Universitatea de Stiinte Agronomice si

Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Biotehnologii

Mamita gangrenoasa a oilor

si caprelor
Coordonator tiinific: Prof dr DMV PhD
CS IDumitru Militaru
Student: Zaharia Andrei , grupa BMV

Cuprins:
Etiologie
Caractere epizootologice
Tablou clinic
Diagnostic
Tratament
Combatere si profilaxie
Concluzii
Referinte bibliografice

Etiologie

Boala, cunoscuta popular sub numele derasfugul

negru,este produsa deStaphylococcus aureus
Agentul etiologic al mamitei gangrenoase este
Staphylococcus aureus subsp. aureus, care este epifit
pe tegumentul animalelor sanatoase,inclusiv pe
tegumentul mamar. Tulpinile izolate de la femelele
bolnave sunt catalaza pozitive, fiind asemanatoare
morfologic, cultural si biochimic cu tulpinile de
stafilococi izolate de la vacile cu mamita stafilococica
supraacuta sau acuta.

Caractere
epizootologice
Receptivitate:se imbolnavesc oile si caprele in
lactatie, mai sensibile fiind animalele tinere si cele din
rasele perfectionate.
Surse de infectie:oile si caprele bolnave, care
elimina cantitati mari de germeni prin lapte, dar si
asternutul, furajele, solul, obiectele de inventar si mainile
mulgatorilor, care prezinta un rol important in vehicularea
germenilor.
Cai de infectie:canalul papilar si plagile de pe
tegumentul mamar produse accidental.
Evolutie:sporadica, rareori enzootica si cu caracter
sezonier, fiind prezenta in lunile aprilie-mai.
Factori favor izanti:muls traumatizant, igiena
precara, pasuni cu spini, plante tepoase sau arbusti, ce
pot traumatiza tegumentul mamar.
Morbiditate:variaza intre 1-2% si 15-20%.
Mortalitate:70-80%.

TABLOU CLINIC

Perioada de incubatieeste scurta, de 2436 ore, iar evolutia poate fi supraacuta,

acuta, subacuta sau cronica.
Forma supraacuta.Se intalneste rar si se
caracterizeaza prin:
febra;
depresie accentuata;
tumefierea unei jumatati a glandei mamare;
moarte in hipotermie, in 24-48 ore de la
debut

mers;
tumefierea unei jumatati a glandei mamare;
incetarea secretiei lactate, iar jumatatea mamara afectata
este calda si dureroasa;
din jumatatea afectata, prin muls se evidentiaza un lichid
rosiatic, seros si cu grunji de fibrina;
ulterior, pielea mamelei apare hiperemiata si apoi cianotica
(fig. 24), iar mamela incepe fenomenul de gangrena, partiala
sau totala;
perimamar, apare un edem semnificativ, care se extinde
locoregional si apoi pana la stern;
limfonodulii mamari se hipertrofiaza;
evolutia este de 2-5 zile, iar mortalitatea de 75-80%;
moartea survine in faza de hipotermie.
Formele subacuta si cronica.in aceste forme, boala se
intalneste mai rar si se caracterizeaza prin:
tulburari generale discrete;
prezenta pe una din mamele a unor focare limitate de
gangrena;
cicatrizare lenta dupa eliminarea tesutului gangrenat

DIAGNOSTIC
Mamita gangrenoas poate fi deosebit
clinic de agalaxia contagioas (rsfugul
alb). Pentru mai mult siguran, se
recurge la examenul bacteriologic. Se
vor face frotiuri din secreia mamar
sau din esutul lezat. Prezena
stafilococilor n frotiuri n numr mare
(coci Gram pozitiv de 0,6-1 m, dispui
izolat sau sub form de ciorchine) este
caracteristic.

TRATAMENT
Oile si caprele bolnave vor fi izolate si
supuse unui tratament local si general
care, daca este aplicat in faza incipienta
a bolii, poate avea sanse de reusita.
Pentru terapie sunt recomandate
penicilinele semisintetice (amoxicilina)
asociate cu acid clavulinic, cefalosporine
sau antibiotice de electie pentru
stafilococi (lincomicin. rifampicin,
novobiocin).
De asemenea, conduita terapeutica
poate fi stabilita pe baza antibiogramei.
Tratamentul local se repeta 3-5 zile la
interval de 12 ore folosindu-se

Tratamentul general cu antibiotice va dura

5-7 zite si va fi asociat cu glucoza, preparate
pe baza de calciu. vitamina C, Novacoc.
Instituirea tratamentului local si general
inainte de instalarea gangrenei parenchimului
mamar, poate duce la vindecarea completa a
animalelor.
Dupa instituirea gangrenei, animalele pot fi
salvate, dar glanda mamara va fi
compromisa. extirpandu-se zona gangrenata.
In formele subacute si cronice se recomanda
doar un tratament local chirurgical si
medicamentos.

PROFILAXIE SI
COMBATERE
Profilaxia bolii se realizeaz prin
metode generale (igiena mulsului,
evitarea brutalizrii animalelor n timpul
mulsului i a punilor cu plante
epoase) i specifice.
Pentru profilaxia specific se folosete
vaccinul contra mamitei gangrenoase a
oilor. Vaccinarea se practic n dou
reprize la interval de 21 de zile, n doz
de 3 ml, subcutanat.

Animalele bolnave se trateaz local i general cu

antibiotice. Local se administreaz antibiotice,
intramamar, dup ce mamela a fost muls aproape
complet. Pentru tratamentul general se folosesc
sulfamide sau antibiotice cu spectru larg.
Dac tratamentul este instituit din timp, n
formelor incipiente, prognosticul este favorabil, dar
dac s-a produs gangrena mamelei este necesar s
se intervin chirurgical pentru extirparea mamelei,
urmnd ca animalele s fie ngrate i valorificate
pentru carne.

Concluzii
-Boala este produsa de
Staphylococcus aureus
-Se imbolnavesc oile si caprele in
lactatie, mai sensibile fiind animalele
tinere si cele din rasele perfectionate.
-Patrunde pe canalul papilar si plagile
de pe tegumentul mamar produse
accidental.
-Mortalitate:70-80%.

REFERINTE
BIBLIOGRAFICE
http://www.revista-ferma.ro/articol

e-medicina-veterinara/mamita-gangre
noasa.html
http://112vet.ro/mamita-gangrenoasaa-oilor-sl-caprelor-rasfugul-negru-1
12vet/
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 14,
15-30, IULIE 2012.