1.

ISTORIC

2.LOCUL AGENTILOR
INFECTIOSI IN
SISTEMATICA

CURS 1
 Obiective curs
1.Definitia si obiectul Microbiologiei medicale
2. Istoric: etape evolutive, personalitati
3. Locul agentilor infectiosi in sistematica
microorganismelor:
-diferente eucariote/procariote
-diferente bacterii/virusuri
- exemple de bacterii Gram pozitive/negative dupa
forma, dispozitie
 Microbiologia

 Ştiinţa care se ocupă cu studiul germenilor microbieni

(microorganisme vii cu structură simplă şi dimensiuni
f. mici)
 Microbiologia medicală:
• Morfologia agenţilor microbieni infecţioşi
• Relaţia cu organismul uman
• Patogenia
• Rezistenţa antiinfecţioasă
• Diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase
• Bazele terapiei antiinfecţioase
• Bazele profilaxiei antiinfecţioase
 Evoluţia microbiologiei

1. Conceptul de contagiune
 Vechiul testament – contagiozitatea leprei

 Thucidide (465-395 a.Ch.)

• contagium animatum-epidemii

 Marcus Terentius Varo (116-27 a.Ch.)

• animalia minuta-malaria
 Hippocrate (460-377 î.Ch.)

• teoria miasmelor
• (aer otrăvit)

 Girolamo Fracastoro ( 1478-1553)

 teoria contagiunii-:
• contact cu bolnavul
• prin obiecte contaminate
• la distanţă
• “Fugi repede, ajungi departe şi întoarce-te cât mai târziu!”
 2. Descoperirea microbilor

Antoni van Leeuwenhoeck – 1632 – 1723

-scrisori trimise Societatii Regale din Londra-care descriu
formele microbilor
“Arcanae naturae microscopiorum detecta”
 3.Teoria generaţiei spontane

Microorganismele apar din “nimic” acolo unde

există materiale organice în putrefacţie
• Aristotel (antichitate)

• Francesco Redi , 1665

• Spallanzani (1729-1799)

– fierberea infuziilor şi izolarea recipientului împiedicã

apariţia generaţiei spontane
 4. Elaborarea teoriei microbiene a bolilor infecţioase
microbiene a bolilor infecţioase

• Robert Boyle, 1665 – infecţiile sunt rezultatul unor

“fermentaţii”

• Rayer şi Davaine, 1850 – sugerează etiologia şi

transmiterea antraxului

• Henle - orice microb care este socotit a fi cauza unei boli,

trebuie sã fie prezent în fiecare organism infectat
LOUIS PASTEUR
-prof. de chimie la
facultatea din Lille

(1822 - 1895)
 Louis Pasteur (1822 – 1895)
3. Studiază fermentaţia-vinului, berii, oţetului
4. Discreditează teoria generaţiei spontane(experiente
simple – fierberea baloanelor de bulion)
5. Descoperă anaerobioza
6. Studiază boli ale viermilor de mătase: flaşeria şi pebrina
7. Introduce pasteurizarea – ca metoda de sterilizare
8. 29.04.1878 - “La théorie des germes et ses applications a la
médicine et a la chirurgie“
9. Descoperă numeroase microorganisme
10. Prepară vaccinuri antibacteriene vii atenuate (holera
găinilor, antrax)
11. Vaccinul antirabic (1885-Joseph Meister)
 ROBERT
KOCH
(1843 - 1910)
Robert Koch (1843-1910)

• Descoperă:
 sporul bacilului cărbunos
 bacilul tuberculos
 vibrionul holeric

• Introduce frotiurile fixate şi colorate în studiul

morfologic al microbilor
• Utilizează gelatina la solidificarea mediilor (agarul l-a
introdus Hesse!)
Postulatele lui Koch
 microorganismul sã se gãseascã constant
în organismul bolnavilor ce prezintã
aceleaşi semne de boalã
 sã poatã fi cultivat şi sã dea culturi cu
aceleaşi caractere
 cu aceste culturi sã se poatã reproduce
boala experimental la animal,
 de la care sã se izoleze acelaşi microb
Semmelweiss
(1818-1865)

 introduce dezinfecţia mâinilor cu clorură

de var, reduce mortalitatea lehuzelor, în
clinica de obstetrică din Viena
Semmelweiss(1818-1865)
Lister

introduce dezinfecţia cu acid carbolic în

sălile de operaţie
5. Apariţia imunologiei

 Edward Jenner, 1792 – vaccinarea antivariolică

 Louis Pasteur – vaccinuri vii atenuate
 Haffkine – vaccinuri din bacterii omorâte împotriva
holerei
 Behring – prepară anatoxina difterică-vaccinare
 Ilia Mecinikov – fagocitoza
 Buchner şi Ehrlich - alexina sau complementul
 Grabar şi Durham – aglutinarea
 Bordet şi Gengou – reacţia de fixare a complementului
 Landsteiner – grupele sanguine
6. Apariţia virusologiei
 Ivanovski, 1892 – virusul mozaicului
tutunului

 Harrison, Carrel, Burows, 1909 –

cultivarea virusurilor pe culturi celulare

 Rous (1911), Goodpasture, Woodrif

(1931), Burnet (1933)– izolarea virusurilor
pe ouă embrionate
7. Dezvoltarea chimioterapiei antiinfecţioase
 Paul Ehrlich, 1911 –glontele magic : salvarsanul-
spirochete (prep 606 -tratamentul sifilisului)

 Domagk, 1932 – sulfamidele

 Fleming, 1928 – penicilina

 Florey şi Chaine, 1941 – purificarea şi stabilizarea

penicilinei. Introducerea penicilinei în terapie este meritul lor.

 Waksman, 1940 –grupul Streptomyces,

Aminoglicozidele, Macrolide, Quinolone, etc.
(naturale, sintetice).
Antibiotice

antiobioticresistance-091006103141-phpapp01
Dar,
 Bacteriile au dezvoltat o deosebită capacitate de a evita
antibioticul
 Patternul infecţiilor bacteriene s-a modificat
considerabil
 Utilizarea antibioticelor poate modifica delicata
ecologia bacteriană a organismului uman, permiţând
proliferarea speciilor, iniţiind uneori noi infecţii chiar
mai grave decât cele iniţiale
Deci, Nu există antibiotic complet lipsit de efecte toxice
sau reacţii adverse
Iar utilizarea abuzivă a antibioticelor a dus la apariţia
fenomenului de rezistenţă a tulpinilor bacteriene la
antibiotice şi la reapariţia hospitalismului modern
 DAR……

Utilizarea excesivă a AB în terapia umană, industria veterinară,

aqvacultură, a dus la selecţia patogenilor MDR;

Ameninţări urgente Ameninţări serioase Ameninţări viitoare

Clostridium difficile Acinetobacter MDR Staphylococcus aureus
Va-R (VRSA)
Enterobacteriaceae BLSE -uri Streptococcus Group A
carbapenem – R (CRE) Eritromicin-R
Neisseria gonorrhoeae - R VRE Streptococcus Group B
Clindamicin-R
Pseudomonas aeruginosa MDR

MRSA
Streptococcus pneumoniae
MDR
MDR TB

www. ar-threats-2013-508: ANTIBIOTIC RESISTANCE THREATS in the United States, 2013

 Microbiologia românească
Victor Babeş (1854-1926) - întemeietorul microbiologiei
româneşti
nascut intr-un sat din Timis
Gimnaziul la Lugoj
studii la Budapesta, Viena, Berlin, Paris
titlul de doctor în medicină, la Viena în 1878
prof. de bacteriologie şi AP la Bucuresti
Pune bazele bacteriologiei, inframicrobiologiei, seroterapiei
moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti.
Studiile sale au cuprins domeniul fiziomorfopatologiei aplicate şi al
maladiilor infecţioase.
A descoperit grupul de maladii care-i poartă numele: babesioze
organizeazã primul institut de cercetãri medicale din România,
“Institutul Victor Babeş” şi primele laboratoare de igienã şi
bacteriologie din ţarã.
 VICTOR BABES
Descopera:
granulele metacromatice la bacilul
difteric (corpusculii Babeş-Ernst)
peste 40 de specii microbiene şi douã
specii de protozoare din genul Babesiella
Contributii in sudiul:
 turbãrii, leprei, tuberculozei, pelagrei
vaccinarea antirabicã, seroterapia
antirabicã şi antidiftericã
1885 - publicã la Paris, împreunã cu
Victor Cornil, primul tratat de
bacteriologie din lume intitulat “Les
bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologique
des maladies infectieuses”
Ion Cantacuzino
(1863-1934)
•studiaza la Paris filozofia si stiintele naturii
• 1901 devine profesor la catedra de medicinã experimentalã din
Bucureşti.
• studii în domeniul holerei, arãtând rolul imunitãţii celulare şi
umorale.
• vaccinarea anti-holericã cu vaccin omorât.
• 1906 introduce în ţarã, imediat dupã Franţa, vaccinarea
antituberculoasã cu BCG
• înfiinţeazã prima lege sanitarã din 1910 primele sanatorii
de tuberculozã, primele spitale de boli infecţioase
• 1921 la Bucureşti “Institutul de Seruri şi Vaccinuri I.
Cantacuzino”, care a devenit cea mai importantã şcoalã de
microbiologie româneascã.
Constantin Levaditi (1874 - 1953), elev a lui Victor Babeş

•profesor la Institutul Pasteur din Paris

• studii de valoare în imunologie, virusologie, bacteriologie,
parazitologie şi chimioterapie.
•Împreunã cu elevul sãu Şt.S. Nicolau pune bazele învãtãmântului
virusologic în ţara noastrã. Activitatea Institutului de Virusologie
“St.S. Nicolau” a fost continuatã de Prof.Dr. Nicolae Cajal.

personalitãţi marcante ale microbiologiei româneşti:

C. Ionescu Mihãieşti, M. Ciucã, D. Combiescu, G. Zotta,
M.Nasta, A. Ciucã, P. Condrea, Cornelia Combiescu, G. şi Alice
Magheru, M. Marbe, Aristia Dîmboviceanu, Lidia şi
I.Mesrobeanu, Eugenia Soru, Olga Bonciu, N. Nestorescu,
Gh.Istrati, M. Georgescu, Eugenia şi M.Duca
 Istoric Disciplina de Microbiologie
UMFVBT
• De-a lungul anilor, disciplina a fost condusă de următoarele cadre
didactice:
• Prof. Dr. Ioan Mesrobeanu (1946-1949),
• Conf. Dr. Iancu Ivan (1949-1952),
• Conf. Dr. Maria W. Zalman (1952- 1968),
• Prof. dr. docent Vladinir Topciu (1968 -1983)
• Conf. Dr. Anuţa Elias (1983-1986),
• Şef Lucrări Dr. Csáky Nicolae (1986-1987),
• Prof. Dr. Zoe Lazăr (1987-1997),
• Prof. Dr. Roxana Moldovan (1997-2018),
• Prof. Dr. Monica Licker (2018-pana in prezent).
 Disciplina de Microbiologie in prezent

• Prof. Dr. Monica Licker-sef disciplina-seria A

• Conf. dr. Elena Hogea-seria B
• Conf dr. Mihaela Craciunescu-seria C,D
• Conf dr. Florin Horhat
• Conf dr. Delia Berceanu
• Conf dr. Delia Muntean
• SL dr. Dorina Dugaesescu
• Asistenti: Livia Stanga, Matilda Radulescu, Ciprian
Pilut, Iulia Bagiu, Mihaela Popa, Maria Rus
 CURSURI

1. MICROBIOLOGIE GENERALA, R. Moldovan,

M.Licker, E.Hogea, L.Baditoiu, Timisoara 2015
2. MICROBIOLOGIE GENERALĂ ÎNDREPTAR DE
LUCRĂRI PRACTICE, M. Licker et al,
http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-
sectiuni/4803/monica_20licker_20microbiologie_20gen
eral_c4_82.pdf
 Locul agenţilor infecţioşi în
sistematica microorganismelor
 Locul agenţilor infecţioşi în sistematica
microorganismelor
 Regn vegetal/ regn animal
 Haeckel sec. XIX:
 Regnul Protista-reuneşte microorganismele
(alge, fungi, bacterii, protozoare)
 Sec XX:
 Regn Procariot (celule simple de tip
procariot: bacterii)
 Regn Protista (celula de tip eucariot: alge,
protozoare, fungi)
Locul agenţilor infecţioşi în sistematica
microorganismelor

1. Procariote(celula bacteriana)

2. Protiste (cel. unicelulare de tip eucariote)

3. Vira

4. Prioni ?
 Celule
procariote şi eucariote

nu au nucleu adevãrat ci un cromozom

au toate caracterele celulelor evoluate
nucleu
organite celulare comune
nu au perete celular
se divid prin direct sau prin mitoza
haploid format dintr-o moleculã circularã de
ADN
lipsite de organite celulare comune cu
excepţia ribozomilor
au perete celular rigid
Se divid direct
 PROCARIOTE

 CYANOBACTERII – alge albastre, nu prezintã interes medical

 ARCHAEBACTERII – fara interes medical
 EUBACTERII
 Bacteriile clasice – forma variate cu perete celular
(descoperite în secolul trecut)
 Chlamydii şi rickettsii – bacterii cu habitat obligatoriu
intracelular
 Mycoplasme – bacterii lipsite în mod natural de peretele
celular
 PROTISTE

 ALGE - microorganisme eucariote, acvatice, fotosintetizante ,

nu prezintã interes medical cu excepţia agarului

 MYCETE – ciuperci microscopice, 100 de specii sunt de interes

medical

PROTOZOARE –
Flagelata
Rhisopoda
Ciliata
Sporozoa
 VIRUSURI

 Entitãţi infecţioase acelulare cu

parazitism obligatoriu intracelular
 Acid nucleic (ADN sau ARN) şi
un înveliş proteic – capsida.
Uneori au un înveliş suplimentar –
anvelopã.
 Inerte în afara celulei gazdã
 Paraziteazã celula la nivel genetic,
deviazã metabolismul acesteia în
scopul propriei replicãri

VIROIZI
Au structura simplã – formaţi numai dintr-un acid nucleic cu GM micã
Produc boli transmisibile ale plantelor
 PRIONI
entitãţi infecţioase de dimensiuni foarte mici (5nm) şi de naturã
proteicã

structura primarã a acestor proteine identicã cu cea a unor

proteine normale din celula nervoasã

Diferã însã prin structura terţiarã şi cuaternarã şi determinã

procese degenerative ale celulelor nervoase
 encefalopatia spongiformã a bovideelor,
 Boala Kuru
 Boala Alzheimer (presupuneri)
 etc
 MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA
BACTERIILOR
Dimensiunea – se exprimã în
microni
 în medie -1-10µ
 examinarea la MO

1µ

0,3-0,8µ
 Forma bacteriilor: 4 forme de baza

rotundã alungitã încurbatã spiralatã

Aşezarea bacteriilor
 Cocii

1.Cocii sunt bacterii

 rotunde – Staphylococcus
 ovale – Streptococcus
 lanceolate – Streptococcus pneumoniae
 reniforma – Neisseria (gonococ,meningococ)
în grãmezi sau ciorchine – stafilococii
în lanţuri – streptococi
în diplo ca douã boabe de cafea – gonococul
(Neisseria gonorrhoeae)
în diplo ca 2 flãcãri de lumânare – pneumococul
(Streptococcus pneumoniae)
Aşezarea cocilor
 Staphylococus
MO coloraţie Gram
Staphylococcus
ME
 Streptococcus
MO coloraţie Gram
Streptococcus
ME
Neisseria
ME
Streptococcus pneumoniae
MO
2. Bacilii sunt bacterii alungite, în formã de bastonaş cu capete:
 rotunjite (Enterobacteriaceae)
 tãiate drept şi dispuse în lanţuri (Bacillus anthracis)
 mãciucate (Corynebacterium diphteriae) şi dispuse ca literele
chinezeşti
 în formã de suveicã (Fusobacterium)
3. Bacterii încurbate
 Vibrioni
 Spirochete (Treponema pallidum)
 Leptospire (Leptospira interrogans)
 Spirili (Borrelia burgdorferi)

4. Cocobacili
 Haemophilus
 Bordetella
 Yersinia

5. Forme ramificate
 Actinomyces
 Nocardia
 Coloraţia gram

- se colorează frotiul cu cristal violet 1’

- se fixează cu lugol
- se decolorează cu alcool acetonă
- se recolorează cu fuxină

Gram negativ = roşu Gram pozitiv =violet

genul Staphylococcus Streptococcus pyogenes
Streptococcus pneumoniae Neisseria sp.
Streptococcus pneumoniae
Neisseria gonorhoeae / meningitidis
 Bacillus sp.
bacilii
(1,5 - 10µ);

Escherichia coli Corynebacterium diphteriae

 Bacillus anthracis Clostridium perfringens

Clostridium botulinum Clostridium tetani

 Klebsiella sp.

cocobacillus
- Yersinia pestis,
- Bordetella pertussis

-Haemophilus influenzae
fuzobacteria

(Fusobacterium sp. +
Treponema vincenti)
vibrions
(Vibrio cholerae);
spirochetae
Treponema pallidum,
Leptospira
Borrelia;
Exemple de Bacterii Gram pozitive
FORMA FAMILIA/GRUPU GENUL Dispozitie
BACTERIILOR L
Coci Micrococaceae Staphylococcus Ciorchine/
Micrococcus gramezi

Streptococcaceae Streptococcus lanturi

Enterococcus

Bacili Sporulaţi Bacillus – aerob Lanturi/diplo/

Clostridium-anaerob izolati

Actinomycetaceae Actinomyces Lanturi/izolati

Diverse Corynebacterium Litere

Listeria chinezesti/majuscul
e
Exemple de Bacterii Gram negative
FORMA FAMILIA/GRUPUL GENUL Dispozitie
BACTERIILOR
Coci Neisseriaceae Neisseria Reniformi/in diplo

Bacili Enterobacteriaceae Escherichia necaracteristica

Salmonella
Shigella
Klebsiella
Enterobacter
Proteus
Morganella
Yersinia
Pseudomonas Pseudomonas necaracteristica

Virgula Vibrionaceae Vibrio necaracteristica

Spiralate/forma literei S Spirillaceae Campylobacter necaracteristica

Helicobacter
Cocobacili Pasteurellaceae Pasteurella necaracteristica
Haemophilus
Diverse Brucella necaracteristica
Bordetella