BOLI CU TRANSMITERE

SEXUALĂ
 Cuprins proiect
Generalităţi
Clasificare
Simptome&Tratament
Sifilis
Gonoreea
Chlamydia
Scabia
SIDA
De reţinut!
Bibliografie
 Generalităţi
Bolile cu transmitere sexuala sau bolile venerice sunt infecții
transmise prin contact sexual (normal, oral sau anal) dar care
pot fi transmise si pe alte cai.
Printre mijloacele de transmitere ale acestor boli, in afara de
contactul sexual, mai putem întâlni: contactul cu zona
infectata, contactul cu obiecte infectate (ace, etc.) sau de la
mamă la făt, etc.
 Clasificare
Aceste boli pot fi clasificate in
doua mari categorii:
Bolile cu transmitere sexuală
majore, din care fac parte:
- sifilisul;
- gonoreea sau blenoragia;
- sancrul moale;
- granulomul inghinal;
- limfogranulomatoza inghinala.
Bolile cu transmitere sexuala
minore, din care fac parte:
- uretritele negonococice;
- tricomonaza urogenitala;
- candidozele urogenitale;
- herpesul genital;
- vegetațiile veneriene;
- molluscum contagiosum;
- scabia;
- pediculoza;
- unele forme de hepatita virala.
 Simptome&Tratament
In ultimul deceniu, infecția cu HIV, cea mai periculoasa infecție, alături de sifilis, a
provocat epidemii fără precedent.
Exprimările clinice ale bolilor cu transmitere sexuala apar mai ales in regiunea genitala,
dar pot fi evidente si in cavitatea bucala, pe tegument sau la nivelul ochilor -
conjunctival.
In zona genitala, simptomele se manifesta prin secreții neobișnuite, dureri in zona
pelviana, arsuri, prurit, senzație de iritație, dureri in timpul actului sexual sau la urinare.
Primul pas in tratarea bolilor cu transmitere sexuala este consultul medical si
diagnosticarea corecta.
Tratamentul trebuie continuat pe toata perioada recomandata, chiar daca simptomele
dispar, iar actul sexual poate fi reluat după 3 zile de la încetarea tratamentului in
conformitate cu recomandările medicului specialist.
Riscul de infectare cu aceste boli este mai mare in contactul sexual cu mai mulți
parteneri, atunci când nu este folosit prezervativul ca mijloc de protecție si când sunt
utilizare droguri injectabile intravenos, când partenerul se droghează sau are la rândul
lui mai mulți parteneri sexuali.
 Sifi lis
Sifilisul apare in urma infecției cu
Treponema Pallidum. El poate fi
primar, secundar, terțiar, poate avea Primul simptom in cazul sifilisului
forme congenitale (copilul este infectat primar este apariția unei pete roșii
la naștere de către mama bolnavă) si (macula eritematoasa), care devine o
alte forme nu foarte bine delimitate: eroziune, adâncindu-se, si apoi o
- latent - fără simptome dar cu ulcerație care doare doar in cazul
rezultatele testelor pozitive  traumatizării sau al suprainfectării.
- forme de trecere intre secundar si
terțiar, etc.  La femei pot fi afectate labia, vaginul,
uretra si perineul. La ambele sexe mai
pot fi afectate buzele, limba,
amigdalele, etc.
 Sifi lis
Sifilisul secundar este considerat o stare septică cu Treponema
- simptomele pot aparea in 3 - 6 saptamani.
Acestea sunt pete mici, roz - pal, care nu ies in relief si
determina rozeola silifica sau care ies putin in relief pe piele
(papule). Pot aparea stari asemanatoare gripei (lipsa poftei de
mancare, dureri de cap si musculare, etc).
Se poate instala sifilisul latent sau cel
tertiar, dar in ultima perioada acestea
apar tot mai rar datorita tratarii la timp
si a mijloacelor de informare in masa.
 Gonoreea
In cazul acestei infectii, primele simptome
apar la 2 - 3 zile de la contactul sexual:
secretii abundente galben - verzui, senzatii
de usturime si arsuri, umflarea uretrei, etc.
Aceste simptome pot disparea dupa 8 saptamani - dar
disparitia nu marcheaza sfarsitul bolii, ci cronicizarea ei.
Gonoreea se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau
lichidele infectate si foarte rar prin folosirea in comun a
obiectelor sanitare, prosoape, bureti, etc.
Ea se poate trata cu antibiotice recomandate de medic si in
cazul unei diagnosticari precoce, situatie in care si boala este
necomplicata, tratamentul este de scurta durata.
Gonoreea are o frecventa mai mare in tarile in curs de
dezvoltare, prezentand un risc mare de contaminare.
 Chlamydia

Chlamydia reprezinta infectia cu bacteria Chlamydia Trachomatis si este cea mai

frecventa boala cu transmitere sexuala in tarile dezvoltate.
Aceasta bacterie traieste doar in interiorul celulelor si este greu de depistat
deoarece adesea decurge fara simptome (dureri la contactul sexual, scurgeri
vaginale nu foarte abundente, senzatie de intepaturi, menstruatie neregulata,
arsuri in timpul urinarii, etc).
Ca si gonoreea, chlamydia se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau
lichidele infectioase.
In ceea ce priveste tratamentul, acesta trebuie urmat de catre ambii parteneri
(indiferent de absenta sau prezenta simptomelor) si dureaza intre 14 - 21 de zile,
constand in ANTIBIOTERAPIEŢINTITĂ.
 Scabia
Aparitia scabiei presupune prezenta unui
parazit femela care sapa un canal in piele in
care depune 2 - 3 oua pe zi timp de o luna,
ceea ce determina prurit tegumentar si
iritarea pielii.
Transmiterea acestui parazit se face atat pe
cale sexuala, cat si prin contacte curente -
gen folosirea in comun de lenjerie si haine.
Simptomele sunt reprezentate de mancarimi
pe fata interioara a mainilor, intre degete, in
regiunea sanilor si a organelor genitale.
In privinta tratamentului, acesta se aplica atat
partenerilor sexuali, cat si persoanelor care
coabiteaza cu cei infectati cu scabia.
Lenjeriile si obiectele personale folosite de
persoanele infectate necesita dezinfectarea.
 SIDA
SIDA este prescurtarea pentru SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE si
marcheaza un deficit a sistemului imunitar dobandit ca urmare a infectiei cu virusul HIV.
SIDA va predispune la diferite boli care afecteaza in mod tipic persoanele infectate cu
virusul HIV si pe care in mod normal organismul ar trebui sa fie capabil sa le combată.
Ca toate virusurile, HIV nu are metabolism propriu si necesita o celula gazda pentru a se
putea multiplica. Aceste celule gazda sunt, printre altele, celulele sistemului imunitar,
limfocitele, globulele albe, celule sistemului nervos. Cercetatorii clasifica infectia cu HIV
in diferite stadii.
Prin SIDA se intelege stadiul in care sistemul imunitar este foarte slabit si in care pot sa
apara diferite boli si tumori – forme de cancer.
Evolutia unei infectii cu HIV difera de la o persoana la alta. La scurt timp dupa infectarea
cu HIV, acesta incepe sa se inmulteasca foarte rapid, astfel incat in primele saptamani
nu apar de obicei simptome (la inceput, eventuale stari gripale). Dupa 12 saptamani de
la contaminare, prin testul cu anticorpi, se gasesc anticorpii construiti de virus.
 SIDA
Infectiile, oportuniste in cazul bolii SIDA, la un organism
sanatos uneori nici nu se manifesta sau pot fi combatute cu
destula usurinta.
Virusuri nu prea periculoase precum Herpes simplex
sau Herpes zoster pot duce la imbolnaviri
grave. Toxoplasmoza, tuberculoza, citomegalia, PcP - o forma
a pneumoniei si ciuperca Candida albicans sunt de asemenea
boli caracteristice stadiului SIDA.
Portile de intrare in organism ale acestui virus sunt ranile
deschise, suprafeţele iritate, zgariate
sau inflamate ale pieli.
Lichidele infectioase prin care acesta se
transmit sunt sangele, sperma, laptele
de mama, etc. si nu cele ca saliva, urina,
transpiratie sau lacrimi.
 De retinut!
In ultimii ani, bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar
si vor creste in continuare daca nu se vor lua masuri drastice
pentru combaterea mecanismului care permite propagarea
acestor afectiuni in randul populatiei.
Cu toate ca s-au luat masuri pentru combaterea acestor boli si
au aparut medicamente noi si eficiente de tratament, numarul
acestor boli creste alarmant si apar cazuri noi la o parte
insemnata a populatiei, ceea ce constituie pentru viitor un
semn de alarma.
Probabil factorul social - economic in care ne aflam la ora
actuala, existenta prostitutiei clandestine si a unui
“vagabondaj” sexual mai mare permite inmultirea acestor
afectiuni cu grave consecinte asupra populatiei si a starii de
sanatate.
 De reţinut!
Contactele sexuale ocazionale mai ales
cu persoane necunoscute, ingreuneaza
desfasurarea unei anchete
epidemiologice corecte, ceea ce face ca
sursa de infectie sa nu fie descoperita,
acest lucru fiind esential in stoparea
fenomenului de extindere rapida
a bolilor cu transmisie sexuala.
Educatia sanitara a populatiei la ora
actuala lasa de dorit fiind una din
metodele cele mai eficace de prevenire
si combatere a acestor afectiuni, ea nu
este aplicata in mod corespunzator cu
rezultate negative vizibile.