Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Genul Entamoeba
• Amibiază
• Protozoare
• Deplasare cu prelungiri citoplasmatice
– proiectate
– retractate
• Stadii de dezvoltare
– Trofozoit
• multiplicare prin diviziune binară
– Chist
• asigură rezistenţa în condiţii nefavorabile
• asigură trecerea de la o gazdă la alta
• 2 specii distincte, care nu pot fi dif dpdv morfologic →complex
E. histolytica/E. dispar
– E. histolytica – invazivă, patogenă
– E. dispar – neinvazivă, nepatogenă
Clasificare
1
27/01/2015
Entamoeba histolytica
(complex E. histolytica/E. dispar)
• 500 mil indivizi infectaţi cu E. histolytica/E. dispar (10x mai mult E.
dispar)
• 48 mil cazuri noi/an (OMS, 1998)
• 70.000 decese/an (OMS, 1998)
• Prevalentă îndeosebi în ţări cu climat cald şi nivel redus de igienă
(Africa, Asia, America Centrală şi de Sud)
– 70-90% purtători în zone endemice
– 1-4% purtători în SUA şi Europa
– Grupe risc: homosexuali masculini, imigranţi din regiuni endemice
• Vehicul al infecţiei:
– Contaminarea apei curente în oraşe mari (chişti) – Tbilisi
– Irigaţii cu ape de canal
– Agricultură organică – „îngrăşăminte umane”
– Alimente de la vânzători ambulanţi
– Restaurante/localuri cu muşte/insecte şi/sau personal infectat, cu
deprinderi neigienice
– Cuburi de gheaţă cu apă de la robinet contaminată
Entamoeba histolytica
2
27/01/2015
3
27/01/2015
Morfologie chist
4
27/01/2015
5
27/01/2015
Ciclul de viaţă
Patogenie
• Inf cu E. histolytica poate duce la apariţia de semne clinice:
• 2-4S după contaminare
• Sau după o per de incubaţie de câteva luni/ani
• Ingestie chişti E. histolytica – eliberare amiba cu 4 nuclei în ileon
terminal/colon – diviziune – 8 trofozoiţi cu nucleu unic – diviziune - chişti
• Amibiaza intestinală
– Trofozoiţii colonizează mucoasa/lumenul intestinului gros
– Se fixează pe celulele mucoasei colonului (lectine de suprafaţă) – distrug aceste
celule (peptide formatoare de pori = amoebapori A-C) – dizolvă matricea
extracelulară (cistein-proteaze) – trofozoiţii penetrează peretele colonului
– Invadează mucoasa – submucoasă – multiplicare – modif patologice (focare de
necroză, ulceraţii, inflamaţie) – scaune mucosanguinolente
– Segmentele intestinale afectate (colon, cec, rect, uneori ileon terminal) prezintă
leziuni limitate/extinse, de intensitate variabilă
– Se formează abces „în buton de cămaşă”
– Ulceraţiile pot penetra în cavitatea peritoneală
– Formarea de cicatrici poate duce la îngustarea lumenului intestinal
– Reacţia inflamatorie severă poate duce la îngroşarea, cu alură tumorală, a
peretelui colonului
– Se poate croniciza
6
27/01/2015
Patogenie
• Amibiaza extraintestinală
– Amibele invazive ajung în torentul sanguin
– Răspândire în organe, cel mai frecvent în ficat (! doar 10% din pacienţii cu
abces hepatic au amibiază colică)
– Distrugere celule parenchimatoase hepatice – mici focare de necroză care
cresc în dimensiuni – abcese amibiene hepatice
– În aceste focare – lichid brun, purulent, steril dpdv bacteriologic
– Amibele sunt puse în evidenţă în zona de tranziţie spre ţesutul hepatic
sănătos
– Abcesele hepatice se descarcă uneori în cavit pleurală/plămân
– Mai rar, diseminare hematogenă în splină, creier, alte organe
– Amibiaza cutanată (peri-anală) – pct de plecare leziuni rectale
Tablou clinic
• Forme asimptomatice
– Infecţie E. dispar/ colonizarea mucoasei intestinale E. histolytica
– Infecţii mixte, cu cele 2 specii (E. dispar poate adera la celule, dar
lipsesc alţi factori de patogenitate)
– Chiştii E. dispar/ E. histolytica eliminaţi în fecale
– Serologie E. histolytica negativă
• Amibiaza intestinală
– Incubaţie 2-6S
– Dizenterie amibiană (dureri abdominale, diaree (5-15/zi) cu MF în terci
de ovăz, apoi mucoide şi sanguinolente, tenesme)
– Colon, cec, rect, uneori ileon terminal
– Tulpinile din zona temperată sunt mai puţin virulente decât cele din
zona tropicală
– Serologie E. histolytica pozitivă
7
27/01/2015
Tablou clinic
• Amibiaza extraintestinală
– Abces hepatic amibian
• Hepatomegalie dureroasă la ~ 3S după diaree sanguinolentă
• Puroi de culoare maronie-ciocolatie (catabolizare incompletă a Hb)
– Amibiaza pleuropulmonară
• Secundară leziunii hepatice, prin traversarea diafragmului
• Frecvent afectat plămânul drept
• Abces deschis în bronhii – spută maronie-ciocolatie
• Tuse, dureri pleurale
– Abces cerebral amibian
• Rar
• Necroza neuronilor, celulelor gliale, vaselor de sânge
• Simptomatologie asemănătoare cu tumorile cerebrale
– Amibiază cutanată (perineu, perianal)
– Amibiază genitală - homosexuali
8
27/01/2015
Imunitate
• Reinfecţii posibile
• Ac detectabili în ser în inf invazive intestinale/extraintestinale
produse de E. histolytica
Diagnostic
• Anamneza
– Călătorie în zone endemice
• Simptomatologie
• Sigmoidoscopie
– Se evidenţiază leziunile ulcerative
• Examen radiologic
– Depistează zone de colită, ulceraţie, stricturi, abcese hepatice, pulmonare
• Examen parazitologic – id. parazit
– Ex coproparazitologic – trofozoiţi conţinând eritrocite în per de stare; chist – evol spre
vindecare (sn 1 probă = 50-60%, sn 3 probe = 95%)
• Preparat nativ
• Coloraţie cu Lugol
• Metode de concentrare
– Diferenţiere E. histolytica/E. dispar prin PCR
– În ţesuturi (biopsie din zona ulcerată, necropsie)
– În aspiratele abceselor extraintestinale (rar)
• Imunodiagnostic - coproantigen
– Ag lectinei 170 în MF – ELISA (sn 90%, sp)
• Serologie
– Inf invazive intestinale şi extra-intestinale
– 95-100% poz la pacienţi cu abces hepatic
9
27/01/2015
Tratament
• Simptomatic
• Reechilibrare hidro-electrolitică
• Medicamentos
– Amibicide de contact, cu acţiune în lumenul intestinal – amibiază
intestinală asimptomatică
• tiliquinol
– Chimioterapie antiparazitară – forme intestinale simptomatice şi extra-
intestinale
• Nitromidazoli
– Metronidazol 750 mg/zi, 10Z
– Ornidazol
– Tinidazol
• Amibicide de contact
10
27/01/2015
Epidemiologie
• Chişti (≠ trofozoiţi) rezistenţi în mediu umed (8Z la 34°C, 3L la 10°C)
• Chişti mor rapid prin desicare, căldură > 55°C
• Clorinarea uzuală a apei nu omoară chiştii
• Zone endemice (Mexic, India, Pakistan, Africa Centrală, Africa de Nord)
• Rezervor de infecţie: om (bolnav, purtător sănătos), mai rar maimuţa, câinele,
pisica
• Transmitere – cel mai frecvent prin chişti
– Digestivă: alimente (fructe, legume), apă, mâini contaminate, vectori mecanici (muşte,
gândaci)
– Sexuală: homosexuali
Profilaxie
• Igienă alimentară, personală
• Clorinarea apei potabile? (dozele uzuale nu omoară chiştii)
• Fierberea&filtrarea apei (filtre Katadyne)
• Renunţare la salate în călătorii în zone endemice; fructe cojite personal
• Depistarea şi tratarea purtătorilor (unităţi de alimentaţie publică)
• Alcoolul nu omoară trofozoitul
• Nu există chimioprofilaxie
Entamoeba coli
• Parazit comensal
• În intestinul uman
• Trofozoit
– Nucleu cu nucleol excentric
– 20-25 (50) μm
• Chist
– 15-35 μm
– Tipic are până la 8 nuclei (16/ mm)
– Cariosom excentric
– Cromatină periferică granulară
– Corpusculi cromatoizi cu capete ascuţite, obs mai rar decât la E. histolytica
– Citoplasma poate conţine glicogen difuz
11
27/01/2015
12
27/01/2015
13