MAMITA GANGRENOASĂ A

OVINELOR
(rasfugul negru)
 Mamita gangrenoasa a oilor și caprelor

Cunoscută în popor sub numele de ”răsfugul

negru” este o bolă infecțioasa cu apariție sporadico-
enzootică și evoluție acută întâlnită la oi în perioada de
lactație, caracterizată clinico-anatomic prin febră și
gangrena glandei mamare.
 Boala este produsa de Staphilococcus aureus și este mai
frecventă în aprilie-mai, în perioada de înțărcare a mieilor

Oile bolnave elimină o mare cantitate de microbi prin

lapte.
 TABLOU CLINIC

Forma acută -debutează brusc, cu temperatură ridicată, animalele

nu connsumă hrană, abatere, deficiență în mers. Apare apoi tumefierea
ambelor jumătați a ugerului, devine cald, sensibil la palpare, secreția de lapte
încetează la muls iese o cantitate mică de lapte roșistic, grunjos. Pielea
ugerului inițial rece devine cianotică apar edeme și în jurul ugerului, pe fața
internă a coapselor și regiunea abdominală.
Evoluția bolii este de 2-3 zile (forma acută). La animalele care rezistă
acestei grave infecții (10-20%) apare gangrena ugerului, a unei porțiuni din
uger și eliminarea zonei respective.

Formele subacute și cronice- se întâlnesc mai rar și se exprimă

prin tulburări generale greu de sesizat, urmând apariția gangrenei pe o anumită
zonă a ugerului, neînsoțită de edem.
Diagnostic
Examenul clinic și anatomopatologic, oferă date concrete
pentru stabilirea diagnosticului de rasfug negru.
Pentru confirmarea diagnostricului se recurge la examenul
bacteriologic, În cazul identificării stafilococilor este necesară
efectuarea antibiogramei pentru a depista care sunt antibioticele
la care germenii sunt mai sensibili.
 Profilaxie și combatere respectarea condițiilor de igienă în saivane,
evitare leziunilor mamare si tratarea acestora, igiena vaselor și mâinilor
mulgătorilor, imnizarea specifică contra mamitei gangrenoase.

Măsurile specifice care se aplica sunt imunoprofilactice prin

vaccinare, mai ales în efectivele unde s-a mai înregistrat boala.pentru
vaccinare se utilizează vaccinuri inactivate, precum este vaccinul Mamivac.
Vaccinul se utilizează ca și măsură de profilaxie specifică,
inoculandu-se s.c, în doza de 3ml cu rapel la 21 de zile,la ovinele și caprinele
gestante, dar se evita ultima perioadă a gestației
 Tratament-după ce a fost stabilit diagnosticul de mamită
gangrenoasă femelele bolnave se vor izola din efectiv și se vor supune
tratamentului local și general.

Antibioterapia va fi menținută pe o perioadă de 5-7 zile asociindu-se

cu preparate pe bază de calciu, vitamina c, vitamina AD3E, glucoză. Această
asociere se practică deoarece ”rasfugul negru” evoluează ca o toxiinfecție.
Tratamentul local constă în utilizarea unor medicamente
standardizate de tipul; Mastijet forte, Mastiker-E, Tetra Delta, Neotil,
Neomastipro sau soluții preparate din antibioticele amintite. Terapeutica locală
se va repeta o dată la 12 ore, timp de 3-5 zile.
Înainte de introducerea antibioticului mamela se mulge. Preparatele se
introduc în cisterna mamară prin canalul galactofor. Nu se recomandă
inoculările directe în țesutul mamar deoarece se traumatizează parenchimu,
favorizând procesul de necroză.
 Atunci când apar procese extinse de necroză se recurge la tratament
chirurgical pentru a elimina țesuturile moarte, facilitând vindecarea. Uneori se recurge
chiar la ablația jumătății afectate. Este recomandată toaletarea riguroasă a plăgilor
gangrenate și aplicarea de spray-uri cu antibiotice: Neocaf, Negerol, Terramycin spray.

Adăposturile vor fi decontaminate cu Formaldehidă 2%, var proaspăt

stins 5-10%, sodă caustică 5% și PUR-SEPT (produs pe bază de Cloraminîă)
Rețete;
Rp: Ampicilină 20%, flacon x 50ml.
DTD: nr. 1 flacon
D.S: Ext, i.m 1ml/ 10kg, timp de 7 zile.
Observatii: Timp de așteptare carne 21 zile.

Rp: Mamosept, cremă x 100g

DTD: Nr 1
D.S: Ext, crema se aplică în strat gros pe zona afectată, de 2-3 ori/ zi până la
vindecare.

Rp: Oxitetraciclină 10%, fl x50ml.

DTD: Nr. 1 flacon
D.S: Ext, i.m sau s.c 3ml/50kgv, timp de 5 zile
Observatii: timp de așteptare pentru carne 14 zile, iar pentru lapte 2 zile.
 BIBLIOGRAFIE:
1. Cornel PODAR, 1994-Bolile animalelor din gospodăriile populației,
Editura Ceres, București.
2. Perianu T, 2011- Bolile infecșioase ale animalelor domestice . Vol 1
Bacterioze, Editura ,, Venus”, Iași.
3. *** Nomenclator produse FarmaVet, 2017.