Farmacoterapia in

gastroenteropatii la
suine

Sindromul diareic la suine

Sindromul diareic la purcei are o etiologie foarte variabil

Receptivitatea cea mai mare o au animalele tinere, mai ales n primele 10-12 zile de
via. Instalarea infeciei este condiionat de existena unor factori favorizani, care
determin scderea rezistenei organismului nou-nscuilor

Acetia sunt reprezentai de: furajarea deficitar a femelelor gestante, mai ales n ultima
perioad de gestaie (furaje carenate n vitamine i proteine, furaje alterate, mucegite);
condiii zooigienice necorespunztoare; existena unor infecii cu ageni etiologici
specifici (leptospire, salmonele, diferite virusuri); deficitul imunologic al nou-nscuilor
(privarea de colostru imediat dup ftare, agalaxia scroafelor).

Figura 1. Semne de deshidratare(abdomenul supt)

Figura 2. Evidenierea fecalelor diareice pe trenul

posterior

Tratamentul

Tratamentul aplicat n sindroamele diareice este complex si urmreste mai multe obiective:

distrugerea agenilor etiologici,

restabilirea homeostaziei,
cresterea rezistenei generale,
sustinerea energetic si
combaterea diareei.

Tratamentul antiinfecios se bazeaz pe utilizarea antibioticelor, sulfamidelor si chimioterapicelor.

Dintre antibiotice se indic streptomicina si antibioticele cu spectru larg (tetraciclinele,gentamicina,

neomicina). Din cadrul tratamentului componentei infecioase enumerm urmtoarele substane cu
eficacitate:

Neomicina
Este o pulbere alb, fr miros, solubil n ap. Acioneaz bactericid sau bacteriostatic, n functie de
doz. Este activ fat de microorganismele Gram pozitive si foarte activ fat de cele Gram negative
intestinale. Nu se absoarbe intestinal dect ntro proporie redus (6-8%).

Se utilizeaz numai cu scop local n terapia enteritelor.

Este activ n mediul alcalin al intestinului. Se elimin 95-97% prin fecale, realiznd
oconcentratie intestinal de 5-10 mg/g. Administrat general d concentratii sanguine bune,dar
neurotoxicitatea sa o indic mai mult n terapia local.

Actioneaz sinergic cu streptomicina, cu eritromicina si bacitracina. Are indicaii majore n

gastroenteritele tineretului. Oral doza este de 2-5 cg/kgc. la purcei, pro die cte trei administrri
zilnice.

Gentamicina

Se foloseste sarea sulfat, o pulbere alb, amorf, stabil, rezistent la variatii de

pH.

Acioneaz bactericid si bacteriostatic, n faza de nmultire logaritmic si cea de

laten.

Cuprinde micobacteriile Gram Negative si Gram pozitive .Nu se absoarbe oral,

iar administrat intravenos d concentraii eficace n snge si cupleaz n proporie
de 20-30% cu proteinele plasmatice. Difuzeaz bine n tesuturi, cu concentratii
ridicate n urin.

Este indicat n infeciile urinare acute si cronice, n septicemie i n infeciile

gastrointestinale.

Se poate administra parenteral n injecii intramusculare, doza fiind de 15mg/kgc,

la interval de 8-10 ore si 1ml/kgc la interval de 6-8 ore (fig. 22).

Tetraciclinele
Acestea sunt extrase din culturi de Streptomyces.

Toate au un spectru bacterian aproape identic. Se cunosc mai multe conditionri

de tetracicline: tetraciclina, oxitetraciclina, clortetraciclina, metociclina,
doxiciclina, minociclina,dimetil-clortetraciclina, pirolidin-metil-tetraciclina.

Cea mai folosit este oxitetraciclina (OTC),urmat de tetraciclin (TC), si de

pirolidin-tetraciclin (1, 2, 7, 39).

Tetraciclina

Este utilizat pe cale oral, n lapte sau n ap, folosind doze de 2-3 mg/kgc.
Seadministreaz de 4 ori pe zi, timp de 3-5 zile. Se poate administra sub form de
pulbere,comprimate, soluii injectabile, unguente, bujiuri sau comprimate
efervescente, etc.

Oxitetraciclina

Este frecvent folosit la noi n ar, se gseste sub form de soluie injectabil, se
poate

folosi si ca pulbere suspendabil n apa de but.

Actiunea este asemntoare cu cea a TC si OTC pulbere solubil.

Se administreaz oral,dozele sunt de 1-2 mg/kgc, n dou reprize. Tratamentul

dureaz 4-6 zile. Exist si o soluie injectabil 5% de oxitetraciclin care se
administreaz n doze de 5-10 mg/kgc., la 24 ore si oxitetraciclin injectabil
10%, administrabil intramuscular, subcutanat, 0,5-1 ml / 10 kgc (7).

Dizenteria spirochetic a
porcului

Dizenteria porcului, cunoscut si sub denumirea de colita hemoragiconecrotic sau

diareea neagr a porcului este o boal infecioas enzootic a porcilor caracterizat prin
producerea unei colite hemoragice sau hemoragiconecrotice grave la tineretul porcin ntrcat
si la grsuni

De obicei primele cazuri de boal remarcate au o evolutie acut, care debuteaz cu

eliminarea de fecale moi, de culoare galben sau cenusie.

Porcii bolnavi beau mult ap. n continuare se remarc n boxe tot mai multe fecale
diareice, de culoare socolatie, adesea de consisten apoas, continnd mucus, snge sau
fibrin (colit muco-hemoragic). Caracterul muco-hemoragic ale fecalelor apare de
obicei dup 2-3 zile de le debut.

Figurile 3 i 4. Colit hemoragic difuz. Examen pe seciune i plan apropiat

Figura 5. Colit hemoragic difuz i

coninutul

Figura 6. Gastrit hemoragic n focare examen pe

seciune

Tratament

n majoritatea cazurilor, produsele pentru administrarea n ap sunt: tiamulinul,lincomicina si

nitroimidazolul (dimetridazol, ronidazol). Pentru administrarea n furaje sunt preferate: carbadoxul,
nitroimidazolul, tiamulinul si lincomicina.

Tiamulinul

La suine se administreaz n apa de but, timp de 3-5 zile, n soluie 0,045-0,060%, iar la

dizenteria suin n doz de 1 ml/20 kg greutate, intramuscular, ceea ce corespunde la

10 ml tiamulin hidrogen-cumarat. Se administreaz o singur doz.

Animalele injectate nu se sacrific nainte de dou sptmni dup tratament.

Este incompatibil cu Monensinul si cu ionoforii: Salinomicina sau Naroginul si chiar cu

Dimetridozalul, deoarece dau amestecuri toxice.

Salmoneloza suinelor

Boal infectocontagioas care afecteaz tineretul suin dup nrcare, caracterizat prin
polimorfism clinic si anatomopatologic.

Salmonella cholerae suis este salmonela adaptat la specia suin.Sunt sensibili

purceii dup vrsta nrcrii.

Salmoneloza la porc poate evolua ca infecie primar sau ca boal secundar, n general
dup endoparazitoze sau prin declansarea cu vaccinuri vii si atenuate .

Perioada de incubaie este de 2-15 zile.

Tabloul clinic. n cazul infeciei septicemice evoluia este acut si subacut.

n cazul infeciilor localizate evoluia este subacut sau cronic.

Forma acut debuteaz cu febr (pn la 42oC), inapeten, abatere, polidipsie, decubit, colici si
diaree (cu fecale glbui, fetide, cu strii de snge), cianoza extremitilor. Dup 2-3 zile,mortalitatea
atinge 90-95%, iar porcii care nu mor trec n forma cronic .

Forma subacut debuteaz cu semne generale si febr de intensitate redus, ns predomin

tulburrile digestive: diaree, colici; abdomenul este supt, porcii stau cifozai.

Forma cronic poate aprea de la nceput sau poate fi rezultatul primelor dou forme de evoluie.
Predomin tulburrile digestive si simptomele respiratorii de bronhopneumonie.

Simptomele cutanate exantem crustos de culoare maronie (dermatita varioloid). Porcii slbesc si
mor la 2-3 luni.

Tratament

n fermele n care se declanseaz infecia salmonelic, animalele cu semne clinice se izoleaz si se trateaz
parenteral.Restul animalelor din lot se trateaz profilactic, utiliznd medicaie ncorporat n furaje.

n tratamentul parenteral se recomand kanamicina, ampicilina, neomicina, cefalosporina, colimicina, iar n

tratamentul de grup sulfadimerazina si oxitetraciclina, fiind indicat si utilizarea unor combinaii dintre un
antibiotic si un chimioterapic. La animalele n stare critic de boal, pentru combaterea efectelor endotoxinei
se pot utiliza parenteral si agenti antiinflamatori.

Tratamentul trebuie completat cu msuri generale de profilaxie nespecific. Cadavrele trebuie ecarisate n
mod corespunztor. Animalele bolnave, sacrificate de necesitate, pot fi dirijate pentru prelucrare industrial.

Sacrificarea si valorificarea pentru consum public a animalelor trecute prin boal si tratate se va putea
facedup 60 zile, dup un control bacteriologic adecvat.

Antibioterapia

Cefalosporinele

Colimicina

Se extrage din culturi de Aerobacter colistireus. Este mai putin toxic dar cu
utilizri limitate. Se foloseste mai ales n infeciile digestive cu microorganisme
Gram negativ.

Mod de administrare. La purcei se administreaz n apa de but sau n amestec cu

furajul.

Doza indicat de productor. n apa de but 4,5-6 mg/kgc, respectiv

100.000UI/g.c. (0,9-1,2g / 100kgc/zi) 3-6 zile.

n furajul tineretului porcin se administreaz 400 g pulbere / t. de furaj (5 mg

colistin sulfat / kgc), timp de 5-7 zile.

Timp de ateptare: pentru carne i organe 2 zile

Imunoprofilaxia

n prezent se folosesc vaccinurile antisalmonelice vii constituite mai ales din mutante R,nepatogene
si imunogene, capabile s stimuleze att imunitatea celular, ct si pe cea umoral si care nu
reprezint pericolul revenirii tulpinii la virulenta initial.

Salmovac S.m. 237 - vaccin viu liofilizat contra salmonelozei porcului (30).

Indicaii: imunizri de necesitate n unitti n care boala produs de S. cholerae suis evolueaz
enzootic. Se vor vaccina numai animalele sntoase.

Mod de administrare si doze: se inoculeaz subcutan (s.c.), ncepnd cu vrsta de 20 de zile n doz
de 1 ml, cu rapel dup 14 - 20 zile.

Contraindicaii si precauiti: nu se vaccineaz purceii cu afectiuni pulmonare acute, cornice si stare de

ntretinere necorespunztoare. Nu se administreaz antibiotice timp de 5 zile nainte si 5 zile dup
vaccinare.

Gastroenterita transmisibil a
porcului (GET/TGE)

Este o boal infecioas foarte contagioas care afecteaz suinele de toate

vrstele,caracterizat prin simptome digestive, deshidratare

Sunt receptive toate suinele indiferent de vrst n focarele primare, dargravitatea bolii este
dependent de vrsta animalelor.

La purceii de 10-15 zile mortalitatea ajunge la 80-100% (fapt datorat vitezei reduse
derefacere a enterocitelor la purcei, de 7-12 zile, comparativ cu porcii aduli, la care
refacerease produce n 2-4 zile).

Perioada de incubatie este de 16-24 de ore la purceii pn n 2 sptmni si de 1-4 zile la

tineret si adulti.

Tabloul clinic este n funcie de vrst.

la purceii sub 10 zile: vom, diaree cu fecale galben-cenusii urt mirositoare; purceii se
deshidrateaz, slbesc, devin hipotermi si mor n 2-5 zile.

mortalitatea este de 100%.

la purceii mai mari de 10 zile: abatere, vom, diaree cu fecale fetide, slbire.

la porcii adulti: evoluie asimptomatic sau cu simptome discrete: abatere, diaree,anorexie,

slbiciune.

Pentru a preveni complicatiile bacteriene se administreaz antibiotice, sulfamide sau

chimioterapice. Succesul terapiei este asigurat doar la purceii peste 2 sptmni.

Figura 43. GET-examen necropsic

Figura 44. Aspect histologic al mucoasei intestinale - TGE

Antibioterapia

Profilaxie si combatere: tratamentul d rezultate dac se instituie precoce, cu

excepia localizrilor, articulare si pulmonare, care sunt mai greu vindecabile

Se recomand Penicilin G cristalin, sau peniciline retard (Efitard, Moldamin,

Tripedin) n doze de 5.000-10.000-20.000 UI / kgc.

Se pot folosi si alte antibiotice (streptomicin, ampicilin, amoxicilin, oxitetraciclin),sulfamide

(Dimerasol, Ultrasol, Triprim ,Sulfadimerazin) si alte chimioterapice(Acetarsol, Spirocid, Osarsol,
Arsevin).

n cazul evoluiei bolii la purceii sugari, tratamentele se pot aplica la scroafe, deoarece substantele se
elimin prin lapte n cantitti suficiente pentru protectia purceilor .

Dup vrsta ntrcrii se poate recurge la tratamente curativo-profilactice,

administrnd antibiotice (oxitetraciclin) n furaje.