■ deviaţie a coloanei
cervicale
■■ înclinarea de o
parte a capului
EXAMENUL GENUNCHIULUI
Artrită urică. Tof gutos (săgeată)

EXAMENUL GAMBEI
Genu valgum.
Picioare în ”X”.
Genu varum.
Picioare în ”O”.
EXAMENUL PICIORULUI
❏❏ PICIOR SCOBIT
❏❏ PICIOR ECVIN
❏❏ PICIOR PLAT
PICIOR ECVIN
■■ accentuarea flexiei plantare a

antepiciorului

■■ deformarea piciorului

■■ persoana respectivă calcă pe pământ
cu articulaţiile metatarso-falangiene
PICIOR PLAT
■■ prăbuşirea bolţii plantare
■■ numit și platfus
SINDROAME CLINICE ÎN ARTROPATII
■■ reumatismul articular acut (RAA, febra reumatică,

reumatismul Sokolski-Bouillaud)
■■ poliartrita reumatoidă
■■ spondilita anchilozantă (boala Bechterew)
■■ sindromul Sjögren-Gougerot
■■ sindromul Reiter
■■ artrita urică
■■ artrozele
■■ lumbago
■■ lombosciatica
POLIARTRITA REUMATOIDĂ
■■ leziunile distructive articulare duc

în timp la:
»»deviaţia ulnară a degetelor

»»anchiloze
Noduli reumatoizi periarticulari (cot)
Deviație ulnară a degetelor

Deviație ulnară
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ - BOALA BECHTEREW
■■ coloană “în trestie de bambus”
■■ interesează caracteristic:
»»articulaţiile
◆◆ intervertebrale mici
◆◆ sacroiliace
»»ligamentele intervertebrale
■■ în fazele incipiente diagnosticul este mai ales radiologic
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ - BOALA BECHTEREW
■■ poziție caracteristică prin instalarea unei cifoze arcuate a întregii

coloane cervico-dorso-lombare, care devine rigidă, imobilă
■■ genunchi flectați compensator

SINDROMUL SJÖGREN-GOUGEROT
■■ se caracterizează prin asocierea:
»»poliartritei
»»hipertrofia glandelor salivare (săgeată)
»»xerostomia
»»keratite
■■ alte leziuni sistemice
SINDROMUL SJÖGREN-GOUGEROT
Xerostomie
SINDROMUL REITER
■■ se manifestă prin:
»»conjuctivită
»»artrită
»»uretrită
»»balanită
»»keratodermie palmo-
plantară
»»ulceraţii mucoase
■■ fenomenele de poliartrită
se însoţesc de distrucţie
articulară
SINDROMUL REITER
Keratodermie plantară
ARTRITA URICĂ
■■ apariţia de noduli
subcutanaţi:
»»periarticular
(imagine)
»»la nivelul cartilajului

urechii (tofi gutoşi)
ARTRITA URICĂ
■■ fenomene inflamatorii
violente:
»»durere
»»eritem
»»edem local
»»căldură/hipertermie
locală
ARTROZELE
■■ apar
»»cu înaintarea în vârstă

»»prin uzura cartilajului articular
»»apariţia de excrescenţe osoase la marginea
cartilajului (osteofite marginale – săgeți)
Osteofite la nivelul coloanei cervicale

ARTROZELE
Osteofite. Calcificare de inel la nivelul coloanei vertebrale

ARTROZELE
■■ nodulii Heberden şi Bouchard
■■ apar ca osteofite marginale la nivelul

articulaţiilor mici interfalangiene în
artroza articulaţiilor interfalangiene ale
mâinilor:
»»Heberden pe falanga distală

»»Bouchard pe falanga proximală
B
Noduli Heberden şi Bouchard

ARTROZELE
Noduli Heberden şi Bouchard – imagine radiologică

LUMBAGO
■■ se caracterizează prin:
»»lombalgii
»»impotenţă funcţională a coloanei vertebrale lombare
»»eventual scolioză asociată
»»contractură musculară paravertebrală lombară
LOMBOSCIATICA
■■ se caracterizează prin asocierea:
»»semnelor clinice pentru lumbago

»»durerii cu iradiere în membrul inferior
■■ la flexia coapsei pe abdomen (săgeată) cu
genunchiul în extensie, datorită elongaţiei
nervului sciatic apare durere în regiunea
lombosacrală – semnul Lasègue
SIMPTOME MAJORE
❏❏ DUREREA
❏❏ CEFALEEA
❏❏ VERTIJUL
❏❏ ASTENIA
❏❏ TRANSPIRAȚIA (SECREȚIA SUDORALĂ)
❏❏ PRURITUL
❏❏ SCĂDEREA PONDERALĂ
DUREREA
■■ Localizarea durerii – la o zonă topografică şi nu la un organ

■■ Iradierea durerii – care poate fi tipică sau atipică
■■ Caracterul durerii – compararea durerii cu alte senzaţii
■■ Intensitatea durerii – aprecierea durerii pe o scară de la 1 la 10
■■ Durata durerii – în minute, ore, zile
■■ Frecvenţa şi periodicitatea
■■ Condiţii de apariţie – efort, repaus, frig, alimentaţie etc.
■■ Factori agravanţi – alcool, alimentaţie etc.
■■ Factori care ameliorează durerea – repaus, medicamente etc.
■■ Simptome de acompaniament – tuse, greţuri, vărsături etc.
CEFALEEA
■■ Anamneza trebuie să fie detaliată, precizându-se: debutul şi modul

instalării cefaleei, caracterul durerii, intesitatea durerii, localizarea durerii,
durata, condiţiile de apariţie, simptome ce însoţesc cefaleea.
■■ Antecedentele personale şi heredo-colaterale pot da indicii în stabilirea
cauzei cefaleei.
■■ Examenul obiectiv vizează în deosebi aparatul cardiovascular, digestiv şi
renal.
■■ Examenul neurologic rămâne cel mai important putând releva un sindrom
de cefalee prin hipertensiune intracraniană sau o cefalee tumorală.
■■ structurile senzitiv dureroase

■■ clasificarea etiologică a cefaleei
STRUCTURILE SENZITIV DUREROASE
■■ pielea, ţesutul subcutanat, muşchi, artere şi periostul craniului

■■ structurile oculare, ale urechii şi cavităţii nazale
■■ sinusurile venoase intracraniene şi venele tributare
■■ părţi ale durei de la baza craniului
■■ nervii trigemen, glosofaringian şi vag
CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A CEFALEEI
■■ prin procese intracraniene expansive: tumori, abcese, inflamaţii

■■ prin procese intracraniene neexpansive: migrena, cefaleea histaminică
Horton
■■ prin procese extracraniene: boala Paget, sindromul Morgagni-Morel,
arterita temporală Horton, nevralgii, origine otică, nazală, oculară, la
nivelul coloanei vertebrale cervicale
■■ în bolile generale: hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă,
insuficienţă renală, anemii, stări febrile, colecistopatii cronice
■■ cefaleea posttraumatică
■■ cefaleea psihogenă
VERTIJUL
■■ Senzaţie falsă de deplasare rotatorie – orizontală sau verticală a bolnavului

în spaţiu şi a obiectelor din jur. Este sindromul funcţional al suferinţei
vestibulare. Semnul obiectiv este NISTAGMUSUL.
■■ Diagnosticarea necesită o anamneză detaliată.
■■ Clasificare etiologică:
»»vertijul periferic: otita cronică, fracturi de stâncă temporală, nevrita
vestibulară, neurinomul de nerv acustic, labirintite virale, boala Méniere
(vertij rotator, surditatea unilaterală, acufene unilaterale);
»»vertijul central: scleroza în plăci, insuficienţa circulatorie vertebro-
bazilară, accidente vasculare cerebrale, stări posttraumatice, unele
tumori.
ASTENIA
Astenia - diminuarea patologică a capacităţii de efort fizic şi/sau intelectual.
■■ simptom frecvent întâlnit, o senzaţie de oboseală nejustificată de efort şi

care nu dispare după repaus.
■■ fiziopatologic - poate fi indusă de scăderea cantităţii de oxigen la nivelul
celulelor nervoase şi musculare, de scăderea aportului de substanţe
nutritive energogene şi a unor minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier).
■■ trebuie diferenţiată de oboseala fiziologică care apare după activitatea
zilnică obişnuită şi care dispare după repaus, ca şi de stările de surmenaj
sau de suprasolicitare în care se produce o epuizare a forţelor organismului
■■ pentru precizarea cauzei unei astenii - o anamneză amănunţită, un examen
clinic complet şi o serie de investigaţii paraclinice.
SECREȚIA SUDORALĂ
■■ În condiții normale de repaus și activitate: 800 ml/24 ore

■■ Modificări patologice ale secreției sudorale:
»»creșterea cantității de secreție sudorală
»»scăderea cantității de secreție sudorală
»»alte modificări ale secreției sudorale

HIPERSUDORAȚIA
■■ Tulburări neuro-vegetative şi emoţii

■■ Boli infecto-contagioase (gripă, bruceloză etc.)
■■ Infecţii pulmonare (pneumonie, tuberculoză)
■■ Boli endocrine (hipertiroidie)
■■ Boli neurologice (boala Parkinson)
■■ Boli dermatologice (infecţii cutanate)
■■ Hemoragie digestivă superioară sau inferioară
■■ Comă hipoglicemică şi hipercapnică
■■ Boli cardiace (infarct miocardic acut)
■■ După diferite tratamente (antipiretice - aspirină)
HIPOSUDORAȚIA
■■ Boli dermatologice (psoriazis)

■■ Boli neurologice (polinevrită)
■■ Colagenoze (sclerodermie)
■■ Sindromul Claude-Bernard-Horner
■■ Hipotensiune arterială ortostatică
■■ După diferite medicamente: atropină, beladonă, etc.
ALTE MODIFICĂRI ALE SECREŢIEI SUDORALE
■■ SUDAMINA – erupţie cutanată caracteristică

■■ HIDROSADENITA – inflamaţie a glandelor sudoripare ale
regiunii axilare
■■ Modificări ale compoziţiei secreţiei:
■■ în mucoviscidoză există eliminări crescute de clorură de
sodiu, peste 70 mEq‰ (normal < 55 mEq‰)
SUDAMINA
■■ erupţie cutanată sub formă de:
»»proeminenţe multiple
»»mărimea gămăliei de ac
»»acoperă pielea ca o rouă
»»au conţinut lichidian limpede
■■ cauza: obstrucţia canalului
glandelor sudoripare
HIDROSADENITA
■■ inflamaţie (abces) a glandelor sudoripare
■■ localizate în regiunea axilară

PRURITUL
■■ Pruritul se întâlneşte în numeroase afecţiuni, putând fi şi un factor de

agravare (poate cauza insomnie). Poate fi fiziologic sau patologic.
■■ Cauze:
■■ Boli alergice: alergii alimentare sau medicamentoase
■■ Boli hematologice: boala Hodgkin, leucemia limfatică cronică
■■ Boli parazitare: scabie, pediculoză, parazitoze intestinale
■■ Boli metabolice: hiperuricemie (gută)
■■ Diabet zaharat
■■ Boli dermatologice: psoriazis, acnee
■■ Boli digestive: icter, ciroză biliară primitivă
■■ Boli renale: insuficienţă renală cronică
■■ Diverse: prurit senil, nevroză astenică, sarcină
■■
PRURITUL
Urme / leziuni de grataj

PRURITUL
Erupţie pruriginoasă în boala Hodgkin

PRURITUL
Sarcoptes
scabiei
Scabie
PRURITUL
Pediculoză
PRURITUL
Acne fulminans
PRURITUL
Acne keloidalis
PRURITUL
Alergie alimentară
SCĂDEREA PONDERALĂ
■■ Trebuie precizate fluctuaţiile prin diferenţa de kilograme între trecut şi

momentul consultaţiei, precum şi viteza cu care s-a realizat.
■■ Se cercetează:
»»obiceiurile alimentare
»»scăderea poftei de mâncare
»»o boală digestivă
»»o tulburare metabolică
»»un neoplasm digestiv sau cu altă localizare
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abela GS: Peripheral Vascular Disease. Basic Diagnostic and Therapeutic Approaches. Lippincott Williams&Wilkins,
Philadelphia, SUA, 2004
2. Anastasatu C: Pneumoftiziologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
3. Baciu CC: Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977
4. Barbu R: Explorări funcţionale. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
5. Bariéty M, Bonniot R, Bariéty J: Semiologie medicală. Editura Masson, Paris, 1978
6. Belch JJF, McCollum PT, Stonebridge PA, Walker WF: Color Atlas of Peripheral Vascular Diseases, Second edition.
Mosby-Wolfe, Londra, 1996
7. Boloşiu HD: Semiologie medicală. Editura Medex, Cluj Napoca 1997
8. Branea ID: Medicină internă de ambulator. U.M.F. Timişoara, Lito, 1994
9. Brînzeu P: Simţul clinic şi arta diagnosticului. Editura Facla, Timişoara, 1973
10. Buligescu L: Tratat de hepato-gastroenterologie. Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 1999
11. Crofton J, Douglas A: Respiratory Diseases. Editura William Cloves, London, 1975
12. Dancău Gh: Semiologia aparatelor respirator şi cardiovascular. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
13. Domnişoru LD: Compendiu de medicină internă. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995
14. Dorobanţu M: Compendiu de boli cardiovasculare. Editura Universitară Carol Davilla, Bucureşti, 2004
15. Feighin M: Lexicon de simptome şi sindroame. Editura Medicală, Bucureşti, 1967
16. Georgescu D: Semeiologie Medicală. Editura Naţional, Bucureşti 1999
17. Georgescu M: Semiologie Medicală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
18. Gherasim L: Medicină Internă. Bolile digestive, hepatice şi pancreatice. Editura Medicală, București, 1999
19. Gherasim L (sub redacţia): Bolile aparatului renal în Medicină Internă vol IV. Editura Medicală, Bucureşti, 2002
20. Gherasim C (sub redacţia): Medicina internă. Bolile Cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1996
21. Gligore V: Semiologie medicală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977
22. Gluhovschi Gh (eds): Nefrologie, vol I. Editura Helicon, Timişoara, 1992
23. Goia I: Propedeutică medicală. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964
24. Goor DA, Lillehei CW: Congenital Malformations of the Heart. New York, Grune & Stratton, 1975
25. Grigorescu M: Tratat de gastroenterologie vol.I. Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2001
26. Grigorescu M: Tratat de hepatologie. Editura Medicală Naţional, Bucureşti, 2004
27. Grigorescu M, Pascu O: Tratat de Gastroenterologie clinică, vol.I. Editura Tehnică, Bucureşti 1996
28. Grigorescu M, Pascu O: Tratat de Gastroenterologie clinică, vol.II. Editura Tehnică, Bucureşti 1997
29. Hadorn W, Zöllner N: Vom Symptom zur Diagnose, Editura Gustav Fischer, Jena, 1982.
30. Hope RA, Longmore JM, Hodgetts TS, Ramrakha: Manual de medicină clinică. Editura Medicală, Bucureşti, 1995
31. Ilinescu I: Semiologie generală cardiovasculară. Editura Medicală, Bucureşti, 1973
32. Ilinescu I: Tratat de clinică şi patologie medicală, vol. II. Clinica bolilor renale şi hematologice, Editura Didactică şi
Pedagogică RAS, Bucureşti, 1993
33. Wyngaarden JB, Smith LH: Cecil Textbook of Medicine, 17th Edition. W.B. Saunders Company, 1985
34. Kasper D, Braunwald E, Fauci A, Dan SH, Jameson LJ: Harrison’s Principles of Internal Medicine, Editura McGraw Hill,
2004
35. Kumar PJ, Clark ML: Clinical Medicine. Editura Bailliere-Tindall, London, 1989.
36. Mihăilescu VV: Breviar de semiologie medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 1993
37. Miller AJ: Diagnosis of Chest Pain. Raven Press, New York, 1988
38. Moldovan T: Semiologie clinică medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 1993
39. Negoiţă CI: Clinică Medicală vol. I. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
40. Olosz E, Bratu DC: Curs de semiologie medicală. U.M.F. Târgu Mureş, 1991
41. Pascu O: Gastroenterologie vol I. Editura Medicală Universitară, Cluj Napoca, 1999
42. Pascu O: Gastroenterologie vol II. Editura Medicală Universitară, Cluj Napoca, 1999
43. Păun, R (sub red.): Tratat de medicină internă. Bolile cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1988
44. Păunescu Podeanu A: Baze clinice pentru practica medicală. Editura Medicală, Bucureşti, 1990
45. Pop Petre D: Curs de medicină internă ambulatorie. U.M.F. Târgu Mureş, 1997
46. Popescu EA: Semiologie Anatomoclinică Biochimică Fiziopatologică vol II. Editura Medicală, Bucureşti, 1984
47. Popescu EA: Semiologie Anatomoclinică Biochimică Fiziopatologică vol III. Editura Medicală, Bucureşti, 1988
48. Runge MS, Ohman M: Netter’s Cardiology. Icon Learning Systems, Teterboro, New Jersey, 2004
49. Stanciu C, Stan M: Curs de semiologie medicală, aparatul cardiovascular. Editura Junimea, Iaşi, 2002
50. Stanciu C: Semiologie medicală de bază. Editura Junimea, Iaşi, 1989
51. Streian C: (sub red.): Afecţiunile aparatelor respirator şi cardiovascular. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
52. Şuţeanu S, Ionescu-Blaja V, Moangă M: Clinica şi tratamentul bolilor reumatice. Editura Medicală, Bucureşti, 1977
53. Topol EJ (sub red.): Textbook of Interventional Cardiology. Editura Saunders, 2003
54. Vlaicu R, Dudea C: Diagnosticul bolilor cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1979
55. Vlaicu R, Dudea C: Propedeutica bolilor cardiovasculare. Editura Medicală, Bucureşti, 1976
56. Willerson JT, Sanders CA: Clinical Cardiology. Grune&Stratton New York, 1977
57. Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Braunwald E: Braunwald’s Heart Disease. A Textbook of Cardiovascular Medicine, 7th
Edition. Elsevier Saunders, 2005
58. Zwiebel WJ, Pellerito JS: Introduction to Vascular Ultrasonography, 5th Edition. Elsevier Saunders, 2005
59. Dorland’s Illustrated Medical Dictionary, 30th Edition. Philadelphia: Saunders, 2003
60. Harrison’s Principles of Internal Medicine”, Editura Mc Graw-Hill, New York, 1980, 1991

Atlas de Semiologie Medicala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atlas de Semiologie Medicala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ATLAS DE

Clinica Medicală III, Târgu Mureș

Acest CD de prezentare a fost creat cu scopul de

Mărimea acestei lucrări nu permite o prezentare

❏❏ DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

Foaie de temperatură adulți - verso

Foaie de codificare proceduri - față

Foaie de codificare proceduri - verso

Bilet de internare - verso

Bilet de trimitere - verso

Fișă pentru spitalizarea de zi - verso

■■ cea mai veche şi probabil cea mai importantă metodă

■■ începe de la primul contact al medicului cu bolnavul

■■ se inspectează, de preferinţă la lumină naturală, pe rând,

■■ începe cu extremitatea cefalică, continuă cu gâtul,

■■ se termină prin observarea unor mişcări (poziţia în pat,

■■ pentru un observator experimentat poate fi suficientă

■■ dă informaţii asupra volumului,

■■ bolnavul trebuie dezbrăcat

■■ medicul, cu privirea spre pacient

■■ poziţia pacientului este diferită, în

»»palparea superficială, cu faţa

»»palparea profundă, prin

Palpare profundă bimanuală

■■ metoda folosită - percuţia

■■ percuţia se face cu aceeaşi

■■ sunetul sonor se caracterizează

■■ sunetul mat se caracterizează

■■ sunetul submat (submatitatea)

■■ se face cu ajutorul stetoscopului

■■ zonele care pot fi investigate

■■ vasele gâtului sunt ascultate

Auscultația arterei carotide comune

■■ cordul se manifestă în cursul

Auscultația regiunii precordiale

Auscultația regiunii precordiale

❏❏ STATURA. TIPUL CONSTITUȚIONAL

■■ poziţia activă, liberă, de decubit

■■ poziţia adinamică, flască, bolnavul este ţintuit

■■ bolnavul stă la marginea patului, într-un fotoliu

■■ caracteristică crizei de astm bronşic, astm

■■ în această poziţie, hematoza se face în condiţii

■■ sprijinit pe coate şi genunchi,

■■ înclinarea unilaterală a capului şi limitarea

■■ gambele flectate pe coapse şi

■■ decubit dorsal (aici lateral)

■■ extensia forţată a corpului, care

❏❏ PAREZA DE NERV SCIATIC POPLITEU EXTERN

■■ bolnavul umblă cu paşi mici, mărunţi, sacadaţi

■■ prezintă un tremor continuu al mâinilor

■■ faţa este inexpresivă

■■ această boală apare prin leziune extrapiramidală

■■ reprezintă un deficit motor la nivelul unui hemicorp

■■ apare în urma unui accident vascular cerebral

■■ mersul acestor bolnavi este “cosit”

■■ sau diplegia spastică

■■ este o leziune piramidală bilaterală

■■ apare frecvent în urma unor leziuni provocate în

■■ mersul tipic este “în foarfece”

FACIES MITRAL FACIES PLETORIC

■■ apare în stenoza mitrală

■■ facies tipic – cianoza:

■■ exagerarea proeminenţelor osoase:

■■ apare în acromegalie, adenom hipofizar