Helminți. Generalitati; clasificare.

Trematode. Genul Fasciola

Note de curs Dr. Ramona Stoicescu

stoicescu.ramona@gmail.com
 Helmintii = viermii
• Încrengatura Plathelminţi (viermii plati)
• Încrengatura Nemathelminţi (Nematode, viermi cilindrici)

• INCRENGATURA PLATHELMINTI:
• Au corpul turtit, lipsit de cavitate generala
• Majoritate hermafroditi (au organe de reproducere femele si
mascule)
• Tub digestiv incomplet (sau nu au tub digestiv)
• Ciclul de viata: forme larvare in gazde intermediare, adulti in
gazda defintiva
• Organele plathelmintilor se afla intrun tesut conjunctiv numit
parenchim
Plathelmintii se impart in:

• CESTODE (viermi plati segmentati)

• TREMATODE (viermi plati nesegmentati)

 INCRENGATURA NEMATHELMINTI
• Corpul cilindric, cavitate generala plina cu lichid celomic, in care se gaseste
aparatul digestiv complet
• Extremitatile ascutite sau rotunjite
• Corpul acoperit de o cuticula ce contine keratina
• Sufera procesul de naparlire pentru crestere, maturizare
• Sexe separate
• Femela mai lunga decat masculul
• Femela are capete drepte
• Masculul are coada rasucita
 INCRENGATURA NEMATHELMINTI
• Corpul cilindric, cavitate generala plina cu lichid celomic, in care se gaseste
aparatul digestiv complet
• Extremitatile ascutite sau rotunjite
• Corpul acoperit de o cuticula ce contine keratina
• Sufera procesul de naparlire pentru crestere, maturizare
• Sexe separate
• Femela mai lunga decat masculul
• Femela are capete drepte
• Masculul are coada rasucita
 Genul Fasciola. Specia Fasciola hepatica

• Boala: Fascioloza
• Zoonoza frecventa in zonele cu pasuni umede
• Boala endemica in Cuba, Peru, Chile
• Europa: raportata mai frecvent in Franta, UK
• Romania: cazuri izolate
Forme morfologice si gazde
Ciclul de viata
 Viermele adult

• Vierme plat nesegmentat

• Foliaceu, hermafrodit, orificiu bucoanal, celalat capat al tubului digestiv închis in
fund de sac, 2 ventuze pe fata ventrala
• 1,5-3 cm /1,3 cm
• Corpul acoperit cu o cuticula cu spini orientati antero-posterior care ajuta la
inaintarea in caile biliare si impiedica intoarcerea parazitului
 Genul Fasciola. Specia Fasciola hepatica

• Boala: Fascioloza
• Zoonoza frecventa in zonele cu pasuni umede
• Boala endemica in Cuba, Peru, Chile
• Europa: raportata mai frecvent in Franta, UK
• Romania: cazuri izolate
 Ou Fasciola hepatica Imagine microscopie optica

• 130-145 µm, ovalar, coaja subtire, operculat, cuprinde o

masa de celule viteline si celula ou.
• Oul nu e embrionat la eliminarea din gazda definitiva deci
nu este infectios (!)
• In imagine se observa in partea dreapta jos operculul
 Ciclu de viata
• Forma de adult se gaseste in caile biliare ale gazdei definitive (ierbivore, accidental
omul)
• Elimina oul prin porul genital fata ventrala
• Ouale ajung in exterior cu materiile fecale
• Embrioneaza in apa statatoare in cateva zile
• Larva ciliata se formeaza in ou : MIRACCIDIUM
• In apa cauta gazda intermediara: melc genul Lymnea
• In melc: se dezvolta (stadii de sporochist, redie, cercar)
• Cercarul paraseste melcul si se transforma in metacercar: aspect de mici sfere albe
care plutesc pe apa si se aseaza pe plantele de la marginea apei unde persista luni
de zile

• Ierbivorele se infecteaza cand beau apa cu metacercari sau pasc ierburile

contaminate de pe marginea apei
• Omul: consum de salata salbatica sau apa contaminat cu cercari
Ciclul de viata
 Patogenie
• Migrarea larvelor infectioase (cercari) prin peretele intestinal,
cavitatea peritoneala, capsula hepatica, parenchimul hepatic;
• apar microtraumatisme la aceste nivele- aparitia de focare
necrotice, microhemoragii, microabcese cu infiltratie
eozinofilica locala si reactii alergice sistemice
• Dupa infectie (ingestia de metacercari) larvele tinere
migreaza 8-12 saptamani prin ficat pana ajung in caile biliare
unde incep reproducerea.
 Localizarea in caile biliare
• Ancorarea prin ventuze si spini, rasucirea parazitului: duc la
aparitia dilatarii chistice a cailor biliare, fibrozare cu
depunere de tesut conjuctiv periductal cu atrofierea
parenchimului hepatic si precipitarea cirozei
• Prin leziuni pot patrunde germeni ce pot produce infectii
bacteriene secundare
 Manifestari clinice

• Prima faza (migrare a larvelor prin tesuturi intestinale, hepatice):

• Febra
• Dureri in hipocondrul drept, Hepatomegalie
• Tulb digestive: greata, varsaturi, colici biliare, diaree cu mucus si sange
• Astenie, Prurit cutanat, Alergodermii
• Eozinofilie 20-40%

• Faza de localizare biliara

• Hepatalgie
• Icter, subicter mecanic prin obstruarea cailor biliare de catre fasciolele
adulte aglutinate
• Colici biliare
• Prurit cutanat
• Eozinofilia 10%
 Complicatii

• Ciroza hepatica
• Angiocolita
• Angiocolecistita (suprainfectia bacteriana)
 Diagnosticul direct
• Direct, coproparazitologic sau al lichidului duodenal: ouale caracteristice
• Dg direct e posibil cand parazitul e adult si elimina oua, adica la 3 luni de la
infectie
• Cand se consuma ficat de vita in sange care contine fasciole pot aparea oua
de pasaj care nu sunt rezultatul unei infectii

• Diagnosticul indirect
• Imunologic
• In toate stadiile bolii
• Ac anti Fasciola hepatica: cel mai frecvent prin tehnica imunoenzimatica
ELISA (sau alte tehnici imunologice: IF, CIE, HA, DD)

• Alte semne: eozinofilia

• Dg Imagistic: CT, RMN, echo, la pacientul simptomatic fara oua in scaun
• Important: istoricul bolii: daca a consumat salata salbatica, asocierea febrei,
hepatomegaliei, eozinofiliei
 Tratament

• Bithionol 25-50 mg/kgc/zi X 10 zile( eficient mai ales asupra formelor

imature)
• Praziquantel 75mg/kgc/zi in 3 prize, 5-7 zile (nu e eficient intotdeauna)
• Triclabendazol 10 mg/kgc/zi- de electie insa se dezvolta fenomenul de
rezistenta