Agalaxia contagioasă ovină şi
Caprină a caprelor
(Răsfungul Alb)
Agent etiologic: Mycoplasma
agalactiae
• Germen polimorf ce se dezvoltă
pe medii celulare şi medii
obişnuite la care se adaugă ser
de sânge de cal, bou, oaie.
• Rezistent în mediul exterior 15-
20 zile, iar în glanda mamară, în
formă latentă , cel puţin 7 luni
după vindecare.
Caractere epideliologice:
• Receptivitate crescută pentru oile
şi caprele în lactaţie, în timp ce
oile sterpe şi masculii sunt mai
puţin receptivi.
• Surse de infecţie:
1.Animalele bolnave care elimină
germenii prin lapte , fecale, urină ,
secreţii oculare si genitale.( laptele
oilor este virulent cu 2-3 zile înaintea
primelor semne de boală şi poate fi
infectant între 7 luni şi 2 ani după
vindecare).
2.Introducerea în efectiv a oilor
trecute prin boală şi purtatoare de
germeni.
Mamita gangrenoasă a oilor şi Mamita Pasteurelică
(Mamita Damman-Freese)
(Răsfungul Negru)
Agent etiologic: Staphylococcus Agent etiologic : Mannheima
aureus haemolytica ( Pasteurella Haemolytica)
• Se cultivă pe medii uzuale , dar • Doar formele foarte patogene pot
pentru izolare se pot utiliza medii provoca forme clinice de boală.
selective (Chapmann).
• Este epifit pe tegumentul
animalelor sănătoate , inclusiv pe
tegumentul mamar.
Caractere epidemiologice: Caractere epidemiologice
• Receptivitate ridicată în • Receptivitate : oile în lactaţie ,
perioada maximă de lactaţie , atât primiparele cât şi
când glanda mamara este multiparele.
mai solicitată , iar • Calea de infecţie : exogenă,
traumatismele mai frecvente. germenii pătrund în glanda
• Dat fiind faptul ca mamară prin canalul galactofor
Staphylococus Aureus este sau prin soluţiile de continuitate
un germen epifit tegumentului ale pielii.
sănătos, îmbolnăvirea
animalului este dependentă
de starea fiziologică a glandei
mamare şi de factorii
zooigienici şi mecanici.
• Surse de infectie:
transmiterea se realizează
 3.Păşunele pe unde au trecut oi numai în mod indirect prin
bolnave sau consumul de apă din intermediul mulgătorilor,
acelaşi vas cu animale bolnave. mieilor, asternutului, furajelor
4.Sistemul de muls la strungă , sau solului.
datorita umectării sfârcurilor de către
mulgător .
• Calea de infecţie este
ascendentă, pe canalul
papilar, în cazul contaminarii
directe pe la nivelul
mamelelor.
• Infecţia se mai poate realiza
pe cale respiratorie ,
conjunctivală sau cutanată.
• Morbiditatea: 50-60% sau
chiar 100% în unele cazuri.

Tablou clinic Tablou clinic Tablou clinic

Perioada de incubaţie 4-7 zile şi
evolueză sub mai multe forme:
• Acută: sindrom febril, tumefierea
limfonodurilor explorabile,
şchiopături si inflamaţia
mucoasei conjunctivale.
Evoluează 5-7 zile şi se termină
prin moartea în 15% din cazuri.
• Subacută :simtomele sunt în
funcţie de localizare.
1. Localizare mamară: evoluează
ca o mamită benignă,afebrilă,
tradusă prin congestia şi
sensibilitatea uneia sau ambelor
Perioada de incubaţie de maximum 24-
36 de ore şi se dezvotă sub
urmatoarele forme:
• Supraacută : reacţii inflamatorii la
nivelul mamelelor însoţite de
reacţii generale ( diaree,
acceleraţia pulsului, scăderea
temperaturii corporale), iar
moartea survine după 24-48h.
• Acută: abatere accentuată ,
anorexie, febră şi disfuncţii în
mers. Zona din mamela afectata
este tumefiată, caldă, dureroasă,
cu pielea de culoarea roz-roşie şi
apoi violacee, rece şi insensibilă.
• Acută: mamită cataral-purulentă,
localizată de obicei la una din
mamele, mai rar la ambele.
Glanda mamară apare
congentionată , tumefiată, dură
şi sensibilă la palpare. Secreţia
lactată este modificată cantitativ
şi se prezintă ca o serozitate
verzuie ce contine flocoane de
puroi.
 glande mamare .Secreţia locală Secreţia de lactaţie scade şi este
este modificată. de culoare roşie.
2. Localizarea articulară:este • Subacută şi cronică : semne
întalintă la miei ,tineret,berbeci şi generale şterse,mortalitate
oi sterpe. Articulaţiile sunt redusă, iar în faza finală a bolii
tumefiate , calde, dureroase şi se produce gangrena uscată a
fluctuante. zonei afectate.
3. Localizarea oculară /
Cheratoconjunctivita agalactică:
epiforă ,fotofobie, inflamaţia
conjunctivitei şi a corneei . Pe
cornee apar mici opacifieri de
culoare albă ce se extind,
confluează şi cuprind toată
corneea.
4. Mai pot apărea afecţiuni
testiculare la mascul, precum
orhite sau erupţii papuloase şi
abcese.

Diagnostic Diagnotic : Diagnotic :

Simtomele mamare însoţite de artrite şi
oftalmii sunt caracteristice, dar pentru
corfirmare se realizează:
• Examenul bacteriologic:
însămânţarea din lapte,secreţii
oculare,lichid de puncţie din
articulaţia lezată pe medii de ser
sanguin la care s-a adăugat
penicilină ca inhibant al florei
bacteriene de asociatie.
• Examen serologic: pot fi depistaţi
anticorpii fixatori sau aglutinaţi la
Datele anatomo-clinice sunt conclusive,
dar pentru confirmare se face Examen
bacteriolgic în frotiuri colorate Gram.
Pentru diagnoticul de certitudine se
trimit la laborator probe din lapte
recoltat pentru a fi supus examenului
bacterioscopic şi examenului
bacteriologic.
1.Examenul direct al frotiului colorat prin
metoda Gram.
2. Însămânţarea pe medii uzuale de
cultura şi pe medii cu ser şi sânge.
 oile aflate după minim 10 zile de
la debutul boli şi oile trecute prin
boală. Se foloseşte reacţia de
fixare a complementului (cea mai
folosită, decelează 50-60% din
animalele bolnave sau
purtatoare de germeni) sau testul
de imunoflorescentă.
Profilaxie:
• Măsuri generale;Se interzice:
1.Completarea efectivului cu
animale din zone unde a fost
diagnoticată această boală in
ultimii 2 ani.
2. Folosirea paşunilor pe care
au fost recent animale
infestate.
• Măsuri specifice: Vaccinarea
oilor şi caprelor din zone
contaminată şi a celor ce
urmează să paşuneze în
astfel de zone. În acest scop
au fost preparate atât
vaccinuri vii din tulpini
atenuate, cât şi vaccinuri
inactive cu adaos de
adjuvanţi. În Roamania se
foloseşte un vaccin
„Agavac”, un amestec din mai
multe tulpini inactivate şi se
inoculează subcutanat, în
doză unica de 1 ml.
Profilxie: Profilaxie:
• Măsuri generale: • Măsuri generale sanitar
1.Îmbunatatirea condiţiilor veterinare, alimentare, îngrijirea
de igienă în adaposturi, şi exploatarea raţională a
mai ales în perioada animalelor.
fătărilor.
2.Respectarea igienei
mulsului.
3.Evitarea traumatizării
tesutului glandei mamare.
4.Schimbarea anuală a
locului de amplasare a
stânelor pe păsune.
5.Aplicarea curaţeniei
mecanice şi a
dezinfecţiilor profilactice
în saivane .
6.Îndepartarea de la muls
a îngrijitorilor cu afectiuni
stafilococice ale mâinilor.
Combatere:
• Izolarea animalelor bolnave de
cele sănăroase şi tratarea
acestora cu pomezi ,calmante,
emoliente, iodurate şi infuzii
mamare cu antibiotice.
• S-au dovedit active: Tetraciclină,
Streptomicină şi Claramfenicolul.
• În localizarea articulară se fac
pensulaţii cu iord, iar în formele
grave se administrează
tetraciclină intramuscular.
• În localizarea oculară se aplică
în sacul conjunctival soluţii ,
colire cu antibiotice sau
unguiente cu tetraciclină.
Combatere:
• Animalele bolnave se
izolează şi se tratează cu
infuzii mamare cu penicilină.
Tratamentul local se repetă
de 2-3 ori la interval de 12h.
• Se administrează şi un
tratament de sustinere
(glucoză, vitaminele A, C etc)
deoarece boala evoluează ca
o toxiinfecţie.
Combaterea:
• Animalele bolnave se izolează şi
se tratează cu antibiotice;
Streptomicină intramuscular în
doză de 5 ctg/kg/zi sau
Streptomicină asociată cu
penicilină în doză de 10 000
UI/kg/zi.