Sunteți pe pagina 1din 82

15.04.

2014 10:51

Curs1

Forme farmaceutice lichide omogene

Preparate farmaceutice pentru aplicatii cutanate


Def: Preparatele lichide pentru aplicatii cutanate sunt forme farmaceutice cu vascozitate
variabila,care se aplica pe piele(inclusiv pielea capului)sau unghii,pt a realiza o absotbtie locala
sau transdermica a substantei active.
Varietate de forme farmaceutice:soluii,solutii
peliculogene,emulsii,suspensii,aerosoli,sampoane,spume
medicamentoase,unguente,pulberi,destinate aplicarii pe tegumente in scop profilactic,curativ sau
terapeutic.
Clasificare-preparate lichide

lotiuni medicamentoase, cosmetice si de protectie;


aerosoli presurizati cu efect medicamentos sau cosmetic;
sampoane;
spume;
comprese umede;
bai medicamentoase cu actiune locala si generala.
Date anatomo-fiziologice privind calea de administrare

Organul cutanat,pielea,reprezinta 6% din greutatea corporala avand o suprafata medie de 1.8


m2,iar dpdv morfohistologic are 3straturi:epidermul,dermul sau corionul si hipodermul.
Epidermul este de natura epiteliala,cu o grosime variabila 6-36mm si de 1mm palmo-plantar

stratul cornos-format din celule turtite,anucleate si cu peretele celular ingrosat,ce contine


aprox 50%keratina
stratul lucios-vizibil mai ales palmo-plantar,cu celule anucleate care contin granule fine
de lipide ,ce reflecta radiatia luminoasa
stratul granulos-cca 6 randuri de celule viabile,cu nucleu,care contin keratohialina
stratul spinos(acantos,filamentos) bine dezvoltat(cca 20 randuri de celule viabile cu
nucleu si mitocondrii cu numeroase enzime)
sratul bazal,germinativ-constituit dintr-un rand de celule cilindrice intre care sunt inserate
melanocitele.
Dermul este de natura conjunctiva constituit din dermul papilar si dermul reticular sau
dermul propriu-zis.

15.04.2014 10:52

In derm,sunt inserate in substanta fundamentala,fibroblastele,fibre de reticulina,de


elastina,de colagen,glandele sebacee, segmentele mediane ale glandelor sudoripare,partea
mediana a foliculului pilos,fibre nervoase si vase sanguine.
Glandele sudoripare si cele sebacee strabat epidermul pana la suprafata pielii.
In dermul papilar se gasesc mastocitele si histociteele
Hipodermul
de natura conjunctiva se mai numeste si tesutul adipos subcutanat
adipocite bogate in lipide (rezerva de energie)cu rol in reglarea termica si protectie
mecanica
mai contin provitamina D,caroten,foliculul pilos si glomerulii glandelor
sudoripare,numeroase vase si nervi
Pielea e un organ complex,in corelatie cu intregul organism si prezinta 2 categorii de
functii:
1. elementare:
keratogeneza
melanogeneza
2. de ansamblu:
de sinteza;
sectretorie:sebumul,transpiratia,pH=4,5-5
de termoreglare
rol in procesele imunologice.
O functie importanta este permeabilitatea pielii,pielea este considerata ca un gel
protejat de o dubla bariera:

filmul hidrolipidoproteic(stratul cornos)


bariera hidroelectrolitica,a carei provenienta este secretia glandelor sudoripare
si sebacee.

Formularea preparatelor pentru aplicatii cutanate


In functie de scopul terapeutic urmarit,de efectul local(topic)sau general(sistemic)se aleg:
substantele medicamentoase pe baza prop fizico-ch si biofarmaceutice.
subst
auxiliare(vehicul,solubilizant,modificatori
de
pH,agenti
de
cresterea
vascozitatii,antioxidanti,chelatanti,conservanti antimicrobieni,promotori de absorbtie etc)
rezolvare problemelor farmacotehnice,de stabilitate si biodisponibilitate
o tehnologie de preparare adecvata
recipiente de conditionare ,corespunzatoare modului de adm.
Lotiuni medicamentoase

15.04.2014 10:53

Denumirea de lotiune provine de la lotio=a intinde(pt spalare)si sunt solutii,emulsii sau


suspensii intr-un vehicul apos sau hidroalcoolic,pot fi si emulsii U/A dupa USP,BP.
In general ele au o actiune de suprafata si sunt propice in tratarea eruptiilor generalizae.Pentru a
obtine un efect persistent al lotiunilor se adauga glicerina,propilenglicol sau coloizi
hidrofili;uneori se asociaza alcool pt a favoriza evaporarea solventului.
Lotiuni Antimicrobiene
Se folosesc subst oxidante,coloranti,saruri cuaternare de amoniu,compusi organici de mercur,de
argint,chimioterapice.
Substante oxidante
degaja oxigen in stare nascanda:peroxid de hidrohen,peroxid de zinc,permanganat de
potasiu
elibereaza clor,hipocloriti,cloramina T
degaja iod,tinctura de iod in concentratie de 5,7 5,10 si 30%
Utilizari:-dezinfectia preparatorie a pielii si in diverse dermatoze
Colorantii:-verde briliant,fucsina,cristal violet 1% derivati de acridina ca etacridina(sau rivalol)in
concentratie.......
Lotiuni Antimicotice
Micozele pot fi: superficiale(dermatomicoze),micoze foliculare,onicomicoze si candidoze.
Substantele folosite in lotiuni cu efect antimicotic sunt:iod ,sulf,saruri cuaternare de
amoniu,antibiotice,antifungice.
Se mai folosesc acid salicilic,acid benzoic asociat cu iod,azotatul de argint in solutie
amoniacala,sulfatul de zinc 4% in asociere cu sulfat de cupru 1% si camfor,zinc-pirition bun
bactericid si antifungic folosit in lotiuni capilare in concentratie 0.5-1%
Acizii alifatici-propionic heptanoic caprilic sorbic,undecilenic sau undecilinatul de zinc;rezultate
bune in diferite micoze.
Lotiuni cu actiune antiinflamatoare
in formularea acestor lotiuni se folosesc
ulei de musetel,azulenre,clorofila,acidul
gliciretic,hormonii corticosteroizi,acestia au un efect rapid fiind dizolvati in diferiti solventi
cu largi aplicatii sunt:acetatul de hidrocortizon 1-2%,prednisonul,flucinolonul,etc.
Se prescriu ca lotiuni lavabile utilizate in zonele acoperite de par.

15.04.2014 10:54

Lotiuni cu actiune antipruriginoasa


Pruritul apare prin excitarea plexului subepidermic ca urmare a eliberaruu enzimelor proteolitice
ca rezultat al unei iritatii primare sau reactii alergice.Medicatia antipruriginoasa este un tratament
simptomatic,fiind asociat la tratamentul etiologiei afectiunii(urticarie,pruritsenil,dereglari
hepatobiliare,psoriazis,dermatita,viroze cutanate.
Preparate farmaceutice pt aplicare cutanata:

Se pot folosi in lotiuni,substante ce atenueaza senzatia de prurit:alcool


benzilic2%,metanol,camfor,anestezice locale.Se pot folosi si antihistaminice localefenistil in gel sau cromoglicat de sodiu.
Lotiuni cu activitate astringenta

Substantele
astringente
precipita
proteinele,intarind
epiteliul,scad
secretiile,sunt
decongestive,calmante.In diverse formulari se fol:sulfat de cupru,sulfat de zinc,oxid de
zinc,acetotartrat de aluminiu,alaun,clorura de aluminiu hexahidrat;compusi ai bismutului-azotat
bazic de bismut,galat bazic de bismut,acid tanic,etc.
Lotiuni cu actiune cheratolitica
Efectul cheratolitic e necesar in:

hiperkeratoze-(psoriazis,eczeme,negi) pt indepartarea depozitelor scumoase:


tratament prin exfoliere(peeling) al unor dermatoze(acnee),pete hiperpigmentate,efelide.
Sunt folosite urmatoarele substante:acid salicilic,singur sau asociat cu rezorcina,acid
lactic,uree,pirogalol,etc.
Lotiuni cu actiune epitelizanta

Medicamentele epitelizante favorizeaza procesul de cicatrizare care prezinta doua


faze:proliferarea tesutului conjunctiv si apoi epidermizarea leziunii,marginal si prin insule.In rani
ulceroate,arsuri,se prescriu extract de placenta,alantoina,vitamina A,heparina,ulei de
peste,vitamina F.
Lotiuni cu actiune revulsiva
normalizeaza
circulatia
sanguina
defectuoasa,indiferite
afectiuni:alopecie,degradari
reumatism.Se folosesc:uleiul de terebentina,acetona,chinina,pilocrpina.
Lotiuni de protectie
Agentii fizico-ch din mediul extern pot cauza dermatoze care reprezinta 60-70% din totalul
bolilor profesionale si cea 10% din totalul afectiunilor cutanate.Preparatele protectoare pt piele
care se prezinta intr-o gama variata:solutii,emulsii,suspensii,crme,unguente,spray-uri.

15.04.2014 10:55

Acestea treb sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure protectie fata de subst nocive vizate;


sa nu se amestece cu noxele;
sa nu prejudicieze procesul muncii;
sa formeze film aderent care sa reziste in timpul lucrului;
sa nu irite pielea sau sa impiedice functiile fiziologice;
sa nu fie mediu prielnic pt dezvoltarea microorganismelor

Preparatele se pot clasifica in functie de protectia asigurata in lotiuni hidrofobe,hidrofile,cu


rol de bariera mecano-ch.
Lotiuni hidrofobe
Ingrediente:ulei de parafina,uleiuri vegetale,ulei de silicon.
Uleiurile de silicon sunt inerte ch,netoxice,filmogene,hidrofobe,dar nu grase (nu impiedica
oxigenarea pielii si trapiratia).
Se
folosesc
si
macromolecule
care
formeaza
filme
aderente:polietilena,polistirenul,poliacrilatii,derivati de celuloza,derivati acrilici,dizolvate in
alcool butilic,zopropilic,acetona,cloroform,etc.Iar ca plastifianti- ftalat de butil,de
benzil,adipat de izobutil sebacatul de dizooctil,glicerol,etc.
Lotiuni hidrofile
Folosite ca protectie fata de noxele hidrofobe(solventi organici,coloranti,lacuri,etc).
Noxele hidrofobe determina deshidratarea si descuamarea pielii,acnee de ulei,scaderea pHului pielii,inlesnind aparitia de infectii.
Lotiuni cu rol de:bariera mecanico-ch
Contin un agent de neutralizare a noxei (pt sarurile hexavalente de crom, se folosesc pt
complexare EDTA,sau schimbatori de ioni).

Comprese umede
Au efect racoritor,curata pielea de cruste si scuame,asigurand drenarea afectiunii
suparande:sunt si antipuriginoase.
In acest scop se folosesc solutii apoase izotonice sau hipertonice:solutii de acetotarttrat de
aluminiu(Burovin),solutia de permanganat de potasiu,solutia de azotat de argint,de sulfat de
magneziu sau comprese cu ului vegetal.

15.04.2014 10:56

Compresele se aplica reci sau calde(jumatate de ora sau o ora dim si apoi seara),acoperite sau
neacoperite si se schimba des.In timpul intreruperii se aplica un strat subtire de
lotiune,ulei,unguent.Compresele sunt indicate in dermatoze acute,inflamate,cu vezicatii si
secretii.DEzavantaje-sunt incomode.
Spray-uri topice
Avantaje: aplicare usoara,rapida,in strat iniform;se evita pierderile la aplicare,se evita
contaminarea,mentinandu-se sterlitatea,conservare optima(flacoane etanse). La aplicare
formeaza un film in 30 sec,contin subst filmogene(derivati de celuloza,PVC) cu adaos de
plastifianti si subst active:sulfatul de neomicina,bacitracina,framicetina,acidul fusidic,etc.
Dezavantaje:gazul propulsor poate da iritatii.
Sampoane
Def: Preparate lichide( emulsii,suspensii sau solutii) sau semisolide care contin agenti
tensioactivi,destinate aplicarii pe pielea capului,se indeparteaza prin limpezire cu apa. Prin
frectionare cu apa fomeaza spuma.
Sampoanele sunt agenti de curatare pt par si pielea capului,ingredientul principal fiind un
detergent.In compozitia lor intra:

surfactanul principal pt efectul de detergent si spumare


surfactantul secundar pt conditionare :aditivi care dau efecte speciale.

Sasmpoanele pot fi gasite sub diferite forme de prezentare:lichide,crme sau paste,aerosoli sau
sub forma de pulbere. Marea majoritate sunt lichide,transparente sau opace(perlate). Calitatile
samponului nu se limiteaza la o simpla curatare,parul treb sa fie frumos,stralucitor,moale,la
atingere,suplu,usor de coafat,fara sa se electrizeze,tonic,cu volum,etc.
Caracterele obisnuite ale unui sampon normal sunt:
o
o
o
o
o
o

lipsa alcalinitatii,necesara pt ca parul sa nu devina spalacit;


sa nu aiba efect degresant prea puternic;
sa nu irite pielea capului;
sa posede o reala capacitate de curatire,chiar cu o apa calcaroasa;
sa emulsioneze in apa impuritatile,grasimea,matreata si sa le disperseze;
sa produca o spuma abundenta si care sa nu fie influentata de impuritatile care rezulta.
Formularea sompoanelor
Baza de spalare este cel mai adesea o asociere intre produsi tensioactivi anionici si
amfoteri,cu aditivi:polimeri cationici,polimeri anionici sau amorfi(pt revigorarea parului).

15.04.2014 10:57

Curs 2

Formularea sampoanelor

I.Substante medicamentoase
I.1.Keratolitice
Acid salicilic- actioneaza prin slabirea legaturilor dintre
Acidul lactic keratolitic,antiseptic
Sulf
Efectul keratolitic se obtine prin medierea reactiei dintre sulf si cisteina din keratinocite.
Efectul antimicrobian poate si indus de conversia sa la acid peutationic din flora pielii normale
sau a keratocitelor
Proprietatile keratolitice sunt produse printr-un proces de spalare a scuamelor de matreata din
stratul epitelial cornos(mecanism insuficient elucidat).
I.2. Reglatori ai keratinizarii
Zinc piriton(compus coordinativ al Zn2+)

reglator al keratinizarii epiteliale,al productiei de sebum,antifungic si antibacterian


legaturile pirition ce sunt formal monoanioni sunt chelatati la Zn2+ prin atomii de oxigen
si sulf la centru
in starea cristalina zinc piritona exista ca un dimer simetric
zinc piritona este cel mai cunoscuta substanta folosita in tratamentul matretii si al
dermatitei seboreice.

Ihtiol- bituminosulfonat de amoniu in sampoane are eficienta clinica impotriva matretii si a


psoriazisului
Bituminosulfonate de amoniu este un produs de origine naturala obtinut in prima etapa prin
distilarea uscata a unor sisturi bogate in sulf.
I.3.Agenti antimicrobieni
Sulfura de seleniu

efectul anti-pityrosporum mai mult decat un efect antiproliferativ.


proprietati antiseboreice

15.04.2014 10:58

este disponibila in sampoanr OTC in concentratie de 1% si doar cu prescriptie la


2,25%(Doak dermatologice)si 2,5%(exsel)

Piroctone Olamine(piroctonolamina cunoscuta ca si Octopirox sau pirocton etanolamina

substanta ce se foloseste pentru tratamentul infectiilor fungice


hidroxipiridonele nu afecteaza biosinteza sterolilor
interfaza in transportul activ al macromoleculelor esentiale precursoare din membrana
celulelor dematofitilor,al proceselor respiratorii celulare ale acestora.

Melation 0,5% si 1%-este un inhibitor ireversibil al colinesterazei specific pt insecte


II Substante auxiliare
II.1 Solventi:apa,apa+alcool;apa+alte substante
Adjuvanti,aditivi
Surfactanti.
-

Amfifilici(molecula de detergent prezenta, 2 situsuri de legare si anume unul lipofilic


ce atrage uleiurile si un situs de atragere hidrofilic ce atrage produsele apoase)
Polul lipofilic fixeaza sebumul si murdaria solubile in uleiuri si polul hidrofilic
fixeaza apa si tot ce se curate din sebum prin clatire
Criteria si alte proprietati care duc la alegerea unui anumit surfactant sunt:
Umectarea
Emulsificarea floculare-cremare (pentru micro si macroemulsii)
Dispersare, agregarea particulelor solide
Solubilitatea si solubilizarea(proprietati hidrotropice)
Adsorbtia
Micelizarea
Proprietati detergente
Interactiuni sinergice cu alti surfactanti

Surfactanti anionici (sarcina negativa data de gruparea polara hidrofilica)

sunt derivati din alcooli grasi si au calitati foarte bune in indepartarea sebumului
de pe scalp si par.

Laurilsulfatii exemple de laurilsulfati sunt lauril sulfat de sodiu,laurilsulfat de


trietanolamina,laurilsulfat de amoniu.
Laurileter sulfatii laurileter sulfat de sodiu,laurileter sulfat de trietanolamina si laurileter sulfat
de amoniu

15.04.2014 10:59

Sarcozine

nu sunt folosite ca detergent primar deoarece nu exceleaza in indepartarea


sebumului
agentii de conditionare si de obicei sunt pe lista de ingrediente in pozitia a doua
sau a treia ca detergent secundar si tertiar
Sarcozinele sunt folosite mai des in sampoanele-balsamuri sau in sampoanele pt
par uscat
lauril sarcozina si laurilsarconizat de sodiu
Sulfosuccinati
sunt cei mai puternici detergenti ce sunt folositi pentru indepartarea sebumului
din acest motiv sunt cei mai utilizati detergenti secundari din sampoanele pt par
gras
Surfactanti amfoterici
contin atat gruparile anionice cat si cationice,ceea ce le permite sa se comporte ca
surfactanti cationici la valori mai mici de pH si ca surfactanti anionici la valori
mai mari ale pH-ului
Surfactantii amfoteri precum cocamidopropilbetaina si lauraminopropionat de
sodiu,se gasesc in sampoanele pt copii
Acesti surfactanti reduc iritatia la tesuturile ochilor,reprezentand caracteristicile
de sampoan pt copii,fara lacrimi
Surfactantii amfoteri sunt de asemenea utilizati in sampoane pt parul fin si tratat
chimic,deoarece spumarea moderta lasa parul usor de modelat
Ei sunt in general priviti ca surfactanti medii
Surfactantii amfoteri alcatuiesc complecsi in combinatie cusurfactanti anionici

Cocamidopropilbetaina este un surfactant sintetic sintetizat din ulei de cocos si dimetil


aminopropilamina.Cocamidopropil betaina este un derivat din cocamida si glicinbetaina,este un
emulgator tensioactiv mediu care in majoritatea cazurilor nu produce iritatia pielii si a
mucoaselor.Este compatibila cu emulgatori anionactivi,cationactiv si neionici.
Surfactantii cationici

detergentii cationici sunt numiti pt gruparea lor polara incarcata pozitiv


surfactantii cationici nu sunt la fel de utilizati in sampoanele actuale ca surfactantii
anionici,deoarece acestia sunt limitati in capacitatea lor de a elimina sebumul si nu
produc spuma abundenta
in plus surfactantii cationici nu pot fi combinati cu surfactantii anionici,fiind limitati

15.04.2014 10:510

surfactantii cationici sunt in principal utilizati in sampoane in cazul in care este dorita
putere de curatare minima cum ar fi in sampoanele de zi cu zi
surfactantii cationici sunt excelenti dupa administrare conferind moliciune si suplete
parului deteriorat chimic

Surfactanti neionici sunt folositi in combinatie cu detergentii ionici ca agent de curatire


secundar.
Exemple: alcooli grasi polioxietilenici,esteri de sorbitol polioxiletilenici, alcanolamide
Stabilizatori de spuma(agenti de spumare)
Spuma este importanta, deoarece are functia de a imprastia detergentul pe par si pe scalp,dar nu
participa la curatare.Este adevarat ca un sampon aplicat pe parul murdar nu va spuma la fel de
mult ca acelasi sampon aplicat pe parul curat.Acest lucru se datoreaza faptul ca sebumul inhiba
formarea bulelor.Astfel un sampon va spuma mai putin la prima samponare si mai mult la
samponarea a doua.
Stabilizatorii de spuma

Asa numitii superspumanti actioneaza ca stabilizanti si de asemenea modifica structura


spumei imbogatind-o,dandu-I densitate si baloane mai
mari.
Cel mai important tip sunt monoetanolamidele,ce sunt obtinute prin amidarea acizilor
grasi cu monoetanolamina
Dietanolamidele sunt obtinute de regula prin amidarea acizilor grasi metilester sau a
trigliceridelor cu dietanolamine
Monoetanolamidele sunt cei mai utilizati superspumanti,dar sunt dificil de incorporat
datorita punctului lor de topire ridicat(aprox 80 C)
Dietanolamida bazata pe ulei de cocos este una dintre cele mai cunoscute,dar efectul de
ingrosare este redus datorita glicerolului.
Agentii de ingrosare

Sunt substante care permit cresterea vascozitatii preparatului;ei previn alunecarea samponului pe
fata si in ochi,in timpul spalarii.Ca agenti de ingrosare sau consistenta se folosesc fie electroliti
asociati cu tenstioactivi anionici,fie macromolecule geloformatoare. Un alt tip de modificatori ai
proprietatilor reologice sunt bentonitele anorganice ce pot fi folosite pentru obtinere unui punct
de randament si stabilitate a solutiilor.
Bentonitele confera stabilitate particulelor din sampoane si anume agentii de perlare sau
chiar substante active ce au tendinta sa sedimeneze.

15.04.2014 10:511

Agenti chelatanti
previn formarea si depunerea sapunurilor insolubile,de calciu si magneziu si de a
face clare formularile cand se foloseste apa dura la producerea sampoanelor.
imbunatatesc calitatile conservantilor,nu participala curatare
membrana externa a organismelor gram negative,ete foarte complexa si este
stabilizata de ionii de calciu si magneziu
agentii chelatati puternici destabilizeaza aceasta membrana si o fac mai
permeabila pt agentii de conservare
Corectorii de pH
Agentii de reglare a pH-ului pt a minimiza deteriorarile parului de la alcalinizare.Cei mai multi
detergenti din sampoane au un pH alcalin si provoaca dilatarea(umflarea) firului de par.Aceasta
dilatare duce la pierderea cuticului de protectie si predispune firul de par la deteriorari.Aceasta
dilatare a firului de par poate fi prevenita prin echilibrarea pH-ului din sampon,prin adaugarea
unei substante acide,cum ar fi acidul glicolic.
Fazele procesului tehnologic

livrarea materiilor prime;


cantarie;
dizolvare;
filtrare;
completare la masa prevazuta(m/m);
stocarea intermediara(si controlul samponului-produs semifinit);
conditionare primara a samponului;
marcare,gruparesi ambalare.
Fazele procesului tehnologic
dizolvarea surfactantilor in apa cu amestecare de notat ca ordinea adaugarii este
importanta;in general stabilizatorii de spuma se adauga ultimii;
se adauga aromele,colorantii,conservantii,etc, si se amesteca pana ls obtinerea unei solutii
uniforme;
se ajusteaza pH-ul pana la aciditatea stabilita in formula
se adauga agentii de ingrosare pana la obtinerea vascozitatii dorite.

Sampoanele sunt fabricate prin amestecarea substantelor cu agitatoare ce se folosesc cu


viteze mici datorita capacitatii mari de spumare ale ingredientelor utilizate.De asemenea
trebuie precizat ca temperaturile amestecurilor sunt de 40-80C cel mult.Amestecarea
lichidelor cu densitati diferite se efectueaza adaugand lichidul cu densitate mai mare peste cel
cu densitate mai mica.Substantele volatile,tincturile,extractele se adauga de regula la sfarsit

15.04.2014 10:512

dupa filtrarea produsului de baza.La conditionarea primara a sampoanelor se foloseste in


general metoda gravimetrica,intrucat sunt lichide vascoase.
Sampoanele sunt in general realizate prin combinarea:
agent tensioactiv
cu un cotensioactiv-cel mai adesea cocamidopropil betaina in apa pt a forma un lichid
gros,vascos
alte ingrediente esentiale include clorura de sodiu,care este folosita pentru a regla
vascozitatea
conservant
parfum.
Controlul fizico-chimic
Ofera detalii privind stabilitatea sampoanelor
stabilitatea fizica
in timp
prin centrifugare
stabilitate chimica
stabilitate microbiologica
stabilitate la transport si depozitare

Controlul fizico-chimic
Metode de analiza pt controlul fizico-ch
examen cu caracter macroscopic
vizual:culoare-data de colorati si ingrediente folosite
aspect,consistenta,omogenitate sunt omogene,transparente sau opace,perlate,etc.
caracteristici tactile:tuseul-gras,onctuos,granulos,neted,evanescent
olfactiv:mirosul este dat de regula de extractele de plante,sau parfumul ce se afla
in compozitie.
Se determina pH-ului samponului,pentru formulare in functie de necesitatiti.Solutiile alcaline
determinata deschiderea cuticulei,se folosesc de obicei inainte de colorarea parului,pt a permite
colorantului sa penetreze in cortexul firului de par si sa-l coloreze.Solutiile alcaline dau parului
un aspect incretit.Solutiile acide inchid cuticula,se utilizeaza ca neutralizante dupa colorarea
parului,dau parului un aspect mai neted.Pt un sampon obisnuit pH-ul trebuie sa fie situat intre 5,5
si 6, pt toate varstele.
Procentul de substante solide din sampon

15.04.2014 10:513

Daca un sampon contine o canitate foarte mare de substante solide va fi dificil de manipulat,de
utilizat si de indepartat din par.Daca continutul de substante solide este prea mic,samponul va fi
prea apos si va fi indepartat prea rapid din par.Cantitatea optima de substante este de 20-30%.
Vascozitatea samponului
este data in buna parte de procesul de substante solide prezente in sampon
un sampon bun nu treb sa fie foarte vascos pentru ca se utilizeaza cu dificultate si se
indeparteaza greu de pe par,dar nici prea lichid,deoarece curge si dificil de utilizat si est
indepartat prea repede de pe par.
Capacitatea de spumare a samponului si stabilitatea spumei

deoarece spuma este unul din criteriile importante de apreciere a unui


sampon,majoritatea persoanelor apreciaza sampoanele care formeaza spuma
multa si durabila.
se considera ca un volum de spuma de minim 100 ml caracterizeaza un sampon de
calitate,iar sferele de spuma trebuie sa fie cat mai mici cu atat spuma va fi mai
persistenta.

Stabilitatea spumei pt un sampon de calitate trebuie sa persiste spuma timp de minim 5 minute.
Densitatea spumei este cu atat mai mare cu cat diametrul bulelor de sapun este mai mic,aceasta
determinare fiind cea care aproximeaza cel mai bine perceptia referitor la calitatea spumei.

Calitatea de dispersare a impuritatilor de pe par

pt a putea aprecia proprietatea de curatare a samponului


unul din testele efectuate utilizeaza un colorant pt care se apreciaza dispersarea sa la
nivelul spumei
un sampon de calitate trebuie sa prezinte o cantitate minima de colorant in
spuma,deoarece impuritatile trebuie sa ramana la nivelul solutiei apoase
impuritatile care trec in spuma sunt dificil de indepartat si se vor redepune pe par.

Spume medicamentose

15.04.2014 10:514

Preparate obtinute prin dispersarea unui volum mare de gaz intr-un lichid care contine una
sau mai multe substante active, diversi adjuvanti (tensioactivi),aplicate cutanat sau pe
mucoase.Se obtin in momentul administrarii,dintr-un preparat lichid continut intr-un
recipient presurizat .
In functie de natura gazului propulsor si a preparatului lichid se obtin spume:

spume apoase obtinute dintr-o emulsie L/H,a carui faza lipofila contine propulsorul
dizolvat in solutie
spume hidroalcoolice obtinute din solutia unui tensioactiv intr-un amestec de
apa,alcool si propulsor;
spume neapoase formate din solutia unui tensioactiv(ulei miscibil cu propulsorul,
solvent tip polietilenglicol putin solubil sau insolubil in propulsor).

Curs 3
Bai medicamentoase
Baile se fac cu apa minerala, marina, sau apa ce contine substante medicamentoase, in general
calde (37-40grc c), timp de 10-20 min.
Pot fi urmate de bai reci (20grd c) timp de 2-3 min.
Se pot face bai totale sau de sezut, picioare, maini, cantitatea variind de la 5-10 L la 100-200L .
Apele minerale (naturale sau artificiale) au diverse compozitii: sulfuroase ( de sodiu, de calciu),
carbogazoase (bicarbonat de sodiu, dioxid de carbon), un complex de saruri(apele marine in care
predomina clorura de sodiu) sau termale; sunt utilizate in reumatism, afectiuni ginecologice,
rahitism, tuberculoza osoasa, astenii, anemii, etc.

15.04.2014 10:515

Se mai folosesc: baii cu plante medicinale, baii cu namol, bai cu gudroane.


Biodisponibilitatea preparatelor pentru aplicatii cutanate
Penetratia prin piele
-PASIV-TRANSDERMIC(transcelular si intercelular)-substante volatile, nepolare
-transfoliculari- substante lipofile.
O cale secundara este prin porii glandelor sudoripare, pt substantele hidrosolubile.
Astfel pot ajunge in hipoderm apoi in vasele capilare.
Trecerea pe aceasta cale a porilor sudoripari si transfolicular este totusi limitata din cauza
stratului cornos care imbraca porii si de saturatie.
-ACTIV-formarea de perechi de ioni (interactiunea sm cu substratul)
-scaderea tensiunii superficilae de la interfatza film hidrolipidic-medicament
-marirea energiei termice a apeiu de legatura din complexul lipoproteic al stratului
cornos(de baraj) cu ajutorul promotorilor de absorbtie( propilenglicol, DMSO,
DMF,DMA,azone, acid caprilic, uree, acid oleic, etc).
Substanta medicamentoasa. Marirea moleculei
-

moleculele mici pot penetra pana la capilare, iar cele cu M >20000 D ajung in vasele
limfatice;limfa avand o circulatie lenta determina un efect remanent

Proprietatile termodinamice ale SM


-polaritatea moeculei( substantele polare se absorb greu)
- solubilitatea in vehicul
-marimea particulelor(micronizate)
-polimoerfismul SM
Vehicul
-vascozitatea-vascozitatea relativ scazuta
-sa contina substante ce modifica permeabilitatea celulara formatori de perechi de ioni
- sa scada tensiunea superficiala a filmului hidrolipidic
-sa mareasca energia termica a apei din bariara cutanata (promotori de absorbtie)

15.04.2014 10:516

-sa contina hialuronidaza care lizeaza mocopolizaharidele


-pH-ul vehicolului, cel optim absorbtie este de 7-7,5 cand sm devin neionizabile liposolubile(
anestezice locale, alcaloizi, histamina, etc)
-toleranta cutanata
-sa asigure hidratarea stratului cornos
Alti factori
Fizici (presiunea, caldura, lumina, timpul de contact) duc la excitarea receptorilor celulari cu
depolarizarea membranei( potential de actiune) si la stimularea altor membrane, pana la
terminatiile nervoase care produc descarcari de adrenalina si ca urmare vasoconstrictie. (sm se
concentreaza in derm si feed-back pozitiv) sau vaosdilatatie(cand sm trece in circulatie)
Indepartarea stratului bariara-hidrolipidic prin degresarea tegumentelor cu eter, cloroform,
acetona.
In stadiile acute ale afectiunilor cutanate se recomanda un tratament cu lotiuni cu efect calmant,
racoritor, ce determina drenarea, indepartarea crustelor si a impuritatilor.
Faza subacuta beneficiaza de lotiuni-suspensii si emulsii L.H.
Exemple de preparate cu aplicare dermica
Solutiile alcoolica de iod 1-2 %, alcool iodat 1-2%:
-contine iod 1-2g alcool la 100g
-se conserva
-se conserva in flacoane bine inchise, brune
-intrebuintari: dezinfectant al campului operator
Solutie alcoolica de mentol 1%, alcool mentolat 1%.contine metol 1g, alcool la 100g.
-intrebuintari: antiseptic, antipruriginos.
Frectie Galenica
Metol 0.35g, eter acetic 4.06g, alcool 39.66g, apa la 100ml.
-actiune revulsiva si analgezica locala, indicata infrictii locale (nu se administreaza la copii sub 3
ani)
Clavusin

15.04.2014 10:517

-acid salicilic 19.3g, acid lactic 19.3g, acetona 50.2g, alcool la 100g.
-actioneaza ca agent keratolitic foaret activ indicat in clavus(bataturi) prin pensulatie locala
Clorhexidina spray
-diacetat de clorhexidina in alcool izopropilic
-actioneaza fata de germeni gram + si -, ca antiseptic (micobacteriile si sporii sunt rezistenti)
-este indicata in dezinfectia placilor ai antisepsia pielii inainte de injectare sau interventii
chirurgicale
Lotiuni de protectie
Protectoderm contine: alcool, glicerina , clorura de aluminiu si apa,
-se aplica pe pielea curata inainte de inceperea lucrului
-indicata contra noxelor,produse petroliere, antibiotice( penicilina, streptomicina) , substante
bazice, vopsele pentru par.
Siloderm film tip 3 si tip 7 contin alcool polivinilic, glicerina, clorura de aluminiu, izoetilfenol,
polietoxilat
-indicatii:se aplica inainte de lucru contra produselor petroliere , lacuri, vopsele, rasini.
Bai medicamentose
-ci ihtiol 100g, ulei terebentina 100g care se disperseaza in 30L apa calda api se aduce la 150L
-cu ulei de ienupar 50g , tween 80 5g si apa la 250g, se trece acest amesten in apa calda( 150200L)
-se utilizeaza pt eczeme si prurit
Preparate bucofaringiene
Def. : preparatele farmaceutice solide, semisolide sau /si lichide care contin una sau mai multe
substante active destinate adminsitrarii in cavitatea orala si /sau in faringe pentru a obtine un
efect local sau sistemic.

Forme farmaceutice bucofaringiene:


-lichide(solutii, emulsii, suspensii)

15.04.2014 10:518

-semisolide(geluri bucoadezive, paste dentrifice)


-solide(pulberi granulate, pastile, gume, comprimate pt supt ), destinate igienei si tratamentului
afectiunilor cavitatii bucale, gingiilor , dintilor, faringelui si chiar laringelui.
Avantaje:
-terapie localizata la nivelul diferitelor zone ale cavitatii bucofaringiene, cu diverse sm
(antiseptice, anestezice, antiinflamatoare,antimicotice, antibiotice, dezodorizante, anticarie, etc).
-gama variata de forme farmaceutice(lichide, semisolide, solide) care se aplica la locul de
actiune.
- aplicare usoara, rapida, nedureroasa, prin diferite procedee: gargara, spalaturi, pensulatii,forme
bioadezive, pulverizatii, sprey-uri, comprimate.
-actiune locala imediata sau cu efect prelungit(solutii vascoase , geluri si comprimate
bucoadezive)
-actiune sistemica prin aplicare sublinguala cu efect rapid si evitandu-se distrugerea sm de catre
tractul gastro intestinal si efectul primului pasaj hepatic
Dezavantaje
-solutiile apoase sunt diluate rapid cu saliva si se elimina repede prin faringe, in tractul digestiv,
-solutiile cu ph acid sunt cariogene la intrebuintare indelungata (2 saptamani)
-unele sm medicamentoase pot afecta gustul sau au efect iritant asupra mucoasei bucale
-folosirea caii sublinguale, impune adminikstrarea de sm in doze mici datorita suprafetei mici de
absorbtie

Clasificarea preparatelor bucofaringiene


-formulare-preparate magistrale, preparate industriale
-natura solventului: preparate apoase, preparate hidroalcoolice, preparate alcoolice, preparate
glicerinate, prepapate propilenglicolice, preparate polietilenglicolice
-grad de dispersie: forme lichide(solutii, emulsii, suspensii), forme semisolide(geluri si paste),
forme solide(guma de mestecat, pastile, tablete , comprimate pt supt, comprimate sublingiuale),
forme gazoase(inhalatii, pulverizatii, spray-uri, aerosoli)
-conditionare:preparate multidoze, preparate unidoza

15.04.2014 10:519

-administrare: spalaturi bucale, colutori, gargarisme, pulverizatiii, inhalatii, aerosoli, spray-uri


-actiune:mecanica(de
curatare-igieno-cosmetic),
antiinflamatoare, astringenta)

terapeutica(antibacteriana,

antifungica,

Date anato-fiziologice depre calea de adminsitrare


Cavitatea bucala (gura) reprezinta prima parte a aparatului digestiv, care comunica cu exteriorul
prin orificiul bucal , iar cu interiorul prin faringe.
Cavitatea bucala e acoperita cu o mucoasa neteda, stralucitoare, bogat vascularizate si inervata;
Mucoasa orala este formata din tesut epitelial stratificat, scuamos, fixat pe un tesut conjunctiv,
Saliva are capacitatea de tamponare foarte mare, dupa cateva minute restabilind ph-ul la normal
(6.35-6.85 sau dupa alti autori 6.2-7.4)
Salivca apara mucoasa bucofaringiana de agentii patogeni microbieni deoarece contine
lizozim(enzima cu actiune bactericida) , lizozimul in concentratie 1/300 intr-o ora la 45grd c
distruge bacteriile.
Sarurile de calciu, solubile in mediu acid, precipita la cresterea ph-ului salivar, depunandu-se pe
dinti in combinatie cu substantele organice formand tartrul dentar,
Normal, cavitatea bucala este populata de o flora microbiana saprofita variata: streptococi,
enterococi, stafilococi, pneumococi, bacil difteric, bacil subtilis, amoebe, fungi, care devine
patogena cand scade rezistenta antimicrobiana(lizozim).
Formularea preparatelor bucofaringiene
-locul de aplicare:mucoasa bucala, faringe, gingie, dinti.
-actiune urmarita:igienico-profilactica, terapeutica, curativa
-natura substantelor active si auxiliare
-forma farmaceutica: lichide, semisolide, solide
-formele lichide sa aiba un ph=6-8.5 ; sa nu distruga papilele gustative (ph acid favorizeaza
dezvoltarea fungilor si aparitia cariilor)
-sa asigure stabilitatea folosind stabilizanti(antioxidanti), conservanti antimicrobieni
-asigurarea unu gust si miros placut (desii nu se inghit) , folosind edulcoranti, corectori de gust si
miros, coloranti, etc

15.04.2014 10:520

-sa permitga un contact prelungit(prin marirea vascozitatii preparatelor lichide sau folosirea celor
semisolide sau solide
-in functie de starea mucoasei bucofaringiene si scopul terapeuti urmarit se aleg materiile prime,
forma farmaceutica adecvata, tehnologia de preparare/ fabricare si modul de conditionare.
Substante mediamentoase
Inflamatiile acestei zone pot fi de natura endogena, alergica sau mecanica si constau in infectiile
cu bacterii, fungi, virusuri.
Antiseptice.
Iod(solutia LUGOL), iodoform, polividon-iod(iodofor ce elibereaza treptat iod)

Peroxizi.
Peroxidul de hidrogen 3%(apa oxigenata diluata de 2-4 ori) ca gargara, nu se foloseste timp
indelungat deoarece produce o hipertrofie a papilelor linguale filiforme.
Peroxid de hidrogen-uree (perogen)-in solutii glicerinate se foloseste ca preparate anticandidoza
chiar si la nou nascuti.
Peroxidul de magneziu-Folosit ca agent antiinfectios post extractional.
Fenoli.
Fenol, rezorcina, timol-0.1-1% bacteriostatic sau bactericid, colutorii, gargarisme, spalaturi
bucale.
Diverse. Borax (natri tetraboras)
Colutorii in glicerina(afte candidoze, gingivite), ape de gura, gargarisme (asociere cu anestezice,
edulcorante sintetice, aromatizante) pt tratarea stomatitelor si aftelor bucale
Acid salicilic si salicilati
-solutii alcoolice diluate cu apa (ape de gura)
-salicilat de sodiu si de fenil- ape de gura, colutorii
Coloranti
-actiune bacteriostatica si bactericida, prin efect direct sau dupa transformarea in metaboliti
activi

15.04.2014 10:521

-albastru de metilen, violet de gentiana, lactat de etacridina


-solutii apoase sau hidro-glicero-alcoolice in diferite concentratii
Saruri cuaternare de amoniu
-actiune antimicrobiana
-ape de gura, spalaturi, comprimate care se dizolva la administrare, comprimate pentru supt
-clorura de cetilpiridiniu-0.025% in solvent hidroalcoolic, se folosetse in gargarisme, spalaturi
bucale, se poate asocia cu mentol, tampon fosfat, cloretona,eugenol in colutorii
-clorura de decualiniu este activa fata de germeni gram+ si gram- , fungi (candida tricophyton
spp.) sub forma de colutoniu 0.5% in propilen glicol sau gargarisme in stomatite, gingivite,
faringite
Compusi de argint
-colargolul 0.05-0.6% sau tioglicerino-sulfonat de argint 1.6% in sol apoase ca badijonaje sau
masaje in gingivite , stomatite.
Compusi de mercur
-fenoseptul si tiomersalul in sol 1 , 1-2 lingurite din aceste sol se dilueaza cu 200-250g apa ,
folosite ca spalaturi bucale pentru efect bactericid si fungicid.
Antibiotice singure sau asociate cu antiseptice, antiinflamatoare
-sulfat de neomicina(0.5-2%). Tirotricine, bacitracina , framicetina(1-1.5%), rifampicina sare de
sodiu(1%)
Antifungice
-nistatin,clotrimazol, amfotericina,ketoconazol
Analgezice-anestezice
-se folosesc in caz de inflamatii dureroase ale mucoasei bucofaringiene, ale gingiei, faringelui si
dureri de dinti
-se folosesc preoperator sau post operator(cauterizari), singure sau in asociere cu antiseptice,
antiinflamatoare
-se utilizeaza coacaina 0.5-1%, tetracaina 0.5-2%, anestezina 1-2%, lidocaina(xilina 2-4%),
pantocaina 0.5-2%

15.04.2014 10:522

Antiinflamatoare
-derivatii cortizonici in sol apoase sau glicerinate, sub forma de suspensie: acetat de
hidrocortizon, dexametazona, triamcinolon acetonid, in concentratie de 0.5-1%
-antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) : Benzidamin, indometacin, diclofenac sodic
-aceti compusi se folsesc in ulceratiii aftoase, faringite, laringite, herpes labial, stomatite aftoase.
Astringente
-acidul tanic- in concentratie de 1.5% in sol apoasa ca apa de gura sau 15% in glicerina
(colutoriu in gingivite)
-compusii zincului- cu proprietati antiseptice, astringente si dezodorizante
Compusi florurati
-florura de sodiu: sol apoasa 2%- pt aplicare locala in profilaxia cariilor dentare
-florura stanoasa:sol apoasa 8% in pensulatii ale dintilor se aplica la intervale de 6-12 luni , este
eficinta la copil in perioada eruptiei dentare
Substante auxiliare
-vehicule-apa singura sau asociata cu glicerol, alcool, alti glicoli(propilenglicoli, polietilenglicol
lichid)
-alcoolul si glicerolul se utilizeaza in concentratie 30-40% in apa
-unele solutii pt gargara se prepara cu alcool sau amestec hidroalcoolic de 50-80grd, cu sau fara
adaos de glicerina, sunt diluate la utilizare cu apa sau solutii extractive: macerat de alteea, infuzie
de musetel, infuzie de salvie.
-aceste vehicule diluante au proprietati emoliente, contin uleiuri volatile cu actiune antiseptica,
astringenta, dezodorizanta
-la formularea de colutorii in afara de glicerina se pot folosii sol apoase se
macromolecule(derivati de celuloza, APV, PVP) in concentatii de 1-2%
-alte substante auxilizre:edulcoranti, aromatizanti, coloranti, conservanti, tenside, etc
Tehnologia de preparare
-in industrie si in farmacie prepararea formelor bucofaringiene lichide se face dupa normele
clasice de preparare a solutiilor , suspensiilor si emulsiilor

15.04.2014 10:523

Conditonarea si depozitarea preparatelor bucofaringiene


-flacoane de capacitate coirespunzatoare, pline, bine inchise, cand e cazul sunt colorate(substabte
fotosensibile)
-solutiile cu floruri se conditioneaza in flacoane din plkastomeri
-pe eticheta se mentioneaza modul de aplicare, termenul de valabilitate
-in industrie recipientele se ambaleaza in cutii de carton inscriptionate
-se depoziteaza la loc racoros, ferit de lumina
Ape de gura(spalaturi bucale)
-sunt solutii apoase utilizate pentru clatirea cavitatii bucale ,care nu se inghit
-pot fi formulate in scop terapeutic pt a prevenii cariile si pt a trata bolile periodontale
-prin utilizarea lor se urmareste reducerea temporara a concentratiei bacteriele si a halenei
-efectul acestor preparate este de scurta durata( aprox. 30 min)
-se prepara sub forma unor solutii concentrate care se dilueaza in momentul actiunii sau se pot
utiliza ca atare
-apele de gura se pot obtine si din pulberi sau din comprimate care se dizolva in apa in ainte de
utilizare
-la formulare se pot folosii excipienti pt ajustare ph-ului a carui valoare trebuie sa fie pe cat
posibil neutru
-ca si gargarismele , apele de gura au in general o reactie usor alcalina(ph=7-9). Pe eticheta
preparatului se mentioneaza modul de diluare al solutiilor.
-utilizarea apelor de gura nu este recomandata copiilor sub 6 ani
Preparete industriale-ape de gura
-plakout sol 0.12% de clorhexidina , bacteriostatic si bactericid fata de bacterii gram pozitiv si
gram negativ, pseudomonas si proteus spp, are actiune la ph neutru si slab acid.
Administrare:spalaturi bucale de 2-3 ori pe zi timp de 4-10 sapt dupa care pauza timp de min 2-3
saptamani
-tantum verde solutie cu benzidamin 0.15%. administrare:apa de gura in inflamatii ale mucoasei
bucale si faringelui

15.04.2014 10:524

-citrolin contine cetrimoniu 0.025g, lidocaina 0.003 si apa la 100g. adminsitrare: apa de gura sau
gargara, nediluata, de 2-3 ori pe zi in orofaringite, stomatite, gingivite.
Solutii pentru gargarisme
Acestea sunt solutii apoase destinate tratamentului afectiunilor si spalaturii cavitatii bucale si
laringelui prin barbotarea cu aer, in vederea obtinerii unu efect local solutiiloe pot fi
concentrate(se dilueaza inainte de administrare sau se pot utiliza ca atare. Solutiile pt gargarisme
se pot obtine si din pulberi sau din comprimate care se dizolva in apa inainte de utilizare. La
formulare se pot folosi excipienti pt ajustarea ph-ului, a carui valoare trebuie sa fie cat posibil
neutru. Ca substante active se folosesc compusi care pun in libertate oxigen cu efect
bactericid(apa oxigenata etc) sau substante dezodorizante precum mentol, uleiuri volatile, etc.
Gargarismele sunt eficiente in afectiuni ale valului palatin , amigdalelor palatine si ale stalpilor
amigdalieni( in faringite, laringite sunt ineficiente) .Au actiune dezinfectanta si
mecanica,inlaturand depozitele sau false membrane, de umezire a mucoasei bucale.Produc
hipersecretie prin miscarile contractile ale faringelui(in fraingitele congestive,in angine nu sunt
indicate pentru a nu accentua iritarea mucoasei).

Solutii pentru gargarisme-preparate industriale


Trachisan contine:gluconat de clorhexidina 0,2%,lidocaina 0,1g,arome,coloranti,glicerol,alcool
la 100g,Administrare:gargara cu 10-15 ml solutie de maxim 3 ori/zi in inflamatii si infectii orofaringiene.
Tantum verde:Clorhidrat de benzidamina 0.15 g si excipienti:etanol 96%,p-hidroxibenzoat de
metil,aroma de menta,zaharina sodica,polisorbat 20,quinoline yellow(E104),patent blue v(E
131),apa purificata pentru 100 ml solutie pentru gargarisme.
Solutii gingivale
-sunt solutii apoase,hidroalcoolice,glicerinate sau amestecuri eutectice lichide folosite pentru
tratarea gingiilor sau a cavitatilor dentare
-se administreaza pe gingie cu ajutorul unui aplicator(dispozitiv port-vata,imbibat cu solutia
respectiva)
-industria de medicamente prepara colutorii care se aplica prin pulverizare
-se cunosc si sub denumirile de colutorii,pensulatii sau badijonaje
-contin substante antiseptice,antiinflamatoare,astringente,anestezice locale,vitamine,etc

15.04.2014 10:525

-vehiculele utilizate la preparare sunt lichide vascoase care asigura un timp d econtact prelungit
cu mocoasa(glicerina,siropul simplu,propilenglicolul,mierea de albine)

CURS 4
Colutoriile au o aderenta buna pe gingii, peretii interni ai cavitatii bucale, limba , faringe cu
actiune antiseptica, antimicotica.
Colutoriile se obtin prin badijonare cu frecventa mare pt a realiza o concentratie locala mare de
substanta medicamentoasa.
Gingia suporta bine solutiile apoase glicerinate sau hidroalcoolice, cu substante
asatringente(saruri de zinc, acid tanic, iod) unele anestezice(lidocaina, anestezina), ulei de
cuisoare, antibiotice.

Picaturi bucofaringiene, spray-uri si sparay-uri sublinguale


Sunt solutii, emulsii sau suspensii destinate obtinerii unui efect local sau sistemic.
Se aplica prin instilare sau prin pulverizare in cavitatea orala sau intr-o anumita parte a cavitatii,
precum pulverizarea sub limba sau in faringe (spray orofaringian).
Spray-urile lichide sunt conditionate in recipiente cu atomizor, sau in recipiente presurizate cu
sistem de pulverizare.
Stomacaina-sparay contine lidocaina 5.15%, bromura de cetilpiridiniu 0.087g%, alcool 28.95g%,
glicerina 2.68g%, ulei de pin 0.086g%, zaharina 0.087g%.
Administrare prin pulverizare locala, dupa agitarea flaconului ca anestezic local, antiseptic al
mucoasei bucale, anestezia apare dupa un minut si dureaza 15-20minute.
Inhalatii
Solutii administrate pe cale respiratorie, nazala sau bucala pentru un efect local sau sistemic.
In cazul inhalatiilor cu vapori de apa, se antreneaza substanta medicamentoasa atat prin nas cat si
prin gura, in acest ca faringele beneficiaza mai mult decat in gargarisme si spalaturi
bucofaringiene.
Inhalatiile pot fi facute de 3-4 ori pe zi dupa care bolnavul evita frigul timp de o ora.
Salive artificiale

15.04.2014 10:526

Saliva
Produs de secretie al glandelor salivare parotide cu (cu secretie seroasa) bucale(cu secretie
exculiv mucoasa) mandibulare si sublinguale (amnele cu secretie mixta).
Secretia salivara este reglata de sistemul nervos parasimpatic la nielul glandelor salivare existand
receptori colinergici muscarinici de tip M prin a caror stimulare se obtine cresterea secretiei
salivare bogate in apa si potasiu.
Alcatuita din proteine secretorii, electroliti, neuropeptide.
Secretia salivara poate fi crescuta sau scazuta datorita unor impulsuri din aria apetitului,
localizate in apropierea centrilor parasimpatici din hipotalamusulanterior care este influentata de
impulsurile primite de la aria gustului si mirosului, din cortex sau amigdale.
De asemenea secretia are loc si datorita unor reflexe initiate de la nivelul stomacului sau
intestinului subtire de anumite substante iritante.
Substituientii salivei reprezinta o solutie salivara de vascozitate determinata care contine
electroliti cu o anumita concentratie determinata de stimularea salivei naturale.
Electrolitii continuti sunt potasiu, sodiu, magneziu, calciu sub forma de clorura fosfat.
Substante auxiliare: coloranti (vezi aromatizantii ce imprima un gust placut de lamaie).
Conservanti antimicrobieni:cel mai adesea: p-hidroxi benzoatul de metil in concentratie de 0.2%
si edulcoaranti: sorbitol 4%.
Formele farmaceutice sub care sunt prezentate salivele artificiale sunt:
-solutie-pt aplicatii locale
-gel- folosit pt badijonarea cavitatii bucale
-aerosol-folosit pt pulverizatii locale
-comprimate pentru supt

Biodisponibilitatea preparatelor bucofaringiene

15.04.2014 10:527

Preparatele bucofaringiene au in primul rand o actiune locala directa si eficace dar si o actiune
sistemica datorita absorbtiei prin mucoasa sublinguala (perilinguala).
Mucoasa sublinguala e bogat vascularizata si permite absorbtia sistemica , atat transcelular si
intercelular (la calea nazala).
Vasele sanguine aferente venelor sublinguale si maxilare conduc la vena jugulara interna, apoi
spre inima si de aici in tot organismul.
Prin absorbtie sublinguala se evita biotransformarea hepatica, actiunea sucurilor si a ph-ului
dgestiv.
Spalaturile bucale se aplica in cavitatea bucala cu rol antiseptic, de curatire, indepartand o parte
din flora microbiana, efectul e de scurta durata, 30 min.
Gargarimele sunt eficiente in afectiuni ale valului palatin, amigdalelor palatin si ale stalpilor
amigdalieni( in faringite, laringite sunt ineficiente), au actiune dezinfectanta si mecanica
inlaturand depozitele sau false membrane de umezire a mucoasei uscate.
-producand hipersecretie prin miscarile contractile ale faringelui(in faringitele congestive, in
angine nu sunt indicate pt a nu accentua iritarea mucoasei).
Colutoriile au o aderenta buna pe gingii, peretii interni ai cavitatii bucale, limba, faringe cu
actiune antiseptica , antimicotica. Colutoriile se plica prin badijonare cu frecventa mare, pt a
realiza o concentratie locala mare de substnta medicamentoasa. Gingia suporta bine solutiile
apoase glicerinate sau hidroalcoolice, cu substante asatringente(saruri de zinc, acid tanic, iod)
unele anestezice(lidocaina, anestezina), ulei de cuisoare, antibiotice.
Inhalatii
Solutii administrate pe cale respiratorie, nazala sau bucala pentru un efect local sau sistemic.
In cazul inhalatiilor cu vapori de apa, se antreneaza substanta medicamentoasa atat prin nas cat si
prin gura, in acest ca faringele beneficiaza mai mult decat in gargarisme si spalaturi
bucofaringiene.
Inhalatiile pot fi facute de 3-4 ori pe zi dupa care bolnavul evita frigul timp de o ora.
Preparate nazale-Nasalia
Forme farmaceutice
-destinate a fi aplicate pe mucoasa nazala pt tratamentul afectiunilor nasofaringiene
-lichide (solutii apoase, uleioase, emulsii, suspensii, aerosoli)

15.04.2014 10:528

-semisolide(unguente, geluri bioadezive)


-solide(pulberi , creioane nazale, sisteme bioadezive pulverulente, microsfere)
Avantaje:
-obtinerea unui efect local, aplicare usoare, rapida
-utilizarea caii nazale pt efect sistemic, posibilitate cercetata in prezent deoarece suprafata de
absorbtie este mare( 140-170cmp) sensibila si vascularizata, actiunea este rapida; concentratia in
substanta medicamentoasa si durata absorbtiei sunt comparabile cu o injectie iv (absorbtie
rapida. Doza redusa)
-evita efectul primului pasaj hepatic(biodisponibilitate maxima)
-activitate enzimatica mica la nivelul cailor nazale(protejeaza medicamentele cu structura
polipeptidica
-folosirea promotorilor de absorbtie(lipozomi cu insulina)
-permite prelungirea timpului de contact cu mucoasa nazala prin utilizarea de forme cu eliberare
modificata.
Sisteme bioadezive nazale
-sisteme terapeutice cu eliberare prelungita pe baza de polimeri bioadezivi(derivati de celuloza
carbiopol, alginat etc) in care se afla dispersata substanta activa(propranolol, nifedipin,
metoclopramida, insulina).

Sisteme bioadezice pulverulente- pulberi liofilizate cu actiune prelungita (insulina)


Microsfere nazale- forme cu eliberare prelungita cu matrita polimerica in care sunt dispersate
substantele medicamentoase( gentamicina, insulina).
Sisteme membranare sau rezervoare- dispozititve cu eliberare prelungita de foma cilindrica care
se plaseaza in situ in cavitatea nazala (progesteron).
Dezavantaje:
-Producerea de sensibilizari(efect secundar nedorit).
-Rinite medicamentoase
-declansarea stranutului

15.04.2014 10:529

-eliminarea rapida in cazul solutiilor apoase


-prejudicierea functiei ciliare(unele substante medicamentoase)
Clasificarea preparatelor rinofaringiene
1. Formulare :preparate oficinale, preparate magistrale, preparate industriale
2. Stare fizica
-preparate lichide: solutii, emulsii, suspensii, inhalatii, aerosoli, spray-uri
-preparate semisolide: unguente, sisteme bioadezive
-preparate solide: spray-solide, sisteme pulverulente, microsfere
3. modul de administrare
- instilatii(se administreaza in picaturi), se prepara in cantitate de 10-20 g
-spalaturi nazale(dusuri) se prepara in cantitate de 50-100g
-spray-uri=aerosoli(particule fine de lichid sau rar solid dispersate in mediu gazos, admonostrate
cu dispositive de pulverizare).
-inhalatii
-pansamente

4. Durata efectului
-actiune imediata:solutii apoase
-actiune prelungita: solutii uleioase, emulsii, suspensii, unguente, microsphere, sisteme
bioadezice, sisteme membranare.
5. Activitatea terapeutica:
-locala : antiinflamatoare, antiinfectioase, vasoconstrictoare , antihistaminice
-generala: cardiovasculara, vaccinuri, hormoni
Date anatomo-fiziologice privind calea de administrare
-cavitatea nazala reprezinta prima portiune a cailor respiratorii superioare care in afara functiei
olfactive joaca rol in conditionarea aerului inainte de a patrunde in trahee, aparand astfel
organismul de elementele nocive din atmosfera.
Mijloace naturale de aparare sunt:

15.04.2014 10:530

-celulele hemioplastice care elibereaza imunoglobulina


-miscarea cililor care opresc particule cu diamentrul > 1m
-mucoasa nazala este acoperita de mucusul nazal produs de celulele epiteliului de suprafata, mai
ales de glandele submucozonale
-mucusul nazal are urmatoarea compozitie: apa 95-96%, saruri anorganice 1-2%, mucina 2.53%(scleroproteina sulfurata care face ca mucusul sa aiba o structura bistratificata).
Enzime
-bacteriene- lizozim
-proteolitice-aminopeptidaze
-enzimele fazei de conjugare-glucuroniltransferaza si glutationtransferaza
-enzime ale fazei oxidative:citrocrom P, amhidraza carbonica, aldehid dehidrogenaza, etc
Protein plasmatice (anticorpi) glicoproteine, imunoglobuluine (A si G) , protein secretorii(
lactoferina).
Un corp stain care patrunde in cavitatea nazala provoaca o alcalinizare a mucusului si ca urmare
determina activitatea cililor vibratili ducand la evacuarea impuritatilor spre faringe, unde se
inghit odata cu mucusul care l-a inglobat.
Mucusul
-vascozitate optima pt a avea loc miscarea cililor
-ph optim de 6.4-6.8
-variaza in functie de varsta, starea fiziologica, de mediul extern(ziua ph-ul este mmai alcalin,
noaptea la caldura decine mai acid)
-in rinite acute sau alergice , si in sinuzite ph-ul devine alvalin iar in inflamatii acute ph-ul
vireaza spre acid, iritatiile nervoasse duc spre ph alcalin
-temperatura optima a miscarii cililor este 18-30 grd c ; sub 18 grd c miscarea cililor se
incetineste la fel peste 44grd c, dar revine la normal la temperature optima
-umiditatea este absolute indispensabila pt miscarea ciliara: umiditatea relativa optima este de 70
%
-la UR30% activitatea ciliara scade in 3-5 min

15.04.2014 10:531

Formularea preparatelor rinofaringiene


-Forme farmaceutice hidrofile-pt a permite functionare sistemului muco ciliar
-preparate lipofile-nu ofera un contac optim cu mucoasa si deranjeaza activitatea ciliara
-FRx Defineste picaturile pt nas ca preparate farmaceutice lichide , sub forma de solutii, emulsii,
sau suspensii, destinate aplicarii pe mucoasa nazala
-daca substanta medicamentoasa este insolubila in apa sau ulei, se formuleaza preparat tip
suspensie la care marimea particulei nu trebuie sa depaseasca 50 m
-se formuleaza preparate tip suspensie sau alte sisteme eterogene(emulsii, unguente, microsphere
etc) atunci cand se urmareste prelungirea efectului therapeutic
-indiferent de forma farmaceutica, formularea preparatelor nazale trebuie sa tina seama de
mentinerea integritatii si functionalitatii membrane nazale , de stabilitatea preparatului si de
obtinerea unui efect terapeutic maxim
-pt aceasta la formulare se vo respecta anumiti factori:
-substante medicamentoase siauxiliare netoxice, neiritante
-Ph-ul cuprins intre 6-7.5
-izotonie
-stabilitate
-vascozitate
-toleranta si inocuitate
-eficacitate terapeutica
Materii prime. Substante medicamentoase (sm)
-sa fie active in flora patogena frecvent intalnita: streptococ, pneumococ, stafilococ,
micrococcus, catarhalis
-sa reconstituie conditiile fiziologice temporat perturbate prin repermeabilizare mucoasei, actiune
moderatoare asupra secretiei de mucus, actiune dezinfectanta
-sa fie bine tolerate, neiritante, netoxice
-sm folosite in preparatele pt nas pot fi clasificate in 2 categorii in fct de modificarea miscarii
ciliare:

15.04.2014 10:532

1. bine tolerate-sarurile de potasiu, calciu, sodium, camfor, fenil efrina, efedrina, neomicina,
bacitracina
2. care inhiba activitatea ciliara : adrenalina, mentolul, anestezicele locale, compusii de argint
Saruri cuaternare de amoniu
-concentratii de 1/3000-1/30000 cu actiune bactericida
-sunt active in solutii neuter sau slab alkaline
-ph-ul acid le scade activitatea
-au toxicitate redusa, neafectand miscarea ciliara.
-au proprietati tenside ce favorizeaza eliminarea secretiilor si penetratia substantei
medicamentoase
-Clorura de benzalconiu in concentratie 0.01%, se asociaza cu vasoconstrictive, antihistaminice,
corticosteroizi, uleiuri volatile
-clorura de cualiniu bactericida si antifungica se foloseste in concentratie 0.1-0.15% in solutii
apoase sub forma de pulverizatii.
Clorhexidine
-antiseptice fata de bacterii gram + si in special fata de pseudomonas si proteus spp.
-se utilizeaza gluconatul de clohexidina 0.05% sau diacetatul de clorhexidina 0.4%, asigura
restabilirea permeabilitatii mucoasei nazale si drenajul sinuzal
Antibiotice solutii apoase sau uleioase:
-folosuite cu prudent deoarece duc la aparitia de suse rezistente(exista rezistenta incrucisata mai
ales intre streptomicina, neomicina si bacitracina, penicilina); apar frecvent accidente de
sensibilizare, distrug miscarea ciliara si unele au doar acvtiune bacteriostatica
-streptomicina-concentratie 0.5% in sol izotonica de clorura de sodium
-tetraciclina(sulfat)si oxitetraciclina(clorhidrat)-concentratie 0.3-0.5%
-neomicina( sulfat)-concentratie 0.5-1%
-polimixina b-sulfat-concentratie 750000UI /% in sol izotonica
-bacitracina-germeni gram + si -, bacilli aerobi si anaerobi, nu produce rezistenta si are o tolerant
buna

15.04.2014 10:533

-gramicidina activa fata de pneumococi si streptococul hemolytic: concentratie 0.005%, in sol


izotonica
-fusafunginul-antibiotic produs de fusarium lateritium, active fata de microorganism gram + si -,
candida albicans; are si actiune antiinflamatoare; se foloseste in concentratii de 0.25% in miristat
de izopropil sub forma de pulverizatii in rinite si sinuzite
Substabte vasoconstrictoare(simpatomimetice)
-au effect decongestive
-o medicatie prelungita cu vasoconstrictoare poate fi urmata de o vasodilatatie secundara, de un
edem al mucoasei, poate aparea o sensibilizare alergica (rinita vasomotorie)sau o paralizie
ischemica a retelei capilare.
Efedrina
-actioneaza ca vasoconstrictor indirect prin inhibarea aminooxidazei care oxideaza adrenalina si
permite adrenalinei preexistente in tesut sa fie activa un timp mai indelungat; se foloseste
efedrina clrhidrat in sol apoasa 1%, efedrina baza 0.5% in ulei
Dezoxiefedrina clorhidrat- in concentratie de 0.25% singura sau in asociere cu antibiotic
-norefedrina clrohidrat-concentratie 1-3%
-feniefrina-concentratie 0.25-0.5%, actiune vasoconstrictoare rapida
-adrenalina tartrat sau baza-in sol apoasa sau uleioasa in concentratie 1/10000-1/50000;
vasoconstrictia dureaza 0.5-2h; concentratii 1/10000 se foloseste in chirurgia endonazala
-nafazolina clorhidrat-concentratie 0.1% in solutie izotonica, la folosire prelungita poate da
congestive insotita de rinoree

Corticosteroizii(solutii sau supensii in doze mici sunt bine tolerate)


-hemosuccinatul de hidrocortizon-concentratie 0.025-0.6% solubil in apa
-acetatul de hidrocortizon 0.02%
-b metazona fosfat sare de sodiu concentratie 0.1% in solutie apoasa
-predinisolon fosfat-concentratie 0.05-0.15%
-triamicinolon concentratie 0.02%in asociere cu vasoconstrictive in rinite alergice este mai
active decat nidrocortizonul

15.04.2014 10:534

-ciclopentilpropanolol de hidrocortizon-solubil in ulei 0.02%, in asociere cu vitamina A

CURS 5
Forme farmaceutice rinofaringiene
-forme rinologice, endonazale sau erine
-erine-gr. en-in, rhinos-nas
Clase de medicamente:
1. Administrare locala:
- Antimicrobiene si antivirale
- -vasoconstrictoare
- -vasodilatatoare
- Antiinflamatoare
- Antihistaminice
- Anestezice locale
- Analeptice respiratorii
- -vitamine hidro si liposolubile
2. Administrare trans nazala-actiune sistemica
-cardiovasculare- NTG , propanolol
-vaccinuri
-hormoni-pituitar anterior, pituitar posterior, sexuali(testosterone si progesterone),
pancreatic(insulin)
-prostaglandine
-diverse-histamina, nicotina, metoclopramida
ANTIHISTAMINICE
-feniramina-concentratie de 0.1-0.5 % asociata cu antiinflamatoare si antibiotic
-tonsilamina clorhidrat- concentratie 0.5-1% in solutie apoasa
ANESTEZICE LOCALE
-aplicarea indelulgata duce la aparitia edemelor, senzibilizare alergica, faciliteaza infectiile
microbiene
-procaina, anestezina, lidocaina in conc 0.2-1%; sol uleioase, suspensii si emulsii

15.04.2014 10:535

VITAMINE
-regenerarea epiteliului nazal, maresc fagicitoza
-vitamine hidrosolubile si liposolubile mai ales ADE
-vitamina c, deoarece prin ph acid influenteaza negative activitatea fiziologica normal a
mucoasei nazale
SUBSTANTE AUXILIARE. VEHICULE FOLOSITE
-solutii apoase izotonice de NaCl 0.9%, sol de glucoza 5%
-uleiuri vegetale neutrlizate(I.A.=0.2)
-propilenglicolul in concentratie de cel mult 10% in amestec cu apa
-polietilenglicolii lichizi si tween 80 (0.5%)
-nu este admis uleiul de parafina
-vehicule hidrofile (apa)-miscibile cu mucusul nazal

Uleiurile vegetale-ulei de floarea soarelui neutralizat i.a=0.2


-dizolva substantele insolubile in apa , nu sunt necesare izotonizarea si nici tamponarea
-efect prelungit, cedeaza progresiv substanta medicamentoasa
-utilizare indelungata-oleoame
-ulei de migdale, masline- effect paralizant asupra cleareance-ului mucociliar, se asociaza cu
emulgatori
IZOTONIA(issos-aceeasi, tonus-presiune)
-cleareance-ul mucociliar este perturbat de solutii nazale diluate si concentrate
-erinele-aceeasi presiune osmotic, aceeasi concentratie molara cu acesta, pt a fi compatibile,bine
tolerate, neiritante, usor absorbite
-solutiile hipotonice conduc la modificarea epiteliului nazal
-solutiile hipertone sunt mai bine tolerate
STABILITATE

15.04.2014 10:536

-erinele apoase sunt cele mai putin stabile(hidroliza, oxidare)


-alegerea altui solvent
-prepararea de sol apoase cu agenti de crestere a vascozitatii, care scad viteza de hidroliza
-prepararea altei forme farmaceutice
VASCOZITATE
-solutii coloidale(mucilagii) ale substantelor macromoleculare cu actiune emolienta, maresc
tolerant sis cad toxicitatea substantei medicamentoase
-erinele cu ph mai mic de 5.5 se prepara cu mucilage de M.C.0.5%
-stabilizarea emulsiilor sau a suspensiilor nazale
TOLERANTA, INOCUITAE, EFICACITATE
-

Subst active influenteaza miscarea ciliara dependent de structura, concentratie si


vehicul
-efedrina-stimuleaza miscarea ciliara
Adrenalina, anestezicele, mentolul, sarurile coloidale de argint-influenteaza miscarea
cililor
Vasoconstrictoare-edem, rinite, vasodilatatie secundara permanenta
Sulfamidele prin ph alcalin(in general) conduc la lezarea mucoasei, sunt alergizante
-mentol, camfor, timol, ulei volatile de eucalypt in concentratii mici sunt bine
tolerate, in concentratii de 1-5% produc iritatrea mucoasei nazale

CONSERVANTI ANTIMICROBIENI
-ca si preparatele administrate pe mucoasa bucala si auriculara, picaturile pt nas se gasesc in
grupa a doua dupa FIP, produse cu risc ridicat
-limite de germeni viabili, 10/g sau /ml, fara enterobacterii pseudomonas aeruginosa,
stafilococus aureus
Conditii pt conservanti:
-sa nu influenteze activitatea ciliara
- sa fie solubili in vehicul
- sa nu reactioneze cu substanta
-sa asigure stabilitatea pe toata durata administrarii

15.04.2014 10:537

CONSERVANTI ANTIMICROBIENI FOLOSITI:


Derivati de amoniu cuaternari( clorura de benzalconiu)
Derivati organomercurici:borat de fenilmercur
Nipaesteri:nipagin-nipasol
Diverse(clorbutanol si clorcrezol)-concentratie 0.05%-0.1%(in concentratie crescuta inhiba
frecventa batailor cililor , cu effect reversibil la spalarea mucoasei cu solutie izotonica).
Sisteme tampon
-ph-ul mucoasei nazale: adult 6.4-6.8
Copil 6-6.7
O solutie acida determina paralizarea miscarii ciliare cu oprirea ei sub ph 5.5, iar o solutie
alcalina cu ph peste 8 produce acelasi effect
Utilizarea unor sisteme tampon:
-solutie de fosfat monosodic-fosfat disodic- cea mai bine tolerata
-solutie de acid citric-citrat de sodium-bine tolerate, la ph alcalin acapacitate de tamponare
redusa, nu se indica pt prepararea erinelor cu substante alcaline
-pentru cresterea ph-ului unei erine acide se poate utiliza THAM (trihidroximetilaminometan),
aminoalcool f solubil in apa, rol alcalizant, buna toleranta fiziologica
-acid boric(borax)-nu se utilizeaza, influenteaza negativ cleareanceul mucociliar, iar la ph mai
mic de 7.5 conduce la inhibarea miscarii ciliare
Promotori de absorbtie
-amelioreaza pasajul transmucozal prin actiune asupra substamntei medicamentoase sau la
nivelul barierei biologice
-agenti de marire a solubilitatii substantei medicamentoase
-formarea de micele in membrana biologica
-largirea jonctiunilor intercelulare.
Promotori de absorbtie pt calea nazala
Inhibitori enzimatici

15.04.2014 10:538

-diminueaza actiunea enzimelor proteolitice de la nivelul mucoasei si secretiile nazale asupra


preparatelor cu molecule peptidice sau proteine: boroleucina, puromicina, amastatina
Prepararea picaturilor pentru nas
Dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantelor active in solutii apoase izotonice sau in
ulei de floarea soarelui neutralizat si completare la masa prevazuta(m/m) respectand regulile
clasice de preparare pt aceste forme (FR X).
Conditionarea si depozitatrea picaturilor pt nas
-erinele multidoze se conditioneaza in flacoane de capacitate corespunatoare(10-20g), bine
inchise , prevazute cu sistem de picurare, in flacoane presurizate(spray) care realizeaza o
dispersie fina(particule cu diamentrul aprox 5micrometri), sau in flacoae cu pulbere liofilizata si
vehicul pt dizolvare de ex temporae
-erinele monodoze, fabricate de industria de medicamente se conditioneaza in recipiente de 0.40.9 ml din plastomer transparent
Conservarea
-picaturile pt nas se pastreaza la loc racoros, ferit de lumina
Sisteme de eliberare nazala
-sisteme traditionale de eliberare nazala
-sisteme traditionale de eliberare mecanica
-sisteme presurizate
-sisteme fara conservant
-sisteme uni si bidoza
-sisteme de eliberare nazala a pulberilor
Pulverizarea produsului (lichid, solid) prin metode mecanice:
1. actiune manuala presare cu mana:
-aer comprimat manual(picatoare)
-flux inspirator al [pacientului (nebulizatoare cu pulbere)
2. forme presurizate-valva dozatoare, gaz propulsor
3. piston (pompe nazale)

15.04.2014 10:539

Sisteme traditionale de eliberare nazala:


-picaturi nazale , recipiente cu dop picator
-picaturi nazala care actioneaza prin presare manuala a unei garnituri de cauciuc
-nebulizatoare cu lichid sau pulbere actionate prin presare manuala sau fluxul inspirator al
pacientului
Sisteme presurizate:
-sisteme cu eliberere mecanica
-agenti propulsori
Pompe nazale:
-sisteme de eliberere mecanica
-contin solutii, suspensii, creme, unguente, geluri
-pompa (valva, ventil)
-volume de dozare 25-1000 microlitri
Controlul calitatii picaturilor pentru nas:
-ph-ul picaturilor pentru nas apoase trebuie sa fie cuprins intre 6-7,5,se determina potentiometric
Masa totala pe recipient:
Se determina prin cantarirea individuala a continutului din 10 recipiente fata de masa declarata
pe recipient,se admit abaterile procentuale prevazute tabelar in monografia de generalitati.
Dozare:-Continutul in substanta activa poate sa prezinte fata de valoarea declarata ,daca nu se
prevede altfel,abaterile procentuale prevazute tabelar in monografia de generalitati.
Pentru picaturile si spray-urile nazale conditionate in recipiente multidoza destinate unei actiuni
sistemice se fac urmatoarele determinari:
-uniformitatea masei(pt solutii ,pe 10 recipiente ,diferentiat)
-uniformitatea continutului(pt emulsii si suspensii)
-uniformitatea dozei eliberate (pt spray-uri nazale sub forma de emulsii sau suspensii)
Solutii pentru spalaturi nazale:
-sunt solutii apoase ,in general,izotonice,destinate igienizarii foselor nazale

15.04.2014 10:540

-daca acest tip de solutii se aplica pe mucoasa lezata,sau daca se folosesc inaintea unei interventii
chirurgicale,trebuie sa fie sterile
-substante medicamentoase cu actiune antiseptica,dezinfectanta,vasoconstrictoare si
anestezica,care se introduc lent cu ajutorul unor dispozitive(irigatoare) speciale in fosele nazale
-sunt contraindicate solutiile hipotonice care inhiba miscarea ciliare
-solutiile conditionate in flacoane unidoza trebuie sa corespunda determinarii referitoare la masa
sau volumul eliberat
Inhalatii nazale:
Inhalatiile nazale se obtin prin adaugarea unei solutii medicamentoase care contin substante
volatile in apa fierbinte ;substantele active volatilizate sunt aspirate in fosele nazale o data cu
vaporii de apa.
Aceste preparate contin uleiuri esentiale si substante volatile ca atare sau diluate in vehicule
alcoolice sau hidroalcoolice.

Biodisponibilitatea preparatelor rinofaringiene:


Mucoasa nazala-permeabilitate:
1.substante hidrofile:difuzie prin porii din spatiile intercelulare (paracelulare)
2.substante lipofile transcelular
Caile potentiale de pasaj
Transcelular:
-Transport pasiv(difuzie) prin peretii membranei pt substante med lipofile
-transport activ cu transportori(difuzie activa)
-pasaj prin pinocitoza sau fagocitoza
Daca pe calea transnazala se evita efectul primului pasaj hepatic,datorita prezentei
aminopeptidazelor are loc asa numitul "pseudoefect" al primului pasaj.
Pentru protejarea substantelor med peptidice,in vederea obtinerii efectului terapeutic,se folosesc
formulari adecvate(lipozomi,nanocapsule)saus e adauga inhibitori enzimatici.

15.04.2014 10:541

Calea paracelulara sau intercelulara:


Reprezinta trecerea prin celulele epiteliale,prin proces pasiv,impiedicandu-se difuzia moleculelor
,prin complexul jonctional intercelular.
In anumite conditii (scaderea concentratiei calciului extracelular si a citokalazinei,transfer de
lichid prin epiteliu,inflamatii,alergii) jonctiunile devin mai laxe permitand pasajul intercelular al
substantei med.
Calea paracelulara este calea majora de penetratie a moleculelor hidrofile.
In functie de efectul urmarit(local sau sistemic )se va tine seama de o serie de factori:
-proprietatile fizico
chimice al
substantelor med (masa
stereochimica,coeficientul de partaj H/L ,degradarea enzimatica,etc)

moleculara,structura

-starea fiziologica a mucoasei nazale(schimbari patologice locale)


Curs
Preparate auriculare
Auricularia-F.R X

Forme farmaceutice licgide,semisolide sau solide,destinate instilarii,pulverizari,insuflarii sau


aplicarii in conductul auditiv extern sau pt spalaturi auriculare.
Denumirea de forme otologice provine de la cuvantul grecesc othos= ureche.
Forme farmaceutice
Picaturi otice-instilatii-otoguttae preparate sub forma de solutii,emulsii sau suspensii
administrate in conductul auditiv;se conditioneaza ca unidoze 0,4g si multidoze 10-15g;
Bai auriculare(spalaturi) solutii apoase izotonice pt spalarea conductului auditiv,la cca 37 C;se
conditioneaza in recipiente de 30-50g;
Solutii pt cauterizarii solutii concentrate ale unor substante medicamentoase,care se aplica
direct pe formatiunea patologica;
Pansamente auriculare preparate farmacceutice lichide sub forma de solutii,emulsii,care se
aplica sub forma de comprese,la nivelul urechii;
Spray-uri sau aerosoli preparate lichide adm cu dispozitive speciale cu ajutorul aerului sau a
unui gaz propulsor,patrund profund in canalul auricular si au actiune rapida;

15.04.2014 10:542

Unguente otice preparate farmaceutice semisolide,cu baze de unguent lipofile sau hidrofile
remanente pe mucoasa auriculara(timp de contact mai mare ca la solutii);
Spray-uri solide pulberi micronizate dispersate in mediu gazos,adm cu dispozitive presurizate
in conductul auditiv;au o actiune rapida,aderand usor pe mucoasa;
Otoconuri forme farmaceutice solide,cilindroconice cu L=15-20mm,D=3-3,5mm si masa de
0,40-0,60g folosind excipienti fuzibili la temperatura corpului;au o actiune lenta,de durata.
Avantaje

terapie locala(o actiune directa,rapida,cu concentratii mici de substanta medicamentoasa;


forme farmaceutice se administreaza usor,administrare nedureroasa,
o gama larga de forme farmaceutice lichide,semisolide,solide;
cele mai recomandate sunt solutiile auriculare izotonice sau hipertonice;
solutiile in glicerol sunt vascoase si prin higroscopicitate scad tensiunea locala si vindeca
otitele supurative;
Emulsiile,suspensiile,unguentele au actiune de mai lunga durata;
pe langa actiunea prelungita,unguentele prezinta un avantaj fata de solutiile sau
suspensiile apoase,deoarece elimina pericolul complicatiilor micotice;
otoconurile prezinta avantajul ca cedeaza lent substanta medicamentoasa si evita vertijul
provocat de obice de instilatiile auriculare,totusi sunt mai putin utilizate astazi.
Dezavantaje
Formele lichide trebuie aduse mai intai la temperatura corpului pt a evita iritarea
labirintului vestibular si aparitia vertijului;
Solutii apoase
nu dizolva secretiile auriculare mcopurulente si astfel nu pot veni in contact cu leziunea;
nu sunt miscibile cu secretiile urechii si mentin o umiditate crescuta care favorizeaza
infectia microbiana si fungica;
sunt indepartate rapid cu secretiile,avand efect de scurta durata;
pot transporta infectia pana la sinusuri;
nu asigura stabilitatea substantelor medicamentoase.
SOLUTIILE APOASE SUNT INDICATE DOAR IN AFECTIUNI NESUPURATIVE
ALE URECHII

Solutiile uleioase
nu se aplica timp indelungat,ducand la o absorbtie lenta a substantei medicamentoase;
sunt inactive in infectii ale timpanului si urechii mijlocii,deoarece se formeaza un strat de
bule de aer in fata timpanului.

15.04.2014 10:543

Clasificarea preparatelor auriculare


Formulare
preparate otice magistrale
preparate otice industriale

Grad de dispersie
preparate otice lichide:solutii,emulsii,suspensii,aerosoli,spray-uri;
preparate otice semisolide:unguente;
preparate otice solide:otoconuri,spray-uri solide,pulberi;

Mod de conditionare
preparate otice monodoza
preparate otice multi doza

Clasificarea preparatelor auriculare


Durata efectului terapeutic
actiune imediata:solutii hidrofile
actiune prelungita:solutii uleioase,suspensii,emulsii,unguente,otoconuri,etc

Actiune terapeutica
antiinflamatoare,antiseptice,antiinfectioase,astringente,cicatrizante,sicative, adjuvante in
chirurgi aurechii.
Natura solventului
solutii apoase auriculare
solutii uleioase auriculare
solutii glicerolate auriculare
solutii auriculare cu vehicul vascos
Mod de administrare
picaturi(instilatii)
bai(spalaturi)
cauterizari
pansamente
solutii chirurgicale sterile
pulverizatii
Date anatomo-fiziologice privind calea de administrare

15.04.2014 10:544

Urechea reprezinta segmentul periferic al analizatorulu acustico-vestibular,este un organ


pereche si continaparatele receptoare pt doua simturi:acustic si cel al pozitiei spatiale,al
echeibrului corpului.
Din punct de vedere anatomic este un organ format din 3 segmente: urechea
externa,mijlocie si interna.
Urechea externa
pavilion,conduct auditiv si membrana timpanica
Pavilionul este un schelet fibrocartilaginos,acoperit cu piele,bogata in glande sebacee si
folicului pilosi,glande sudoripare
Conductul auditiv extern continua pavilionul urechii pana la urechea medie.terminanduse cu timpanul,conductul este acoperit cu piele cu fire de par,care opresc patrunderea
corpilor straini.
Anexele pielii(glandele sudoripare) la acest nivel sunt transformate in glande
ceruminoase,ce secreta cerumenul,o substanta galbena,lipofila,cu rol de lubrifiere a
tegumentului si de fixare a corpilor straini ce patrund in conduct.
Cerumenul e compus din sebum epiteliale descuamate,mucoproteine,lpide,electroliti
Sebumul este compus din esteri ai acizilor grasi cu colesterolul,acizi grasi,alcooli
grasi,glicerol,colesterol si foarte putin tocoferol.
Acizii grasi liberi imprima ph-ul slab acid secretiei (pH=5-6).
In prezenta umiditatii,cerumenul devine mediu nutritiv pt microorgnisme si fungi si poate
determina o inflamatie infectioasa(otita externa).
Urechea medie(mijlocie)
este vascularizata inervata cu nervi senzitivi si motori
Urechea interna(labirintul) ciprinde labirintul osos(vestibul,canale
semicirculare,melc)si labirintul membranos plasat in interiorul celui osos,ocupat de un
lichid numit endolimfa(perilimfa)
Peretele labirintului membranos este format din epiteliu (celule senzoriale sau receptori
acustici si vestibulari) si corion.

Lipsa igienei auriculare si nazale,carenta de vitamine,prezenta cerumenului si a


umiditatii,temperatura si virulenta germenilor patogeni induc infectii ale urechii externe(otite
externe) si ale urechii medii(otite medii).Daca cerumenul devine uscat,irita conductul auditiv
si microorganismele invadeaza tesutul din jur.Agentii microbieni contaminati sunt
variati:Pseudomonas aeruginosa,Proteus vulgaris,alaturi de flora banala a pielii.
Formularea picaturilor pt ureche- otoguttae

15.04.2014 10:545

Formularea tine seama de locul de aplicare,conductul auditiv extern,dar se va avea in vedere


si starea timpanului;un timpan lezat sau perforat permite accesul spre urechea medie.Cele
mai multe medicamente otice sunt formulate ca preparate lichide,administrate in picaturi.

Solutii ce ajung in urechea medie trebuie sa fie izoonice,pt a nu produce vertij;


In tratamentul urechii lezate ,in interventii chirurgicale,pt sugari si copii mici se utilizeaza
preparate sterile;
Preparatele cu antibiotice se prepara aseptic;
Substantele medicamentoase care nu sunt stabile in solutie sunt conditionate ca
pulbere,care se transforma ex tempore in solutie,cu solventul conditionat separat;
Pentru actiune prelungita se prefera emulsiile,suspensiile,unguente,pulberi,otoconuri.
Materii prime
Substante medicamentoase

sa nu fie iritante
sa nu fie toxice in concentratia aleasa
sa nu influenteze miscarile fiziologice ale cililor conductului auditiv;
sa realizeze un pH=5-6 cel mult 7,5;
dimensiunea particulelor solide sa fie de cel mult 50um(suspensii)
Subsatnate auxiliare

Vehicule lichide polare sau nepolare,care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

capacitate mare de dezvoltare a subtantelor medicamentoase;


sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase sau recipientele;
sa nu modifice pH-ul secretiilor urechii;
sa fie stabile si neiritante;
sa fie vascoase,pt a adera de mucoase.

Apa purificata
Avantaje

capacitate mare de dizolvare a substantelor medicamentoase;


actioneaza prin efect de curatare,racorire si calmare a inflamatiei;

15.04.2014 10:546

patrunde usor in cavitatea urechii;


asigura un contact direct cu tesutul inflamat;

Dezavantaje:

nu dizolva secretiile auriculare sau mucopurulente;


este indepartat repede,odata cu secretiile;
mentine umiditatea in conductul auditiv;
poate transporta infectia la sinusuri;
favorizeaza reactiile de degradare ale substantelor medicamentoase(hidroliza,oxidare).

Solutiile apoase se utilizeaza in infectii nesupurative!!


Se poate creste vascozitatea solutiilor (pt un contact prelungit cu mucoasa) folosind
macromolecule (derivatii de celuloza)
Pentru baile auriculare solutia se izotonizeaza si se adauga corectotii de pH.
Alcool

solvent polar,cu capacitate mare de dizolvare,cu efect antiseptic;


Hidroliza substantelor medicamentoase este accentuata la concentratii alcoolice sub 40%
v/v
Se utilizeaza concentratii alcoolice 60-90% v/v ,bine tolerate;
Se poate asocia cu glicerol,cand se mareste capacitatea de dizolvare;
Solutiile alcoolice sunt sicative;
Sunt indicate in afectiuni Supurative!!!.

Glicerol
lichid polar,vascos;vehicul pt solutii si suspensii,miscibil cu secretiile auriculare;
vazcozitate mare,adera de mucoase,realizand un contact prelungit;
miscibil cu apa si alcoolul;
dizolvarea substantelor medicamentoase se face la cald;
este higroscopica,favorizand uscarea exsudatiilor si scazand inflamatia.

Propilenglicol
solvent anhidru,bun dizolvant al substantelor medicamentoase insolubile in apa sau care
hidrolizeza in solutii apoase,
miscibil cu apa,glicerolul,alcoolul,
vascozitate mai mare ca apa.

15.04.2014 10:547

Polietilenglicoli lichizi (200-400)


lichide vascoase,incolore,limpezi,cu gust dulce-amar arzator,
Prezinta capacitate mare de dizolvare pt anestezice,fenol,
Deoarece sunt higroscopice,au capacitate mare osmotica si favorizeaza uscarea
mucoaselor.
Vehicule lipofile
Ulei de floarea soarelui

dizolva substantele lipofile,este bine tolerat si emolient;are efect prelungit,


Nu are efect osmotic,fapt pt care nu e indicat in infectii supurative,
Farmacopeea Romana ed a X a nu admite folosirea parafinei lichide!!!

Substante auxiliare

pt ajustarea tonicitatii sau vascozitatii,


pt ajustarea sau stabilizarea pH-ului
pt cresterea solubilitatii substantelor active,
asigurarea stabilitatii,
asigurarea proprrietatilor antimicrobiene corespunzatoare.
pH-ul picaturilor apoase pt ureche trebuie sa fie intre 5-7,5 (preferabil 5-6);
pH-ul alcalin este prielnic dezvoltarii bacteriilor si ciupercilor
F.R X, Supliment 2001
Formele pt administrarea otologica sunt incadrate in gr.2 Produse cu risc ridicat pt care
se prevad limite de germeni viabili:
-maxim 100 bacterii aerobe,fungi filamentosi si levuri pe gram sau ml,
pt Enterobacteriaceae si alte bacterii gram negative se admite un maximum de 10 bacterii
pe gram sau ml,
absenta Pseudomonas aeruginosa si a Staphylococcus aureus
Prepararea picaturilor pt ureche

F.R X indica prepararea prin dizolvarea,emulsionarea sau suspendarea substantelor


medicamentoase intr-un vehicul adecvat,format din unul sau mai multi solventi
(cosolventi) si completare la masa prevazuta(m/m)

15.04.2014 10:548

In farmacie ca si in industrie prepararea formelor otologice lichide se efectueaza dupa


regulile generale descrise in monografiile: Solutiones,Emulsiones.Suspensiones.
Biodisponibilitatea picaturilor pt ureche

Tratarea inflamatiilor,infectiilor,durerii sau igienic-indepartarea cerumenului,


Concentratiile substantelor medicamentoase in solutiile otice sunt mai mici comparativ cu
cele administrate pe cale orala sau parenteral,
Natura vehicolului apos hipertonic sau vascos
Lichidul adm trebuie sa fie la temperatura corpului,pt a evita iritarea labirintului
vestibular,
Nu se aplica picaturi cand timpanul este perforat,
Administrarea corecta influenteaza raspunsul terapeutic.

Aplicarea corecta a tratamentului


La aplicarea instalatiilor,bolnavul sta culcat,cu urechea afectata orientata in sus,miscand usor
pavilionul urechii.Bailie uriculare se aplica prin umplerea conductului auditiv cu solutie:se lasa
in repaus 5-10 min si se evacueaza prin inclinarea capului in sensul urechii tratate. Operatia se
poate efectua de mai multe ori. Pentru urechea medie se folosesc spalaturi izotonice pt a evita
tulburarile vestibulare,in aceste solutii se adauga antibiotice,astrigente,anestezice. Unele solutii
se aplica cu ajutorul unei mese de tifon,prin imbibare pt realizarea unui tratament sustinut,apoi se
indeparteaza. Se aplica in tra\tamentul urechii externe sau medii.
Pansamente externe

se pot aplica pe pavilon si mastoida sub forma de comprese imbibate in solutii


antiseptice,antiinflamatoare,dupa ce pielea a fost unsa cu un unguent de protectie
hidrofob
Sunt practicate in caz de inflamatii acute,dureroase ale urechii externe sau medii,in faza
neperforata.
Pansamente interne

Se adreseaza conductului auditiv extern si timpanului


introducerea solutiei medicamentoase sub presiune,ducand substanta medicamentoasa din
conduct prin perforatia timpanica in cavitatea timpanica si prin trompa lui Eustachio in
faringe;

15.04.2014 10:549

introducerea de mese imbibate cu solutie medicamentoasa in conductul auditiv pana la


nivelul perforatiei timpanice
Pe mucoasa auriculara lezata(timpan perforat) sau inaintea unei interventii chirurgicale se
adm preparate auriculare sterile,fara conservanti antimicrobieni,conditionate in flacoane
unidoza.
Preparatele auriculare sterile se obtin din materii prime si prin metode de preparare care
sa le asigure sterilitatea si evitarea contaminarii si dezvoltarii microorganismelor,
Preparatele auriculare se conditioneaza in flacoane unidoza sau multidoza,prevazute cu
un dispozitiv de adm corespunzator care sa nu permita contaminarea microbiana.
Pentru preparatele auriculare apoase conditionate in recipiente multidoza,farmacipeea
admite adaosul de conservanti antimicrobieni,intr-o concentratie adecvata.
Pentru preparatele sterile se recomanda conditionarea in recipiente sterile,inchise
etans,securizate
Eticheta preparatelor auriculare trebuie sa mentioneze denumirea conservantilor
antimicrobieni adaugati,daca preparatul este steril,
Pentru recipientele multidoza se specifica perioada,dupa deschiderea flaconului,in care
preparatul poate fi utilizat;aceasta nu depaseste de regula 4 saptamani.
Conditionarea se face in recipiente multidoza din sticla sau material plastic,prevazute cu
aplicator incorporat sau cu un capac cu filet(din material adecvat) prevazut cu un sistem
de picurare si un capac din cauciuc sau material plastic,
Se recomanda ca administrarea preparatelor sa se faca dupa incalzirea lor prealabila( pana
la temp corpului) si dupa ce s-a efectuat curatirea urechii.
Exemple de preparate otice lichide
Corticine
framicetina 1 g,dexametazona fosfat 0,1 g la 100 ml solutie preparata ex temporae
flacon cu pulbere si solvent 5 ml
Se indica in otite externe si medii acute 1-2 pic de 2-5 ori/zi
Phenidex solutie cu cloramfenicol 0,5 g si dexametazona 0,19g la 100 ml solutie.Se
indica in otita medie 1-2 pic de 2-5 ori/zi
Solutie otica cu cloramfenicol si fluocinolon-contine clorocid 0,5 si fluocinolon acetonid
0,05 in amestec de alcool-propilenglicol la 100g
Are actiune antimicrobiana,antiinflamatorie,antialergica,indicate in otite medii acute si
cronice supurative,infectii bacteriene superficiale;se adm la adulti 6-8 pic,la copii 2-4
pic,de 2-3 ori/zi

15.04.2014 10:550

Forme farmaceutice vaginale


Preparate vaginale

Medicamentele vaginale sunt forme farmaceutice lichide,semisolide si solide,destinate a fi


administrate pe mucoasa vulvo-vaginala,in vederea unei actiuni locale. In medicatia
endovaginala se folosesc diverse forme farmaceutice:

Solutii si suspensii forme farmaceutice lichide adm ca


bai,irigatii,comprese,pensulatii,cauterizari.Produsele industriale pot si uneori solutii
concentrate,care se dilueaza inainte de utilizare.
Spume forme farmaceutice lichide obtinute prin dispersarea unui volum mare de agent
propulsor intr-un preparat lichid ce contine substanta medicamentoasa,un agent
tensioactiv,si alti adjuvanti,conditionate in dispozitive sub presiune,SM sunt dizolvate sau
dispersate in emulsie U-A.

Spray-uri-particule foarte fine, lichide sau solide, dispersate in mediu gazos, administrate
cu dispozitive speciale, presurizate si propulsate endovaginal.

Unguente-forme farmaceutice semisolide, multidoze, cosntituite din baze de unguent in


care nu sunt dispersate ,se aplica pe mucoasa vulvulo-vaginala.

Ovule, globule sau supozitoare vaginale-forme farmaceutice solide ce contin doze unitare
de substanta medicamentoasa intr-un excipient lipofil sau higrofil, care se administreaza
endovaginal unde se topesc sau se dizolva eliberand substantele active

Capsule vaginale sau ovule cu invelis-forme farmaceutice solide foarmate din invelisuri
gelatinoase, dure sau moi, care contin doze unitare de substanta medicamentoasa asociate
sau nu cu substante auxilizre, inainte de aplicare se umecteaza cu apa.

Comprimate vaginale sau ovule comprimate forme farmaceutice solde ce contin doze
unitare de substanta medicamentoasa, obtinute prin comprimare. Se umecteaza cu apa
inainte de administrare si se administreaza cu un apicator vaginal, unele sunt efervescente
si nu se umecteaza, iar altele se dizolva in ex tempore in apa pt a fii utilizate ca irigatii

Tampoane vaginale medicamentoase-preparate solide monodoze destinate pt a fi


introduse intravaginal

15.04.2014 10:551

Medicatia endovaginala prezinta avantaje:


- Administyrare rapida si usoara chiar de catre pacient
- Se utilizeaza diferite forme farmaceutice: lichide, semisolide, solide
- Asigura o terapie locala cu diferiste sm : antiinfectioase, antifungice,
antipruriginoase, antiinflamatoare
- Asigura o concentratie optina, eficace
- O posibila absorbtie vaginala, evitand efectul primului pasaj hepatic
- Reducerea incidentei si gravitatii efectelor secundare gastrointestinale si hepatice
Dezavantaje:
-

Eliminare rapida din vagin ( de aceea se prefera administrare seara la culcare)


-permeabilitatea vaginului este puternic influentata de concentratia de estrogeni
Necesita dispozitive speciale(irigator, aplicator vaginal); solutiile trebuiesc incalzite la
temperatura corpului
Uneori se impune ca formele utilizate si conditiile de aplicare sa fie sterile
Pot aparea efecte secundare nedorite in urma absorbtiei unor hormoni si prostaglandine
Clasificare
Dupa formulare: forme magistrale
Forme industriale
Dupa starea fizica:
- forme lichide: solutii apoase si solutii extractive, spume, speay-uri, suspensii,
pulberi si comprimate pt solutii
- forme semisolide:unguente
- forme solide: spray-uri solide, ovule, capsule, comprimate, tampoane
medicamentoase
Mod de conditioanare :
-

forme multidoze: solutii, unguente, spume, spery-uri


forme unidoze: ovule, capsule si comprimate

Mod de administrare:
-

spalaturi, irigatii, bai


comprese, pansamente cu solutii, badijonari sau pensulatii, cauterizari
spray-uri
aplicatii endovaginale cu dispozitive

Actiune teraeutica

15.04.2014 10:552

locala:antimicrobiana, antimicotica, antiinflamatoare, emolienta,


antipruriginoasa, astringenta, epitelizanta
generala:hormoni steroizi si prostaglandine

Date anatomo fiziologice privind calea de administrare


-

aparatul genital feminin este constituit din organe genitale externe:vulva si


organe genitale interne:vagin, uter, trompe si ovare.

Vulva prezinta o fata externa cutanata si una interna mucoasa, cu glande sudoripare, sebacee, phul vulvei este alcalin.
Vaginul este un conduct musculo-membranos cu L=10-13 cm, extensibil si elastic, de forma
cilindrica situat intre vulva si col.
Peretele vaginal se compune din: tunica interna (mucoasa), tunica medie musculara si tunica
externa de natura conjunctiva.
Mucoasa vaginala este formata dintr-o stroma vascularizata si un epiteliu.
Epiteliul vaginal este pluristratificat si prezinta modificari ciclice sub influenta estrogenilor,
progesteronului, hormonului luteinizant.
Are o suprafata de 0.1-0.15 mp.
Modificarile ciclice afecteaza grosimea epiteliului, porozitatea, ph-ul, cantitatea si compozitia
secretiei vaginale.
Grosimea epiteliului:
-

faza foliculara-grosimea epiteliului


faza luteala-descuamarea stratului superficial al epiteliului, epiteliul devine
poros, subtire, permeabilitatea creste
epiteliul vaginal-activitate enzimatica scazuta-fosfataza acida, fosfataza
alcalina, esteraze, lizozimi
in conditii normale vaginul este lubrifiat de mucusul secretat de glandele
colului uterin si din transudatul provenit din fazele sangvine vaginale, in
mucus sunt si celule epiteliale descuamate
epiteliul vaginal contine mult glicogen in celulele superficiale
cantitatea de glicogen creste in timpul fazei estrogenice a ciclului, fiind
abundenta in timpul ovulatiei
sub actiunea unui bacil gram pozitiv, bacilul Doderlein, glicogenul este
transformat in acid lactic care confera mediului vaginal un ph=3.8-4.4 , deci o
autoaparare fata de infectii cu exceptia germenilor acido-rezistenti Candida
albicans si Trichomonas vaginalis se dezvolta la ph =5-6, marind tendinta ph-

15.04.2014 10:553

ului spre alcalinitae, cand se dezvolta si poicoci (streptococi, stafilococi si


bacili, coli), ph-ul crescand la 6-8
de aceea, modificarea ph-ului alaturi de medicatia antiinfectioasa, este
necesara pentru refacerea florei microbiene normale si respectiv pentru
vindecare
vascularizatia vaginului este asigurata de ramura descendenta a arterei
uterine, hemoroidala mijlocie si artele rusinoase
din cauza vascularizatiei puternice exista posibilitatea ca unele substante
medicamentoase, aplicate endovaginal sa fie absorbite pe cale venoasa si
limfatica, ocolind bariera hepatica
astfel se instaleaza o actiune generala, care de multe ori este nedorita.

Formularea medicamentelor vaginale


-

la formularea medicamentelor aplicate local pe mucoasa vulvo-vaginala se tine seama de


locul de administrare cat si de afectiunea de tratat
astfel pt afectiunile vulvare sunt indicate forme lichide(solutii si suspensii), forme
semisolide(unguente) si solide (spray solid)
pt afectiunile endovaginale se adminsitreaza o gama larga de preparate: lichide,
semisolide si solide mai ales ovule, capsule, comprimate
in general, intai se adminsitreaza formele lichide(spalaturi, bai, irigatii) aduse la
temperatura corpului, dupa care se aplica o forma farmaceutica solida: ovule, capsule sau
comprimate, rareori se utilizeaza doar solutii
in formularea preparatelor vaginale se tine seama de ph-ul cavitatii vaginale si de
sensibilitatea mucoasei vaginale, nu se vor folosii substante iritante sau caustice, iar pt a
nu produce suprainfectarea se recomanda forme si dispozitive sterile
SM folosite in terapia vulvo-vaginala:
Antiseptice:
permanganatul de potasiu in con de 0.25% pt spalaturi vaginale cu actiune dezinfectanta,
dezodorizanta, astringenta. Solutia trebuie sa fie fara cristale nedizolvate deoarece pot
produce ulceratii, hemoragii vaginale, arsuri corozive, actiune abortiva
perboratul de sodiu ca antiseptic, dezodorizant, in spalaturi vaginale, in conc 0.2-0.5%, se
poate asocia cu borax sau bicarbonat de sodiu
persulfat de sodiu in solutie concentrata 3%, asociat cu acid boric, sulfat de zinc se
dilueaza cu apa de 10 ori pt spalaturi vaginale
coramina- sub forma de comprimate efervescente care se dizolva ex tempore. Un
comprimat contine 0.02g cloramina pt 1l de apa la 37grd C.

15.04.2014 10:554

Iod si derivati
-

tinctura de iod diluata 1:1 se foloseste pt dezinfectarea colului uterin, in cervicide sau
inainte de cauterizari
complexul iod-bovidona se foloseste sub forma de solutii pt spalaturi vaginale in conc
1%; derivatul iodat este activ fata de bacilul subtilis, stafilococul aureus, streptococus
biogenesis, hemofilul vaginalis si candida albicans, obtinand distrugerea sporilor in 30-90
secunde
fenol, crezol, in spalaturi vaginale
cloroxilenul se foloseste in conc de 0.5% in spalaturi vaginale

Coloranti:
-

cristal violet in conc 2% in apa , alcool, activ in intertricovulvar ca pensulatii


clorhidratul de etacridina in con de 0.1% in apa, pt spalaturi vaginale, cu efecte
antimicrobiene si antiparazitare
sari cuaternare de amoniu in solutii apoase pt spalaturi vaginale:clorura de
benzalconiu0.5-0.10%, clorura de cetilpiridiniu 0.01-0.02%
clorura de degualiniu 0.25%
compusi ai argintului:azotat de argint 1% si argirol 10% se utilizeaza pt badijonaj, solutii
de azotat de argint 10% pt cauterizari
hidrargafenul in con de 0.1% cu actiune antibacteriana, antifungica si in herpesul genital
compusi ai zincului-clorura de zinc si sulfatul de zinc in sol 1% pt irigatii in metroanexite
si vaginite cu trichomonas si levuri. Pot fi asociate cu sulfat de cupru , clorura de
aliuminiu, fenol
compusi ai aluminiului-sulfat de aluminiu in con 1% si acetotartrat de aluminiu 3%
asociate cu acid boric, sulfat de zinc in spalaturi vaginale ca antiseptice, astringente
sulfamide-sub forma de solutii sau spray-uri, se prescriu sufacetamida sodica su
sulfamerazina in conc 3-5% sub forma de badijonaj, eficiente in cervicide, vulvovaginite
acidul boric si borax-ul sunt antiseptice slabe si modificatoare de ph. Acidul boric se
prescrie 0.2 % in asociere cu propionat de sodiu, antibiotice. Se mai poate folosii sub
forma de pulbere compusa cu timol si alaun, dizolvand o lingura la 1l de apa pt spalaturi.
Boraxul se prescrie in pulberi compuse cu sulfat de zinc, alaun, bicarbonat de sodiu cu
aceleasi recomandari ca ale acidului boric
antibioticele se prescriu de obicei asociate intre ele sau cu antiinfectioase,
antiinflamatoare, hormoni, vitamine, enzime, hialuronidoza
cloramfenicolul in ovule, unguente sau hemisuccinatul de cloramfenicol in sol apoasa cu
1-2% pt badijonaje vulvo vaginale

15.04.2014 10:555

sulfatul de neomicina singur sau asociat cu alti compusi


sulfat de polimixina solubil 1:2 in apa cu ph=4-5.8 si spectru larg de actiune, solutiile se
prepara inainte de intrebuintare
tirotricina- solutie 0.1% in propilenglicol, alaturi de clorura de degualiniu, hidrocortinon
hemisuccinat. Inainte de intrebuintare solutia se dilueaza cu 500 ml apa, pt spalaturi
vaginale in vulvovaginite, micoza, trichomonaza, ragade ale mucoasei vaginale. Solutiile
se pot administra si ca spray
sulfat de kanamicina in solutii apoase cu ph=6-8.5 in conc 0.25% pt spalaturi
vaginale.solutia este stabila 14 zile la 4-10 grd c
substante antimicotice-folosirea antibioticelor cu spectru larg de actiune duce la aparitia
micozelor vaginale ceea ce impune asocierea acestora cu antimicotice:nistatin,
clotrimazol, econazol, nifuroxim,
antitrichomonazice- vacinita trichomonazica este una din formene frecvente de vaginita.
Localizare e in vagin dar poate difuza in uretra, glandele bartholin, skene si mai rar in
colul uterin. Protozoarul se dezvolta la ph=5-6 si produce o secretie vagina abundenta,
alb cenusie iritanta.la formularea preparatelor antitricomonazice se adauga acidifiante cu
ph=4-4.5 si se suplinesc glucidele.ca antitricomonazice se utilizeaza metronidazol(flagil)solubil 1:100 in apa sub forma de spalaturi concomitent cu administrare orala.la femeile
in varsta se asociaza si tratament hormonal.se trateaza si partenerul pe cale orala.
Picratul de argint solutie 1% ca spalaturi vaginale
Furazolidona suspensie 1%, ph=4.5-7 administrat ca badijonaj
Antiinflamatoare-hidrocortizon si prednisolon in ovule, ca suspensie apoasa sau solutii in
spalaturi vaginale
Hormone estrogeni se prescriu pt functia normal a mucoasei vaginale, se reface rezerva
de glycogen care favorizeaza producerea de acid lactic. Se folosesc estrogeni naturali si
sintetici:estradiol, etinilestradiol, progesterone
Anticonceptionale :acid boric, acid citric, acid tratric, alaun, sulfat de chinina( care au
actiune spermicidal) sub forma de spalaturi vaginale sau ovule
Diverse: tratamentul afectiunilor vaginale cuprinde 2 etape:
1) combaterea infectieo
2) refacerea florei normale a vaginului.de aceeamedicatia locala cuprinde si
hidrati de carbon (lactoza, glucoza, amidon) vitamine cu rol trofic (a, d2,e), acid
lactic. Acidul lactic in solutie apoasa 0.5-2% sub forma de tus vaginal sau irigatii
e efficient in tratamentul leucoreei, poate fi asociat cu lactoza, clorofila, albastru
de metilen

Substante auxiliare
-

Se aleg in fctie de forma farmaceuticas


Pt preparatele lichide, vehiculele utilizate sunt apa, solutiile extractive apoase
Pt badijonari se utilizeaza glicerolul, propilenglicerolul sau ulei de floarea soarelui

15.04.2014 10:556

Cele mai utilizate substante auxiliare sunt: solubilizanti, modificatori de ph, agenti de
vasoczitate si conervanti

Preparatea formelor farmaceutice vaginale lichide se face prin metodele clasice de preparare a
solutiilor , suspensiilor si emulsiilor, respectand etapele tehnologiei de preparare si folosind o
aparatura adecvata.

Conditionarea si depozitarea preparatelor vaginale


-

Forme lichide pt medicatia vulvo vaginala se conditioneaza in flacoane bine inchise,


brune daca e cazul si se pastreaza la loc racoros
Pot fi flacoane multidoze sau unidoze prevazute cu applicator

Biodisponibilitatea preparatelor vaginale


-

Acvtiune locala in afectiunile sferrei genitale , dar datorita bogatei vascularizatii a


mucoasei vaginale a fost studiat si o posibila absorbtie sistemica a substantelor
medicamentoase, ocolind bariera hepatica
Absorbtia are loc transcelular, intercellular si mechanism de transport receptor-mediat
Se absorb mai usor sunstantele lipofile
Absorbtia moleculeleor lipofile creste in perioadele premenstruale si menstruale, datorita
desfacerii legaturilor dintre celulele epiteliale
Factorii fiziologici( schimbarile ciclice legate de grosimea si porozitatea epiteliului,
volum, vascozitate si ph ul fluidului vaginal) si proprietatile fizico chimice ale
substantei medicamentoase infuenteaza absorbtia prin mucoasa vaginala
Pt actiunea generala se utilizeaza hormonii estrogeni, progesterone, prostaglandinele,
brocriptina, propanolox, oxitocina, calcitonina, insulin, hormone de crestere, peptide si
protein
Comparative cu administrarea per orala, vaginul poate servii ca o mai buna cale de
administrare a contraceptivelor hormonale, avand avantajul evitarii primului pasaj hepatic
si al interactiunilor medicamentoase din tractul digestive.
Exemple de solutii vaginale industrial
septofag: pulbere care contine clorura de zinc si metenamina, are actiune antiseptic si
astringent locala,se administreaza pt spalaturi vaginale in vaginitele specific
betadine: solutie apoasa care contine polividona iodata si excipienti, actioneaza ca
dezinfectant si antiseptic, actiunea antimicrobiana persistand 4 ore, indicat in vaginite
diluat 1:10

15.04.2014 10:557

femigin B :pulbere pt solutie de uz vaginal, contine lauril sulfat de sodium, simeticon,


fosfat disodic anhidru, clorura de sodium, mentol, timol, citrate de sodium; prin
dizolvarea in apa a pulberii se formeaza o solutie; indicatii: ca adjucant in tratamentul
vaginitelor sau igiena vaginului, continutul la 1-2 pliculete se dizolva in 1l apa calda,
spalaturile se fac 1 data pe zi in vaginite si de 2 ori pe saptamana in igiena zilnica
tantum rosa-pulbere pt solutie vagina acu clorhidrat de benzidamina si trimetil
acetilamoniu-p toluene sulfonat, polividona, clorura de sodium; indicatii in vulvovaginite
si cervicovaginite de etiologii variate, inclusive cele datorate chimio sau radioterapiei;
administrare: se dizolva 1-2 plicuri in 1 l de apa fiarta si racita si se pot face 1-2 irigatii
pe zi
Preparate rectal rectalia
-

Avantaje:

obtinerea unui effect local sau systemic sau pt stabilirea unui diagnostic;in categoria
acestor preparate se disting: solutii, emulsii si suspensii rectal; pulberi si comprimate
pt solutii sau suspensii rectal; spume rectal; preparate rectal semisolide; capsule moi
rectal, supozitoare, tampoane rectal
forme farmaceutice lichide-scop-mecanic, therapeutic, diagnostic sau nutritive
spume- forme farmaceutice lichide cu actiune locala, constituite din dispersarea unui
volum de agent propulsor(gaz sau picaturi) intr-un preparat lichid care contine una
sau mai multe substante medicametoase,un tensioactiv si alti adjuvanti, conditionate
in dispositive sub presiune
unguente-forme farmaceutice semisolide, actiune locala
supozitoare-forme farmaceutice solide cu actiune locala sau sistemica
capsule rectal moi-forme farmaceutice obtinute din invelisuri elastic din gelatin cu
actiune locala sau sistemica. Conditionarea capsulelor rectal se face in flacoane de
sticla sau material plastic inchise etans pt a fi ferrite de umiditae sau in folii de
aluminiu si plastic de tip blister. La aplicare , capsula se umecteaza cu apa pt a grabii
dizolvare invelisului. Capsulele rectal reprezinta o forma farmaceutica din ce in ce
mai preferata administrarii rectal, prezentand o serie de avantaje sub aspectul vitezei
de eliberare a sm continute si al conservarii
rectotampoane sunt tampoane de vata de forma supozitoarelor, cilindroconice, fixate
pe o tija flexibila de polietilena, care la baza au inserat un disc care le permite
ramanerea la nivelul anusului, fara ca absorbtia sa aiba loc in am pula rectal.
Straturile interioare sunt impregnate cu derivati de celuloza, collagen, silicon in care
se diperseaza substanta medicamentoasa, iar la exterior se gaseste un strat de alginate
de sodium sau alta substanta macromoleculara solubila. Inainte de folosire se
imerseaza tamponul in apa, cand filmul exterior se inmoaie.tamponul se mentine in
rect intre 30 min si 2 ore. Se administreaza in acest mod substante medicamentoase
antiseptic, astringent, antiinflamatoare, pt actiune locala.

15.04.2014 10:558

se realizeaza o terapie locala a sm cu actiune emolienta, antimicrobiana, astringent,


antiinflamatoare
este o cale de administrare alternative cand alta cale nu este posibila
se evita actiunea lichidelor si enzimelor digestive
se evita in mare parte bariera hepatica si se protejeaza ficatul de actiune a unor
subsrante hepatotoxice
se evita gustul neplacut sau irritant al unor sm
permite o alimentare artificial in cazul in care calea orala nu e accesibila(
inconstienta, coma, operatii)
se foloseste in scop diagnostic( rectoscopii si radioscopii ale partii inferioare a
intestinului)
se foloseste in scop mechanic (purgative)

Dezavantaje:
-

problem dificile la administrare


absorbtie incomplete

Clasificarea form farm rectale:


Dupa modul de formulare (magistrale, industrial, oficinale)
Dupa gradul de dispersie:
-

forme lichide: solutii , emulsii, suspensii, spume, sprau-uri, clisme, microclisme, pulberi
si comprimate pt solutie
forme semisilide:unguente
forme solide:capsule rectal, supozitoare, tampoane

Dupa modul de conditionare:


-

forme multidoze:solutii, emulsii, suspensii, unguente, spray


forme unidoze: capsule, supozitoare, tampoane, microclisme, pulberi si comprimate pt
solutii

In fct de modul de adminsitrare: spalaturi, clisme, microclisme, rectotampoane, pulverizatii,


pensulatii, cauterizari.
Dupa durata efectului therapeutic:
-

actiune imediata: solutii apoase


actiune prelungita: sol uleioase, emulsii, suspensii, unguente, supozitoare, casule

Dupa actiunea terapeutica:

15.04.2014 10:559

locala: antimicrobiene, antifungice, astringent, emoliente, antiinflamatoare, anestezice


sistemica: analgezice-antipiretice, antimicrobiene, spasmolitice, antispastice, sedative,
tranchilizante, AINS
Forme farmaceutice extractive
sunt preparate lichide, semisolide si solide cu un continut de princupii active, obtinute
prin dizolvarea extractiva a produselor vegetale sau biologice prin intermediul unui
solvent sau amestec de solventi
se adm intern (pe cale orala), extern (pe piele sau mucoase)

Materii prime

plante medicinale- specii vegetale de la care se recolteaza partea aeriana sau organul
subteran care contin principii active cu actiune terapeutica
produs vegetal- organul vegetal sau partea de planta medicinala recoltata si uscata

sinonim -produs vegetal= substanta de origine vegetala


-plante uscate , parti din plante, alge, ciuperci, lichene, prezentate intregi, fragmentate sau
taiate folosite ca atare sau uscate
-

exudate naturale(fara prelucrari specifice)


denumire stiintifica, botanica, gen , specie, varietate, autor

Specii medicinale sau ceaiuri medicinale


-

sunt amestecuri de plante medicinale sau parti de plante uscate aduse la un grad de
maruntire corespunzator, asociate sau nu cu sm
se utilizeaza solutii extractive extempore

Forme farmaceutice extractive


1. solutii extractive apoase
- produse vegetale pt ceaiuri: unul sau mai multe produse vegetale(vrac sau in plicuri) din
care se obtin preparate apoase de uz oral( macerare, infuzare, decoctie)
- produse vegetale instant pt ceaiuri-pulberi sau granule ale unuia sau mai multor preparate
din produse vegetale destinate prepararii ex tempore a unei solutii de uz oral
Preparate din produse vegetale
-

produse omogene obtinute din produse vegetale prin extractie, distilare, fractionare,
purificare, concentrare sau fermentare, de ex. Extracte, uleiuri volatile

clasificare

15.04.2014 10:560

2. solutiii extractive alcoolice, hidroalcoolice si eteroalcoolice- macerare, percolare cu


alcool sau cu amestec de solventi-tincturae
3. alcoolaturi-solutii extractive alcoolice lichide, obtinute din plante vegetale proaspete,
macerarea sucului cu alcool, diluare
4. alcolate-pv cu uleiuri volatile proaspete sau uscate, macerare sau distilare, alcool 60%,
lichide incolore, miros aromat
5. digestii-solutii extractive uleioase, digestia plantei vegetale cu ulei vegetal
6. extracte vegetale- preparate fluide moi sau solide obtinute prin extractia plantei vegetale
cu diferiti solventi, evaporarea partiala sau toatala a solventului si aducerea masei
reziduale sau a pulberii la concentratia sau consistenta prevazuta
-extracte-lichide (extracte lichide si tincturi), semisolide( extracte moi si oleorezine),
solide(extracte uscate), pv(vegetale sau materii animale uscate)
7. disperte- extracte uscate conditii menajate, nebulizare
8. abstracte-extracte uscate, pulbere, evaporare menajata, in prezenta de substante inerte
9. intracte extracte solide, planta proaspata stabilizata cu vapori de apa sau alcool,
evaporare completa sub vid

Avantaje:
varietate
eficacitete terapeutica
planta vegetala in stare uscata, mai rar in stare proaspata, produse biologice (organe,
tesuturi, glande animale)
preparare industriala
extractia se realizeaza in conditii variate
solutii extractive apoase( oral, extern)
prelucrare in forme farmaceutice(siropuri, solutii, unguente, granule, comprimate,
supozitoare)
actiune terapeutica este diferita de cea a principiilor active izolate din planta

Dezavantaje:
-

timp de extractie indelungat


stabilitate redusa(solutiile extractive apoase, digestiile)
concentratia in principii active a solutiilor apoase extractive variaza

Clasificare forme farmaceutice traditionale:

1. metoda de obtinere si natura solventului


dizolvarea extractive-macerate, tincturi, digestii
dizolvare extractiva si concentrare- extracte fluide, moi, oleorezine, extracte uscate

Formularea preparatelor extractive

15.04.2014 10:561

Produse vegetale
-

principii active, fitocomplex


substante secundare
substante inerte
substante care realizeaza structura scheletica a metriei vegetale

Factori care influenteaza procesul de extractie:


1. natura si compozitia chimica a pv.
2. Natura si proprietatilo solventului
3. Metoda de extractie aplicata care se alege in functie de solubilitatea si stabilitatea la
caldura a principiilor active
Materii prime folosite: pv , solventi, uneori substante auxiliare ( modificatori de ph,
conservanti, solubilizanti)
Se folosesc pv uscate si foarte rar produse proaspete ca atare sau stabilizate imediat dupa
recoltare
Factori dependenti de pv care influenteaza procedeul de extractie:
1. Natura pv
2. Continutul in umiditate a pv influentat de modul de uscare al produsuolui si conditiile de
conservare
3. Gradul de maruntire
4. Umectarea pv inainte de extractia propriuzisa

1. Pv pot avea o structura difetita: friabile (flori, frunze, ierburi, care se sfarama usor), dure
(radacini, scoarte, rizomi, seminte, fructe, frunze coriace)
Pot varia compozitia chimica a pv , solubilitatea, termostabilitatea principiului activ.
Pv proaspete sunt supuse unor procese fermentative care duc la scaderea valorii
terapeutice, prin micsorarea continutului in principii active.
s-a propus ca imediat dupa recoltare sa se faca stabilizarea, in special pt pv care contin
principii active sensibile la descompunerea enzimatica.
Stabilizarea- distrugerea enzimelor si pastrarea nemodificata a componentelor pe toata
perioada de depozitare a produsului, pana la prelucrarea intr-o forma farmaceutica.
Se cunosc mai multe forme de stabilizare:
- Tratare pv cu vapori fierbinti de alcool sau acetona
- Tratarea directa a pv cu alcool etilic la cald
- Stabilizarea prin incalzire
Uscarea propriu zisa este realizata in timpul stabilizarii, dar se continua si dupa
stabilizare. Este o operatie obligatorie, indiferent daca pv a fost sau nu stabilizat. Uscarea

15.04.2014 10:562

se face la o temperatura mai scazuta ca la stabilizare: in aer liber, la soare, umbra, sau
spatii inchise; cu aer cald este mai rapida, se alege temperatura astfel incat uscarea sa
dureze cateva ore.
2. Umiditaea
Umiditatea este influentata de metoda de uscare si conditiile de pastrare. Uscarea nu se
face pana la deshidratare completa, pana la un anumit grad de umiditate indicat pt fiecare
pv, variind in jur de 13-15%, existand si cateva exceptii:
- Frunzele de digitala sub 5%
- Radacina de ipeca are o umiditate reziduala de 8%
- Radscina de alteea si licviritie sau frunzele de menta 14%
- Frunzele de ienupar 20%
Dupa uscare, pv se conditioneaza in lazi de lemn, cutii de tabla sau carton bine inchise
sau saci de hartie, material textil sau material impermeabil (polietilena). Umiditatea
influenteaza randamentul de extractie in special cand solventul este alcoolul. Apa in
exces din pv poate dilua alcoolul, miscorandu-I capacitatea de dizolvare extractiva.
3. Grad de mari-untire pv
- Intreg pv uscat sau neuscat
o Anason dulce, flori de musetel
- Fragmentat- maruntit dupa recoltare, revent
- Sfaramat sau zdrobit- plante vegetale cu parti fragile de planta , sfaramate in timpul
uscarii, ambalarii sau transportului
- Taiate- maruntire
Cu cat grd de maruntire este mai mare cu atat suprafata de contact pv-solvent,
randamentul de extractie este mai mare. O maruntire avansata nu asigura o extractie
selectiva si distruge un nr mare de celule ( are loc o dizolvare directa si nu o dizolvare
extractiva). In solvent trec o mare parte din substantele balast: amidon, pectine, mucilagii
care maresc vascozitatea solutiei, sedimenteaza in timp , antrenand si principiile active.
La un grad mic de maruntire, difuziunea osmoza se realizeaza foarte lent, iar in acelasi
timp se degradeaza principiile active. Pv sunt pastrate in toto , maruntirea facandu-se
inainte de extractie. Maruntirea in farmacie se face: manual, cu dispozitive de taiere, la
aparate de pulverizare, mori manuale sau moriste electrice. In industrie se folosesc mori
coloidale dupa maruntire se cerne cu sita corespunzatoare.
4. Umectare pv inainte de extractie are rol de a favoriza dizolvarea si difuziunea principiuliu
activ in timpul extractiei propriuzise. Cantitatea de lichid extractiv pt umectare si timpul
de umectare variaza in fac de metoda de extractie:
- Pt dizolvare extractiva prin infuzare sau decoctie pv maruntit se umecteaza cu 3 parti de
apa pt o parte pv 5 minute.
- La preparatele farmaceutice industriale(tincturi si extracte obtinute prin percolare) se
indica o prealabila umectare: 0.5 parti solvent pt o parte pv 3 ore.
Solventul si factorii dependenti de zolvent care influenteaza randamentul de extractie:

15.04.2014 10:563

1. Natura solventului
2. Raportul dintre pv si solvent

1. Natura solventului influenteaza extractia prin capacitatea sa de dizolvare selectiva a


principiilor active
Condtitii de calitate a solventului:
- Sa aibe capacitate de dizolvare selectiva
- Sa aibe capacitate de imbibare a pv pt a favoriza ulterior difuziunea-osmoza
- Sa fie pur, stabil, neutru si usor de indepartat prin evaporare
- Sa poata fi recuperabil avand in pf cat mai scazut si caldura de evaporare cat mai mica
- Sa fie netoxic, neinflamabil, economic,
a) Apa folosita pt extragerea pv prin macerare, infuzare sau decoctie: se foloseste doar apa
distilata. Apa nu e recomandata la extragerea prin percolare pt ca pv se imbiba cu apa , se
umfla si impiedica circulatia solventului prin masa de produs supusa extractiei.

Avantaje:
Se poate asocia cu acizi sau baze, sau cu alte substante sau solventi ce maresc capacitatea
de extractie=substante tensioactive, alcool
Dizolva molecular o serie de substante din pv : acizi, alcooli, esteri, amine; sau coloidal:
gume, mucilagii, albumine
Randamente superioare in substantele extrase, dar solutiile extractive sunt putin stabile,
adaugandu-se conservanti pt a prelungi stabilitatea de la una doua zile la una doua
saptamani

b) Alcoolul etilic- este solvent hidrofil cu capacitate mare de extractie, folosit in industrie de
diferite concentratii alcoolice, cel mai frecvent alcool diluat. Alcoolul absolut dizolva mai
bine o serie de substante hidrofobe; alcoolul diluat dizolva glicozide, saruri de alcaloizi,
uleiuri volatile, taninuri, substante amare. Cu cat concentratia alcoolului scade,
cantintatea de substante extrase este mai mare, dar estractia este mai putin selectiva.
Reziduul ramas dupa evaporarea alcoolului este mai mare la folosirea alcoolului diluat.
Alcoolul este folosit pt prepararea de tincturi si extracte. Preparatele sunt mai stabile
decat cele apoase 1,2 sau 3 ani, pastrate in conditii corespunzatoare.
c) Eterul etilic folosit mai rar numai in industrie
2. Raportul pv/solvent. Urmareste realizarea unei extractii selective optime. Randamentul
extractiei depinde de:
- Suprafata de contact pv/solvent
- Timpul de contact
- Diferenta de concentratie dintre continutul celular si solutia extractiva

15.04.2014 10:564

FR X prevede diferite rapoarte in functie de natura pv , natura solventului si de metoda de


extractie aleasa
Ph-ul mediului de extractie- este important la extractia pv ce contin principii active mai
solubile la anumite valori de ph.
La solutiile extractive apoase asocierea de substante alcaline este indicata pt pv ce contin
saponide acide greu solubile.
FR X recomanda extractia in prezenta acizilor pt: tinctura aconiti, belladona, opiu si
extractul uscat de belladona.
Factorii dependenti de conditiile de lucru care influenteaza randamentul de extractie
1. Agitare
2. Durata de extractie
3. Temperatura la care se face extractia
4. Modul de separare al solutiei extractive

1. Se impune agitarea repetata prin care se dilueaza solutia din apropierea celulei
vegetale si egalizarea concentratiei solutiei extractive in tot lichidul extractiv, in
special la extractia prin macerare cu alcool, prina agitarea mecanica a
amestecului:turboextractie si vibroextractie, viteaza de extractie creste foarte mult
micsorand timpul de extractie.
2. Durata de extractive pt metodele care folosesc ca lichid de extractive apa este mai
scurta pt a evita riscul contaminarii cu microorganism, 30 minute la macerare si
35 la infuzare si decoctie. La preparatele industrial macerarea se face 10 zile , la
percolare 3-6 zile.
3. Daca timpul de extractive este aproape egal, temperature de extractive difera:
Macerarea la temperature camerei (pt produse ce contin substabte termolabile sip v cu
mucilagii). Se face o dizolvare extractive selective evitandu-se extragerea substantelor
ballast, mai solubile la cald si care la racier ar duce la gelificarea solutiei.
Infuzarea se face la cald, temperature variind de la 90 grd c in momentul turnarii apei
peste pv si scade in 30 minute pana aproape de temperature camerei.
Infuzarea se aplica pv friabile si a celor care contin principia active relative termostabile,
printr-o incalzire moderata.
Decoctia se aplica pv cu structura dura, mai greu de epuizat: radacini, rizomi, scoarte,
seminte si Frunze coriace si contin principia active care nu se degradeaza prin caldura.
Temperature de extractive este de 90-95 grd c pe toata durata de extractive (30 minute).
4.

15.04.2014 10:565

Curs 10
Proprietati electrice

In contact cu mediul de dispersie(apa) majoritatea suprafetelor particulelor dobandesc sarcina


electrica ce poate proveni din disocierea electrolitica a particulelor sau prin absorbtie de ioni din
solutie.

Substantele ionice pot avea sarcina prin ionii care raman fixati pe suprafata particulei
Substante cu grupari carboxil,care ionizeaza,confera suprafetei particulelor coloidale
sarcina negativa
Aminoacizii si proteinele se incarca electric prin ionizarea gruparilor carboxil si
amina,rezuland ioni COO- si NH3+
Astfel la pH mic,proteina va fi incarcata pozitiv NH2 ,NH3+,iar la pH ridicat se va
incarca negativ COOH-COO-,
La un anumit pH,specific fiecarei proteine,nr total de sarcini pozitive,va egala nr total de
sarcini negative si sarcina aparenta va fi zero,ceea ce reprezinta punctul izoelectric al
proteinei
In punctul izoelectric,orice proteina putin solubila si stabila poate fi uor preci[itata de
saruri
In acest mod,insulina poate fi precipitata de solutie hidroalcoolica la pH 5.2
Adausul de electroliti va produce anularea sarcinilor electrice aleparticulelor,producand
fenomene de tulburare,floculare,sedimentare,etc.

Diferentierea dispersiilor coloidale de sistemele grosiere se face prin urmatoarele


caracteristici:
1. dimensiunea redusa a particulelor
2. particulele pot trece pe hartia de filtru obisnuita,dar sunt retinute prin dializa si
ultrafiltrare
3. marimea redusa a particulelor in continua miscare browniana nu favorizeaza
fenomenele de sedimentre sau flotare
4. energia libera de suprafata este independenta de gradul de diviziune al particulelor.

15.04.2014 10:566

Proprietati reologice
Comportarea reologica a sistemelor coloidale prezinta o componenta deosebita prin
caracteristicile pe care le confera organizarea structurata in functie de concentratie,de forfecare la
care sunt supuse.
Curgerea newtoniana sau ideal vascoasa se produce la solutiile coloidale diluate,al caror
coeficient de vascozitate este o constanta caracteristica.Curgerea newtoniana,la care vascozitatea
se modifica in functie de tensiunea de forfecare,poate cuprinde caracteristici
variate:pseudoplastice,plastice,dilatante.
Coloizii de asociatie in concentratie mica formeaza solutii omogene;la concentratii
mari,aranjamentul micelar poate schimba comportarea reologica spre sistemul cu o curgere
pseudoplastica.
Vascozitatea mucilagiilor va si micsorata la asociere cu substante cu densitati mari,la modificari
de pH sub 4 sau peste 7. Poliolii si alcoolul etilic,in concentratii mici cresc vascozitatea,iar in
concentratii mari provoaca flocularea; Glicerolul,propilenglicolul mentin vascozitatea de
structura si la mucilagiile de alginati.
Comportarea reologica a derivatilor de celuloza este in stransa dependenta de tipul de compus
obtinut prin semisinteza.
Carboximetilceluloza sodica- eterul celulozei in care hidroxilii sunt substituiti cu radicali
carboxilici pt a creste solubilitatea - formeaza mucilagii cu vascozitate diferita in functie de
sort,conditii de lucru. La concentratii mici se obtine o curgere pseudoplastica si in concentratie
de 5% prezinta o comportare plastica si tixotropa.Sorturile de metilceluloza obtinute,in functiede
gradul de polimerizare si metoxilare ,vor prezenta vascozitati diferite,influentate favorabil de
temperatura,care permite hidratarea macromoleculelor. Alcoolul
etilic,etanolamina,propilenglicolul,unele saruri maresc vascozitatea.
Stabilitatea fizica a sistemelor coloidale

Stabilitatea solutiilor coloidale obtinute cu compusi macromoleculari este mare in comparatie cu


dispersiile coloidale liofobe,fapt explicat prin structura macromoleculelor care antreneaza un
strat puternic de solvatare si a eventualei incarcari electrice a particulelor. Coloizii liofobi
necesita pt stabilizare un coloid loifil(hidrofil) avand un rol de coloid protector agent protectorpeptizator. Mecanismul de stabilizare a coloizilor se bazeaza pe strtul de solvatare si pe sarcina
electrica de suprafata care impiedica alipirea particulelor intre ele.
Ca orice sistem eterogen,solutiile coloidale sunt supuse unor fenomene de instabilitate in
prezenta electrolitilor,neelectrolitilor si a altor macromolecule. In dispersiile coloidale se produc

15.04.2014 10:567

ciocniri intre particule datorate miscarii browniene. In urma acestor ciocniri rezulta un
permanent contact intre particule care va duce la aparitia de flocoane sau de agregate care,in
timp,pot sedimenta sau sistemul colodal ramane stabil cu particule omogen dispersate. Fortel
care mentin stabilitatea unui sistem coloidal sunt fortele electrice de respingere,fortele de
atractie si fortele ce apar din procesul de solvatare. Primele doua tipuri de forte explica
stabilitatea coloizilor liofobi si toate trei stau la baza stabilitatii coloizilor liofili.
Floculareaeste procesul de asociere a particulelor in flacoane,care prezinta un aspect
lanos,neomogen.Structura flocoanelor este necompacta,in care particulele pastreaza o anumita
distanta unele de altele.
Agregatele sunt aglomerari de particule in formatiuni mai mari sau mai mici.
Coagularea este un proces in care particulele sunt inchise in agregate care se redisperseaza
foarte greu sau deloc.Coagularea este procesul de modificare fizica a dispersiei coloidale cu
aparitia de flocoane,formatiuni agregate sau gelificate de macromolecule,pana la starea de gel.
Modificarile respective se produc la interventia unui electrolit,poliol,alta macromolecula,cu
pierderea stratului puternic liofil din jurul moleculei,care confera stabilitate solutiilor
coloidale,Acest fenomen se utilizeaza la obtinerea suspensiilor floculate ca proces de optimizare
a acestei forme farmaceutice.

Metode de obtinere de sisteme disperse coloidale liofobe


I.

Metode de dispersie

Se bazeaza pe reducerea marimii particulelor pana la dimensiunea de ordin coloidal,Pulverizarea


materialului se poate face cu ajutorul morilor (mori coloidale) sau cu ajutorul undelor
ultrascurte,fiind necesara,uneori, si interventia unui tensioactiv care va micsora tendinta de
reunire a particulelor.

II.Metodele prin condensare


Implica o rectie chimica cu formarea coloidului sau schimbarea solventului unde substanta este
solubila cu mediul de dispersie in care rezulta particule coloidale.
Proprietati caracteristice ale coloizilor liofobi
nu au tendinta de solvatare
se transforma ireversibil dupa eliminarea solventului

15.04.2014 10:568

stabilitate redusa
practica farmaceutica se gasesc de multe ori combinatii cu substante coloidale liofile
sunt sensibili fata de electroliti
vascozitatea lor este redusa,difera putin de vascozitatea solventului
tensiunea superficiala se deosefeste putin de cea a mediului de dispersie

Stabilitatea dispersiior coloidale liofobe


Particulele coloidale,dispersate intr-un mediu apos,prin sarcina electrica cu care sunt
incarcate,dispun de un potential manifesta prin energie cinetica,care este mai mare decat forta
gravitatiei,asigura stabilitatea dispersiei. Dupa un timp potentialul pierzandu-si din intensitate si
apropiindu-se de punctul zero (punct izoelectric) incepe flocularea,urmata de separarea
particulelor din sistem. Stabilitatea coloizilor liofobi,fata de cea a solutiilor moleculare este
relativ redusa. Particulele coloizilor liofobi pot ramane dispersate in faza dispersata,fata de care
nu au afinitate,numai in anumite conditii.
Aparitia la suprafata particulelor coloidale a unui invelis electric se datoreaza:
disocierii in ioni a moleculelor,cand ioni de un anumit semn raman fixati pe suprafata
particulei,iar ionii de semn contrar (antionii) trec in stratul aderent al fazei lichide
adsorbtie selectiva de ioni din faza lichida pe suprafata particulelor disperse.
Structura unei particule coloidale liofobe
nucleul particulei (N) format din atomi sau molecule;
stratul de ioni care adera de suprafata particulei cu care formeaza un tot unitar;
stratul de antiioni care se gaseste in jurul particulelor (b)
se formeaza un strat dublu electric asemanator unui condensator
Stratul de antiioni cu acelasi nr de sarcini ca si stratul interior,este insa dispersat
numai o parte a ionilor cu semn contrar se gaseste fata in fata cu ionii adsorbiti de
particula in stratul lichid aderent acesteia;
cealalta parte a antiionilor formeaza un strat difuz a carui grosime poate fi de peste 10 ori
mai mare decat grosimea primului strat de antiioni
In stratul difuz concentratia antiionilor scade pe masura indepartarii de stratul aderent
Din diferenta intre nr total de ioni care formeaza potentialul particulei si nr de antiioni
care a patruns in stratul aderent rezulta un potential numit potential zeta sau electrocinetic
sarcina afectiva a unei particule este data de ionii stratului difuz si este exprimata prin
potentialul zeta.

15.04.2014 10:569

Exemple de coloizi liofobi folositi in practica farmaceutica

argentum colloidale(collargol) contine 70% argint coloidal,coloidul protector este o


albumina
argentum vitelincum(argyrol)- contine 20% argint coloidal ,asociat cu vitelina
(fosfoproteina din galbenusul de ou)
argentum proteinicum(protargol) contine 8% argint coloidal,se obtine prin tratarea unei
solutii de azot de argint cu o solutie de proteina
sulful coloidal se obtine prin tratarea unei solutii de polisulfura cu acid clorhidric
aurul coloidal este obtinut in prezenta unui coloid de protectie dintr-o solutie de
aurica la care se adauga o substanta reducatoare
Coloizi liofili-Proprietati caracteristice

se disperseaza spontan la adaugarea solventului


particulele au tendinta de solvatare, pot atrage in jurul unor molecule de solvent
solvatare(hidratare) se formeaza un strat protector care impiedica agregarea
sunt mai putin sensibile fata de electroliti
dupa indepartarea solventului,se disperseaza spontan la adaugarea unei noi cantitati de
solvent
vascozitatea solurilor, in cazul coloizilor macromoleculari,este cu mult mai mare decat
cea a solventului
tensiunea superficiala a solurilor,mai ales in cazul coloizilor micelari,este mult mai
redusa decat ce a mediului de dispersie.
Coloizii liofili pot fi clasificati in doua grupe distincte:

1. coloizi micelari;
2. coloizi macromoleculari.
1. Coloizii micelari( amfifili de asociatie)
substante cu dimensiuni moleculare mai mici decat dimensiunile coloidale
caracter amfifil si in mediu lichid se asociaza spontan formand agregate , numite
micele,de dimensiuni coloidale
micelee pot avea forma sferica,lamelara,tubulara,in functie de structura moleculara sau
de concentratie
coloizii de asociatie sunt constituiti din molecule simple,care se grupeaza in numar
variabil,formand asociatii numite micele
legatura intre moleculele micelei se produce prin forte Van der Waals

15.04.2014 10:570

in functie de incarcarea ionului fixat pe micela,coloizii de asociatie se clasifica in


anionici,cationici,amfoteri si neionici.
In formularea unor medicamente se intrebuinteaza coloizi de asociatie ca agenti tensioactivi la
dispersarea particulelor de lichid sau solid in lichid prin reducerea tensiunii la interfete
lichid/lichid sau solid/solid. Coloizii de asociatie ionogeni,pe langa faptul ca reduc tensiunea la
interfete,confera particulelor dispersate sarcina electrica si stratul de solvatare din jurul
particulelor fazei dispersate, contribuind la stabilitatea dispersiilor. Coloizii de asociatie sunt
utilizati ca agenti solubilizanti,datorita posibilitatii micelelor de a trece in solutie apoasa , diferiti
compusi greu solubili sau insolubili,fara modificarea structurii lor chimice si fara modificarea,in
genneral a actiunii farmacodinamice.

colorantii sintetici cu structuri amfifile se dizolva coloidal si formeaza micele


Fluoresceina sodica,indigocarminul,rosu de Congo,benzopurpurina 4B,albastrul
Evans,albastrul de metilen si lactatul de etacridina sunt exemple de micele,cu numar mai
redus de molecule
unii dintre coloranti se utilizeaza sub forma de solutii apoase de uz extern sau solutii
injectabile.

Coloranti sintetici

Majoritatea colorantilor sintetici hidrosolubili, utilizati in scopuri terapeutice sau de


diagnostic,se dizolva coloidal formand micele.
Coloranti cu caracter acid,deci anionici
coloranti cu caracter slab bazic,cationic(albastru de metilen,violet de gentiana,rivanol)
Sub forma de solutie, aceste substante se utilizeaza extren,unele si pe cale parenterala
in prezenta electrolitilor puternici ,stabilitatea solutiilor coloidale este mai redusa
,izotonizarea preparatelor parenterale se realizeaza cu glucoza,zaharoza sau sorbitol in loc
de clorura de sodiu sau alti elecroni.

Coloizii macromoleculari
Sunt substante cu molecule mari organice sau anorganice,de provenienta naturala,in cele mai
multe cazuri semisintetice sau sintetice. Substantele macromoleculare sunt formate din unitati
structurale numite monomeri,cu greutate moleculara mica,legate prin valente principale.
Obtinerea macromoleculei este posibila prin legaturi intre monomeri,ca in cazul aminoacizilor
bifunctionali,care formeaza lanturi polipeptidice. In alte cazur,monomerii,prin reactii de
polimerizare,policondensare sau poliaditie,conduc la macromolecule.

15.04.2014 10:571

Clasificarea compusilor macromoleculari in functie de marimea lor,respectiv nr de monomeri


prezenti in macromolecula si lungimea catenei principale, cuprinde:

hemicoloizi grade de polimerizare pana la 100 si lungimea catenei 50-250 A


mezocoloizi grad de polimerizare 100 -1000 si lungimea catenei 250-2500 A
eucoloizi grad de polimerizare peste 1000 si lungimea catenei aproximativ 1

In functie de configuratia sterica,compusii macromoleculari pot fi:

liniari predomina o catena principala


ramificati catena principala are ramificatii din monomeri diferiti
globulari (hemoglobina)
reticulati (mase plastice)

Moleculele pot avea diverse forme


o
o
o
o

sferica (hemoglobina,glicogenul)
filiforma (celuloza,pectina si gelatina)
amidonul se situeaza intre cele doua forme
lamelara (particule de bentonita)

Solubilitatea macromoleculelor intr-un anumit vehicul este determinata de structura chimica


a moleculei
Solurile coloizilor filiformi au o larga utilizare in practica farmaceutica fiind oficinalizati sub
denumirea de mucilagii.
Din punct de vedere farmaceutic,cei mai importanti compusi macromoleculari sunt cei
liniari,constituiti dintr-o catena principala cu sau fara substituenti. Compusii
macromoleculari se gasesc in numeroase formulari de medicamente.
FORMELE FARMACEUTICE LICHIDE,SOLIDE,SEMISOLIDE INCLUD ACESTE
SUBSTANTE PENTRU A CONFERI:
-posibilitatea de refacere a volumului de lichid circulant ( inlocuitori de plasma )
-vascozitatea si aderenta solutiilor aplicate pe mucoasa oftalmica si nazala;
-stabilitate ca agenti de ingoresare sau pseudoemulgatori la suspensii si emulsii;
-structura gelica - tixotropa in cazul bazelor de unguent de tip hidrogel

15.04.2014 10:572

-diverse functii la granulate,comprimate(aglutinanti,dezagreganti,acoperire)


-material de baza in combaterea latexurilor,microcapsulelor,capsulelor,etc.
-subst. necesare dispozitivelor cu cedare controlata a subst.medicamentoase (
implante,sisteme terapeutice transdermice)
-posibilitatea de formare a precursorilor medicamentosi.

Obtinerea solutiilor coloidale din compusii macromoleculari este consecinta dizolvarii


spontane in solventi.Diferenta dintre dimensiunile lor confera o dizolvare care este precedata
de imbibare.
IMBIBAREA : ca stadiu initial al dizolvarii,decurge ca un proces de adsorbtie al apei,de
catre polimeri,cu cresterea masei si volumului (in cazul gelatinei,de 14 ori).

In procesul de imbibare se petrec 2 etape diferite ca timp

La inceput procesul de solvatare se petrece in scurt timp,caracterizat printr o interactiune


energica intre moleculele mediului de dispersie si macromoleculele polimerului,rezultand
compusi de solvatare stabili.

In cea de a doua etapa , care se petrece in timp mai mare,are loc difuzia moleculelor
solventului in interiorul polimerului prin procese de osmoza.

Interventia temperaturii in aceasta faza favorizeaza ruperea legaturilor dintre molecule,si se


obtine o dizolvare totala.

Umectarea cu glicerol,etanol,in faza initiala,favorizeaza dispersia omogena a particulelor


solide de substante,evitand dificultatile la imbibare.

15.04.2014 10:573

MUCILAGII
-sunt preparate farmaceutice lichide,vascoase.
Scop terapeutic : - preparate antidiareice : (acopera mucoasa intestinala,scade
iritabilitatea,diminua peristaltismul)
- corectarea gustului arzator al unor solutii medicamentoase;
-reduce actiunea iritanta a unor solutii medicamentoase (solutii de cloralhidrat)
-actiune laxativa mucilagiile obtinute din produse mai putin digerabile
-actiune emolienta;

-Sisteme de curgere nenewtoniene,vascozitatea este dependenta de viteza de forfecare


aplicata.
-Determ.vascozitatii se face cu vascozimetre rationale.
-FR X prevede controlul calitatii mucilagiilor determinarea prin aplicarea unei singure forte
de forfecare(vascozitatea aparenta).
Muculagii :Clasificare : 1) PROVENIENTA - a)naturale
b)semisintetice
c)sintetice
La randul lor mucilagiile cu origine naturala pot fi :
-organice
-anorganice

FR X prevede 4 monografii individuale pentru mucilagii:


-Mucilag de guma arabica 30%
-Mucilag de guma tragacanta 2.5%
- Mucilag de metilceluloza 2%

15.04.2014 10:574

-Mucilag de carboximetilceluloza sodica 2%

In practica se utilizeaza mucilagul de alcool polivinilic 10%,mucilagul de arginat de sodiu


1-2 % , mucilagul de gelatina 2%,mucilagul de bentonita 5%.
Controlul calitatii tincturilor. Caracteristici organoleptice
Tincturile sunt lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul caracteristic componentelor
plantelor vegetale din care s-au preparat si solventului folosit la extractie. Prin diluare cu apa,
unele tincturi devin opalescente sau se tulbura. In repaus tincturile pot prezenta un sediment
usor care este acceptabil cu conditia sa nu fie modificata semnificativ compozitia tincturii.
Culoarea: verde din frunze, verde brun, brun verzui-tinctura eucalipti, galben brun-tinctura
auranti, rosu brun-tinctura gentiana.
Culoarea nu este concludenta pentru ca in timp se poate modifica.
Mirosul imprimat de unele componente aromate ca la tinctura auranti, valeriana si menta,
alteori predomina mirosul de alcool.
Gustul amar, intepator, arzator, putin amarui, aromat, de menta, astringent.
Opalescenta sau tulburarea apar cand la obtinerea tincturii s-a folosit un alcool mai
concentrat: sau se formeaza spuma, cand componentele au proprietati tensioactive.
FR X nu indica pt tincturi determinarea si valoarea ph-ului, cu exceptia tincturii de aconit la
care indica ph-ul 2.5-3.
Densitatea relativa este mai mica decat densitatea apei.
Reactii de identificare a principiilor active de obicei prin cromatografie in strat subtire, pt
unele tincturi se cere si dozarea principiilor active la tincturile cu continut declarat in
principii active.
Conservarea conform FR X in recipiente de capacitate mica, bine inchise, ferite de lumina.
Au conservare mai buna ca a solutiilor extractive apoase, datorita alcoolului din compozitia
lor, care nu permite dezvoltarea microorganismelor. Inchiderea defectuoasa favorizeaza
evaporarea alcoolului modificandu-se concentratia in principii active si aparitia de sedimente
datorate componentelor mai putin solubile, sau are loc patrunderea aerului in interiorul
flaconului cauzand reactii de orto reducere ale principiilor active, polimerizari, racemizari
sau se produce oxidarea alcoolului in aldehida acetica.

15.04.2014 10:575

Lumina grabeste procesele oxidative, scade continutul in principii active, isi modifica
culoare, intensificandu-se sau diminuandu-se, astfel cele cu clorofila se inchid la culoare-in
sticle brune ferite de lumina. Se recomanda sa se pastreze la loc racoros. FR X recomanda pt
cantitati mai mari de 250 g temp de 8-10 grd c.
Tincturile nu au o conservare nelimitata, in timp o parte din principiile active se inactiveaza,
scazand sub 90 % continutul declarat in principiile active. Tincturile cu principii active mai
putin sensibile au perioada de pastrare de 2-3 ani in timp ce cele cu componente mai labile au
ani. FRX nu precizeaza un termen de valabilitate, recomandand ca atunci cand prin pastrare
se formeaza un sediment, se poate folosi lichidul decantat, cu conditia ca acesta sa
corespunda conditriilor din monografia respectiva, sa aiba continutul declarat sau 90% din
acesta , considerand sedimentul format din substante balast.
Extracte
-

preparate lichide(extracte fluide si tincturi)


semisolide (spissa), uscate (sicca) obtinute din pv sau materii animale, in stare uscata.
Extractele titrate (standardizate) ajustate la un continut dozat in constituienti cu activitate
terapeutica( prin adaugarea unei substante inerte sau prin amestecarea mai multor loturi
de extracte)
Extracte cuantificate- ajustate la o gama de constituienti prin amestecarea mai multor
loturi de extracte.

Pv sau materiile animale pot fio supuse unui tratament prealabil-ianctivarea enzimatica,
maruntire sau degresare.
Materia prima-diferite loturi de pv sau animale.
Solvent utilizat etanol de diferite concentratii sau alti solventi.
Apa- apa purificata vrac (nr total de microorganisme aerobe viabile-100 miroorg /ml, limite
de nitrati, aluminiu, metale grele).
Excipienti- imbunatatirea caracteristicilor tehnologice (omogenitatea, reproductibilitatea),
stabilizanti, conservanti antimicrobieni.
Obtinerea- extractia pv cu diferiti solventi urmate de evaporarea partiala sau toatala a
solventului si concentrarea la consistenta urmarita, de obicei sub presiune redusa si la
temperatura sub 50 grd.
Determinari
-

Calitatea microbiologica

15.04.2014 10:576

Nr toatal de microorg aerobe friabile- max 10 bacterii si 10 fungi si levuri pe gram sau
ml.
Enterobacterii si anumite bacterii gram negative maxim 10 bacterii pe gram sau ml,
fara salmonele, e coli, stafilococus aureus absente.
Limite de impuritati metale grele,
Aflatoxine
Reziduuri de pesticide

Eticheta
-

Pv sau materia animala utilizata


Tipuri de extract (fluid, moale, uscat) sau tinctura.
Extracte titrate- continutul in constituienti cu activitate terapeutica
Extracte cuantificate- continutul in constituienti utilizati pentru cuantificare
Raportul intre materia prima si extractul original (DER)
Solvent
Natura pv sau a amteriei animale folosite (stare proaspata)
Extract purificat
Excipientul folosit, inclusiv stabilizantii si conservantii antimicrobieni folositi
Procentul de reziduu uscat

Controlul calitatii
-

Lichide limpezi, colorate, cu gustul si mirosul componentelor pv , se tulbura prin diluare


cu apa.
Densitate relativa
Continut in etanol, metanol si 2 propanol
Reziduu prin evaporate
Limite de impuritati fier cel mult 0.1% si metale grele cel mult 0.01%

Extracte moi ( extrata spissa)


-

Preparate semisolide
Evaporarea toatala sau partiala a solventului folosit la extractie
Concentrarea solutiilor extractive prin distilare sub presiune redusa la o temperatura care
sa nu depaseasca 50 grd c, pana la obtinerea unei mase vascoase cu cel mull 20% materii
volatile.
Extractele moi sunt preparate semisolide, colorate, aspect uniform(nu trebuie sa prezinte
particule solide intinse pe o placa)
Limite de impuritasti-fer si metale grele cel mult 0.04%
Pierderea prin uscare, reziduu prin evaporare, determinarea limitei continutului in
solventul utilizat pt extractie.

15.04.2014 10:577

Extracte uscate (EXTRACTA SICCA)


-

Preparate solide obtinute prin evaporarea solventului si concentrare prin distilare sub
presiune redusa la o temperatura care sa nu depaseasca 50 grd c, reziduul se usuca in vid,
pana la obtinerea extractului uscat cel mult 5% materii volatile.
Pulberi cu aspect uniform, lamele sau masa spongioasa, higroscopice
Continut in apa
Limite de impurutati- fier si metale grele 0.04%
Pierderea prin uscare
Determinarea limitei continutului in solventul utilizat pt extractie
Extractele moi si uscate care contin principii puternic active se dozeaza si se aduc prin
diluare cu pulberi inerte, solubile si nehigroscopice, la concentratia prevazuta

Gemoderivate
-

Extracte glicerinice ( macerate grlicerinice), obtinute din muguri sau alte tesuturi vegetale
recoltate de la planta in crestere
In meristeme este stocat potentialku de regenerare a plantelor
Din 120 produse gemoterapice, 53 sunt obtinute din muguri si 67 din alte parti tinere de
plante

Istoricul gemoiterapiei
-

Galenus- balsam cicatrizant din muguri de plop


Unguentul populeum- timp de secole a avut o reputatie deosebita
Paracelsus a intuit proprietati si indicatii terapeutice diferite ale plantelor, in fct de partea
de planta utilizate
Hahneman prin legea similitudini, demonstreaza standa legatura intre regnul mineral,
vegetal, animal si lumea umana
Pol henry medic belgian-parintele gemoterapiei moderne, fundamentata stiintific
Studiul compozititi chimice a fost revolutionat de prof Netien si prof Combet care au pus
in evidenta prezenta factorilor de crestere in tesuturile meristematice

Muguri: inainte de germinare- brad, artat, castan, arin , mesteacan, vita de vie, coacaz negru
Mladite si ramuri tinere: imediat dupa aparitia mugurilor vita de vie salbatica, cedru,
paducel, ienupar, afin, vasc, mur, smeur, maces, maslin,tuia,
Scoarta : in momentul urcarii sevei- salcie

15.04.2014 10:578

Boboci: inainte de deschidere-magnolie si arborele paradisului


Amenti sau inflorescente: la aparitie- mesteacan, salcie, stejar
Radacini tinere: inainte de lignificare- secara si porumb
Seminte: la maturitate- mesteacan si frasin
Seva : in perioada de ascensiune-mesteaca si salcie
Ghinde: la maturitate-stejar

Substante active: enzime, fitohormoni de crestere, peptide si proteine, aminoacizi, acizi


nucleici, vitamine, saruri anorganice

Substante active- fitocomplex


-

gemoterapicul este o entitate biologica complexa dinamica si unitara in care se


realizeaza o sinergie armonioasa a componentelor sale
componentele gemoterapicelor, studiate separat, au calitati biologice, modificarfe,
reduse sau chiar anulate
cantitatea de enzime si aminoacizi din gemoterapice este mult mai mare decat in
partile de planta adulta
mugurii, mladitele, radacinile tinere, scoarta radacinilor, scoarta ramurilor tinere, seva
si semintele sunt f bogate in enzime, factori de crestere, vitamine, proteine,
aminoacizi, acizi nucleici, hormoni vegetali principii care sunt extrase in soluti
gliceroalcoolica
activitatea enzimatica este blocata la momentul extractiei in amestecul glicerinic
diluate in apa la momentul admonistrarii ele isi exercita proprietatile terapeutice
speciale si regleaza functiile vitale ale celulelor bolnave.

Preparate opoterapice
-

biopreparate sau organopreparate obtinute din produse biologice (organe sau


tesuturi,glande animale), proaspete , congelate sau uscate sub forma de solutii
extractive, pulberi liofilizate, substante active pure izolate
prelucrate in forme farmaceutice- solutii injectabile, unguente

Dispersii coloidale. Sisteme coloidale

15.04.2014 10:579

-biologic-insemnatate deosebita
-

procesele vitale-sunt de natura coloidala


coloizi-sangele , mb celulare, fibre nervoase, etc
o serie de produse naturale sau de origine sintetica constituie exemple al acestui
sistem fizic: laptele, latexul,cauciucul natural si sintetic, sucuri din fructe,
vopsele, materiale plastice, adezivi, etc
actiunea farmacologica a unei sm poate fi influentata de starea coliodala
actiune antiseptica la fel si ca tolerabilitatea sunt mai mari la complecsi coloidali
de argint decat a sarurilor ionice
solutiile coloidale de sulf, iod, chinica prexinta o actiune terapeutica mai
pronuntata
adsorbtia toxinelor din gtractul gastrointestinal de catre caolin, neutrlizarea
excesului aciditatii gastrice de catre hidroxidul de aluminiu sunt procese cu
eficacitate crescuta datorita administrarii substantelor sub forma coloidala.

Tehnologia farmaceutica
-solutiile coloidale nu reprezinta o anumita forma farmaceutica
-

caracterizeaza , sub aspectul sistemului dispers, diferite forme farmaceutice


derivatii coloidale ai argintului se utilizeaza ca erine, colutorii, picaturi pt ochi
unele solutii injectabile cu coloranti( albastru de metilen, fluoresceina) sau cu
compusi macromoleculati (dextran,polivinil pirolidona) reprezinta preparate
cu grad de dispersie coloidal
mucilagiile de diferiti produsi naturali, semisintetici sau sintetici apartin
dispersiilor coloidale
agenti de stabilizare a emulsiilor, suspensiilor sau in prepararea comprimatelor

Solutiile coloidale ( dispersii coloidale, pseudosolutii, soli)


sisteme disperse ultramicroeterogene lichide , formate din molecule, particule asociate
sau particule solide cu diametru mare cuprins inre 1 si 500 nm.
Aspect limpede
Sunt trransparente sau opalescente functie de natura substantei medicamentoase sau de
concentratie

Clasificarea solutiilor coloidale


1.
2.
-

Natura mediului de dispersie lichid


Hidrosoli- liosoli in apa
Organosoli-alcolsoli, benzenosoli, eterosoli.
Interactiunea substantei coloidale cu mediul de dispersie
Dispersii liofile, liofobe si coloizi de asociatie

15.04.2014 10:580

Dispersii liofile
Apa- dispersii hodrofile:
-

Reprezentamti- coloizi hidrofili macromoeculari, amidon, bentonita, gelatin, guma


arabica, tragacanta, polividona, care se umfal, se disperseaza sau se dizolva spontan in
apa

Ulei dispersii lipofile:


-

Polimeri- polistiren, latex de cauciuc nevulcanizat


Sisteme stabile termodinamic si reversibil

Dispersii liofobe- instabile termodinamic si ireversibile


Dispersii micelare sau de asociatie
Clasificarea solutiilor coloidale:
In fct de proveniente:
-

coloizi anorganici: derivati coloidali de argint, unele preparate de hidroxid ferric


colloidal, sulf colloidal, aur, mercur si cupru coloidal, bentonita, aerosoli
coloizi organic: sunt mai numerosi, au importanta in tehnica farmaceutica, guma Arabica,
tagacanta, alginate, metilceluloza, carboximetil celuloza, alcool polivinilic

Dispersii coloidale. Forme farmaceutice noi


-

latexuri- dispersii coloidale de polimeri insolubili in apa, cu particule sferice,


dimensiunea particulelor 500nm
microemulsii-dispersii coloidale transparente, dimensiunea particuleleor 10-100 nm
lipozomi- forme cu structuri ordonate cu dimensiuni mai mari decat miceliile,
dimensiunea particulelor 20-300nm
nanoparticulele- forme sferica, dimensiunea particulelor 50-1000nm.

Proprietatile coloizilor
Proprietati optice:
-

dispersiile coloidale pot fi, in fac de caracterul lor si de gradul de dilutie: limpezi,
opalescente sau tulburi
observate la microscop, dispersiile coloidale apar limpezi , ca si cele molecular

15.04.2014 10:581

la ultramicroscop se observa particul luminoase care executa miscari vii foarte rapide, in
toate sensurile( miscare browniana)

Proprietati cinetice:
-

include caracteristici care sunt legate de miscarea particulelor in mediul de dispersie


o solutie formata dintr-un colloid liofob prezinta o miscare browniana mai acentuata
decat uan obtinuta cu un coloid liofil
fenomenul este mai slab la coloizii liofili, deoarece acestia sunt solvatati (hidratati)
sistemele coloidale prezinta o miscare lenta a particulelor si caderea acestora se produce
datorita gravitatiei
miscarea particulelor poate fi indusa: termic( miscare browniana, difuziune, osmoza),
gravitational ( sedimentare), electric, sau prin vascozitate

Proprietati superficiale
-

particulele coloidale sunt caracterizate de fenomene de: adsorbtie, electrocapilaritate,


umectare, tensiune interfaciala
etilizare unor substante coloidale in stabilizarea emulsiilor si a suspensiilor se bazeaza
pe proprietatea coloidului de a reduce tensiunea interfaciala a particulelor dispersate
intr-un mediu lichid
prin caracteristicile de adsorbtie, umectare, tensiune interfaciala, sarcina electica, uni
coloizi reprezinta substante auxiliare cu o deosebita importanta in formularea unor
medicamentew care ridica problem in omogenitatea si stabilitatea lor
in acelasi timp substantele de natura coloidala vor influenta comportarea generalaa
formelor facrmaceutice care le include, motiv pt care aspectele mentionate vor fi
urmarite si in cadrul formelor respective:emulsii, suspensii, aerosoli

15.04.2014 10:582