1. Antraxul.

- boală infecţioasă sporadico-enzootică‚ de tip evolutiv acut‚ - afectează animale

domestice şi sălbatice (ierbivorele), transmisibilă la om‚ manifestări:
febră‚ tulburări circulatorii, digestive urmate de moarte‚ modificări: leziuni de
septicemie hemoragică, aspectul sîngelui necoagulabil, splenomegalie.

Agentul cauzal Bacillus anthracis‚ - bacil cu capetele drepte, - dimensiuni 4-6/1-

1‚25 µm‚ - dispus în lanţuri, - aerob‚ imobil‚ capsulat‚ sporulat (sporul aşezat
central).
Dezvoltare: medii obişnuite - depozit floconos la fundul tubului, pe agar - colonii mari‚ albicioase-
cenuşii‚ aspect -“păr frizat”. pe medii cu sânge - nu produce hemoliză. Virulenţa - susţinută de
prezenţa polipeptidului capsular acid poli-g-D-glutamic (îndeosebi), de lecitinază, proteaze, coagulază şi
toxină.

Forme vegetative: - la 60oC în 30 de minute, - de sucul gastric şi antiseptice (soda caustică şi formol 2-4
%‚ sublimatul 1 ‰‚ var cloros 20 % etc.) în câteva minute şi sunt sensibile la penicilină, streptomicină,
eritromicină, tetraciclină, methicilină etc., la lumină în câteva ore.

Sporii sunt deosebit de rezistenţi. - la fierbere ei sunt distruşi în 10-20 minute, - prin autoclavare (120ºC)
instantaneu, - la temperatură uscată de 140ºC după 3 ore. - la uscăciune (feriţi de razele solare), pe piei,
lână, sporii se conservă (mai mulţi ani) şi sunt distruşi de sodă caustică 15 %, formol 5-20 %, sublimat
coroziv 2 %, clorura de var 5 % etc. în 10-15 minute. - glicerina neutră 50 % conservă sporii.

Epizootologie Sunt receptive toate animalele homeoterme în ordine descrescândă fiind afectate
oile‚ caprele‚ taurinele‚ cabalinele. Suinele, canidele‚ felidele sunt relativ rezistente, (forma localizată de
antra). La păsări - excepţional. Omul are o receptivitate medie, fiind o gazdă accidentală.

Sursele primare - animale bolnave, - produsele şi subprodusele (carne, sânge, piei,, făină de oase
cadavrele). - bacilii sporulează contaminând solul‚ apa‚ furajele şi diverse obiecte de inventar. Pentru
ierbivore‚ sporii în sol sunt sursa cea mai frecventă ( boală telurică). Contaminarea: - cale digestivă,
transcutanată prin leziuni, insecte hematofage, - la ovine, calea respiratorie prin praful contaminat. -
la porc‚ carnivore şi păsări - pe cale bucofaringiană. Antraxul apare sporadic‚ rareori enzootic.

Patogeneză - sporii germinează la poarta de intrare, - pătrund în spaţiile limfatice unde o parte din
formele vegetative sunt fagocitate‚ altă parte îşi formează capsule. - se multiplică, secretă toxine şi
agresine, provoacă tulburări locale‚ - se formează edem gelatinos - leziunea primară cărbunoasă. - se
determină bacteriemie (localizare - splină‚ măduvă osoasă‚ rinichi. După 1-4 zile‚ pătrunde în sânge‚ se
înmulţesc, generează septicemia cărbunoasă. La animalele foarte sensibile (capre‚ oi) - etape foarte
rapide‚ realizându-se septicemia. La porcine‚ carnivore‚ infecţia poate rămâne localizată‚ cu leziuni
hemoragiconecrotice la poarta de intrare sau în limfonoduri

Tabloul clinic Perioada de incubaţie este de 3-4 zile‚ rareori mai mult. Se distinge: - antraxul intern
sau septicemic, cu evoluţie supraacută‚ acută şi subacută, - antraxul extern sau cu tumori şi antraxul
localizat
- forma supraacută (la oi, capre, bovine) - convulsii şi moare în cîteva minute, alte ori‚ durează 6-12
ore, - hipertermie (41-42 oC), - abatere profundă‚ - hiperemia mucoaselor‚ dispnee, - spumozităţi
sanguinolente nazale‚ - decubit şi moarte. -

formele acută şi subacută: - hipertermie (41-42oC)‚ - cianoza mucoaselor aparente‚ - dispnee‚ atonia
prestomacelor, meteorisme‚ crize de colici, - diaree cu fecale sanguinolente, hematurie, - convulsii şi
moarte în 12-36 ore, respectiv 4-5 zile (forma subacută).

Uneori, - edeme subcutanate (antraxul cu tumori), păstoase, calde, dureroase, localizate în diferite
regiuni urmate de moarte în 4-6 zile. La suine. (antrax localizat (glosantrax): - edem difuz în regiunea
perifaringiană, - cianoza pielii, - jenă în deglutiţie şi dispnee, - vindecare sau moarte (în 80 % din cazuri)
în 2-5 zile. La carnivore. - forma acută - febră‚ uneori enterită hemoragică şi moarte rapidă, - forma
subacută - glosantrax‚ edem faringian‚ lingual.

Formele atipice. Includ antraxul apiretic. (la cal) indispoziţie, inapetenţă, tulburări digestive, - crize de
colici, agitaţie, (vomă, diaree sanguinolentă), tulburari pulmonare , - febră, sindrom de
pleuropneumonie (la cabaline şi suine), simptome cutanate - dermatită hemoragico-necrotică –
carbunculi.

Formele atipice. Includ antraxul apiretic. (la cal) indispoziţie, inapetenţă, tulburări digestive, - crize de
colici, agitaţie, (vomă, diaree sanguinolentă), tulburari pulmonare , - febră, sindrom de
pleuropneumonie (la cabaline şi suine), simptome cutanate - dermatită hemoragico-necrotică –
carbunculi.

Diagnosticul - date epizootologice, clinice şi morfopatologice, - confirmat rapid prin examene de

laborator (bacteriologic‚ proba biologică, serologic). Probe expediate: de la animale bolnave, -
frotiuri din sânge, lichidul de edem; de la cadavrele nedeschise o porţiune de ureche, frotiuri din
sânge; de la cadavrele deschise în plus o porţiune de splină. - porţiuni de piele (10 x 10 cm).