Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 6
Dr. GURAU GABRIELA
GRAM POSITIVI
Acid lipoteichoic
Peptidoglican-acid teichoic
Membrana citoplasmatica
Citoplasma
GRAM NEGATIVI
Spatiul periplasmic
Por
Lipopolizaharide
Membrana externa
Membrana interna
Citoplasma
GENUL
STAPHYLOCOCCUS
DEFINITIE. INCADRARE:
Coci Gram-pozitivi
grmezi neregulate
aerobi, facultativ anaerobi
imobili
nesporulati
catalazo-pozitivi
DEFINITIE. INCADRARE:
HABITAT:
Staphylococcus aureus:
colonizeaz nrile si colonul
contaminare tegument
purttori sntosi: in colectivitate
10-40% ; in spital 40-70%
rezervor principal: mamifere si psri
contaminare mediu
HABITAT:
Staphylococcus aureus: suport material al
transmiterii:
sol,
nisip marin,
apa de mare si apa dulce,
suprafata plantelor,
fructe,
alimente,
imbrcminte,
mobilier,
covoare,
praful si aerul din incperi
HABITAT:
Stafilococii coagulazo-negativi:
colonizeaz nrile si tegumentul
constituenti ai florei cutanate (barier
de aprare antimicrobian)
rezervor de plasmide R transferabile
la S. aureus si la alti coci Gram +
CARACTERE
MORFOTINCTORIALE:
Coci gram-pozitivi
Frotiu din cultur pe mediu solid:
dispusi in grmezi neregulate din
cultur in mediu lichid sau din produs
patologic:
extracelular (rar intracelular)
lanturi scurte,
perechi
coci izolati
CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
Col. Gram, S. aureus
preparat de pe
geloz-snge se
observ dispozitia
tipic n ciorchine
(x1000)
CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
Col. Gram, S. aureus
coci G+, pot fi vzuti
de obicei n perechi,
dar ctiva sunt dispusi
n ciorchine (x1000)
CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
stafilococ - orange
CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
CARACTERE DE
CULTUR:
medii nutritive simple
medii complexe
medii hiperclorurate (Chapman)
Incubare:
18-24 ore,
35-37C
aerobioz
CARACTERE DE CULTUR:
pe medii solide:
Colonii: S;
in medii lichide
tulburare uniform cu depozit moderat la fundul
tubului
Pigment:
galben-auriu (Staphylococcus aureus)
alb (Staphylococcus epidermidis)
galben-citrin (Staphylococcus saprophyticus)
Hemoliz:
beta (datorat hemolizinei alfa)
cald-rece (datorat hemolizinei beta)
CARACTERE BIOCHIMICE
SI DE METABOLISM:
Catalazo-pozitivi; Oxidazo-negativi
Fermenteaz glucoza, manitolul,
lactoza, zaharoza etc. cu producere de
acid
Hidrolizeaz proteinele animale native:
hemoglobina, fibrina, cazeina, gelatina,
etc
Descompun fosfolipoproteinele
Colonii de S. aureus pe
Chapman (Manitol-SareAgar).
GENETIC:
Compozitia nucleotidic a ADN cromozomal: G+C
29-37%
Plasmide:
rezistenta la antibiotice
1. sinteza beta-lactamazei grup heterogen de
factori R (codific si rezistenta la metale grele,
spectrul fermentativ al zaharurilor, absorbtia fagilor
etc.)
2. Tulpini polirezistente- expresia asocierii mai
multor plasmide
3. Factori R purttori de rezistent combinat
numai pt. penicilin si eritromicin
Producerea unor toxine / enzime
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Capsula (acid glucozaminuronic)
prezent la S. aureus, mai ales in vivo;
caracter genotipic (tulpina incapsulat d
nastere spontan la variante necapsulate;)
Polizaharidul A (acid teichoic)
prezent la Staphylococcus aureus
Polizaharidul B (acid teichoic)
prezent la S. epidermidis
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Proteina A (proteina Cowan)
prezent la toate tulpinile de Staphylococcus
aureus;
este imunogen;
interactioneaz nespecific cu portiunea Fc a Ig G
efecte biologice:
anafilaxie local si sistemic la animale
reactii urticariene la om
activarea complementului generarea de
factori chemotactici
inhibarea activittii opsonizante a anticorpilor
proliferarea limfocitelor B umane etc.
Protein A inhibits
phagocytosis
Fc receptor
immunoglobulin
PHAGOCYTE
Protein A
BACTERIUM
30
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Adezinele:
proteine de suprafat specifice:
receptori pentru laminin,
fibronectin,
colagen;
rol in :
fixarea pe proteinele matriciale ale
celulei gazd;
invazia tesuturilor
rezistenta la fagocitoz
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Exoproteine:
proteine accesorii, imunogene;
sintetizate
pe medii la sfarsit faz exponential/inceput
faz stationar
in tesut pe tot parcursul fazei exponentiale
Coagulaza liber:
enzim care coaguleaz plasma citratat
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Hidrolaze:
Stafilokinaza liza cheagului de fibrin
(plasminogen in plasmin)
Nucleaza activitate endo- si
exonucleazic asupra ADN si ARN
Hialuronidaza hidrolizeaz
mucopolizaharidele
Lizostafina enzim produs de
Staphylococcus simulans
Lipaze contribuie la supravietuirea
stafilococului la nivelul dermului
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Hemolizine:
- hemolizina (-toxina):
hemoliz beta!!
lizeaz hematiile de iepure
efect dermonecrotic (i.d.)
efect letal (i.v.)
spasme ale muschilor netezi vasculari
-hemolizina (sfingomielinaza):
produs de 10-20% din stafilococii umani
hemoliz tip cald-rece
lizeaz hematiile de oaie, bou, om, cobai
citotoxic pentru culturi de celule, leucocite, macrofage
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Hemolizine:
-hemolizina:
lizeaz hematiile de iepure, om, oaie
inhibat de agar, polimeri sulfati (nu are
efect pe geloz-singe), colesterol, lipide
-hemolizina:
efect citopatic leucocite, culturi de
celule
asigur supravietuirea intrafagocitar
actiune dermonecrotic
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Exotoxine pirogene: toxine cu activitti patogene
Efecte imunosupresoare
Efect mitogen la nivelul limfocitelor T
supresoare
Cresc toxicitatea endotoxinelor germenilor
Gram
Efect piretogen
Exotoxine piretogene A si B
Enterotoxine stafilococice /50% din tulpini/ (5 tipuri
serologice)
TSST-1 (sindrom de soc toxic) /15% din tulpini/
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Leucocidina:
Actiune citolitic numai asupra
polimorfonuclearelor si macrofagelor
de om si iepure
Componenta F si S
Inhib chemotactismul leucocitelor
STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
PROCESUL INFECTIOS
STAFILOCOCIC:
PROCES INFECTIOS DE TIP INVAZIV
TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
PROCESUL INFECTIOS
STAFILOCOCIC
Foliculita infectia foliculului pilos
Furuncul abces in jurul foliculului
pilos
Hidrosadenit infectia glandei
sudoripare
Panaritiu infectie peri- sau
subunghial
PROCESUL INFECTIOS
STAFILOCOCIC
Mastit
Infectii ale plgilor chirurgicale,
muscate, tiate
Angina stafilococic otite,
mastoidite, sinusite etc.
Infectii urinare, uretrit, cistit,
pielonefrit
Anexite, infectii uterine post-abortu
PROCES INFECTIOS
DE TIP INVAZIV
Bacteriemie, septicemie
de la nivelul focarului primar
SCN infectia sau colonizarea
sunturilor ventriculare, cateterelor i.v.,
protezelor articulare etc.
Pneumonie la sugar
Enterocolita stafilococic
postantibioticoterapie
PROCES INFECTIOS
DE TIP INVAZIV
Focare septicemice metastatice
pulmonar (pneumonii, pleurezii)
renal
osos, articular
meningo-cerebral
aparat circulator (endocard, pericard,
endoteliu vascular)
TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
Toxiinfectia alimentar stafilococic
Ingestia enterotoxinei termorezistente
elaborat in aliment
Suficient cantitate foarte mic
Sursa:
om furuncul, sinusit, rar portaj,
asimptomatic
animal mastit, furunculoz
alimente: lactate, carne, ou, peste
latent 1-2 ore, perioad de stare 24-72 ore,
refacere 12-24 ore
TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
Leziuni de natur toxic cutanate sindromul
pielii oprite stafilococice
= boala exfoliativ generalizat (boala Ritter)
este necroza de origine toxic a epidermului
cauzat de toxina exfoliativ
apare initial eritem perioral care se extinde
apoi la tot corpul
aparitia bulelor mari cu lichid clar este urmat
de ruperea straturilor superficiale ale epidermei
vindecarea are loc la intervale de 10 zile de la
aparitia anticorpilor protectori
TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
Sindrom de soc toxic stafilococic
STTS: hipertermie, hipotensiune,
vrsturi, diaree, mialgii, conjunctivit,
insuficient hepatic si renal acut,
rash scarlatiniform, descuamarea
tegumentelor palmare si plantare, stare
de soc
! tampoane vaginale
impetigo stafilococic
urcior
invazia foliculului pilos
- abces
carbuncul
afectati mai multi
foliculi pilosi adiacenti
centrul necrotic se
elimin ulceratie
cicatrice
impetigo - cruste
vezicule sparte cruste
impetigo - pustule
adult
pustule
diseminare
sistemic rar
mastita
GENUL
STREPTOCOCCUS
DEFINITIE. NCADRARE.
CLASIFICARE
coci sferici Gram-pozitivi
formeaz perechi sau lanturi n cursul
diviziunii celulare
pretentiosi nutritiv
imobili si nesporulati
unele specii au capsul
DEFINITIE. NCADRARE.
CLASIFICARE
Cresc bine la presiuni reduse ale
oxigenului, unele specii chiar n prezenta
de 5% CO2
catalaz si oxidaz negativi
majoritatea sunt hemolitici
Descompun glucoza cu formare de acid
lactic si fr eliberare de gaz
CRITERII DE CLASIFICARE
morfologia coloniilor si hemoliza produs
pe agar snge;
specificitatea serologic a substantelor
specifice de grup si de tip;
reactiile biochimice;
rezistenta la factori fizici si chimici;
diferite caracteristici ecologice.
streptococi -hemolitici:
zon de hemoliz verzuie, incomplet
datorat producerii de peroxid de hidrogen;
streptococi nehemolitici.
Clasificarea antigenic
Rebecca Lancefield (1933)
criteriu de clasificare
prezenta polizaharidului C n peretele celular,
un antigen cu specificitate de grup
prezent la toate grupele de streptococi
exceptie grup A D la care este nlocuit cu acid
glicerol-teichoic.
Clasificarea antigenic
streptococi grupabili
ncadrati n 20 grupe serologice notate cu A
H si K W;
streptococi negrupabili
nu au antigenul de grup
se ncadreaz
Streptococcus pneumoniae
majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei
oro-faringiene si bucale
aglutinare pe lam
n raport cu patogenitatea
streptococi patogeni
I. Grupul piogenic
1. S. pyogenes
2. S. agalactiae
3. Streptococi grupele C, G
cavittii bucale,
tractului digestiv
tractului genito-urinar,
cilor respiratorii superioare,
tegumentului,
tesuturilor moi
osului.
V. Grupul bovis
streptococii de grup D
nonhemolitici
PYR-negativi
reactie pozitiv la biI-esculin.
V. Grupul bovis
S.bovis prezint interes medical
izolat de la bovine, ovine, porci, cini,
porumbei
se poate transmite accidental la om
apartine florei normale a colonului
ocazional produce, la pacientii cu leziuni ale
colonului
endocardit subacut
bacteriemie
Habitat
larg rspnditi n natur
gzduiti de
om
animale
Habitat
fac parte din microbiota indigen a
tractului respirator,
digestiv
genital;
Caractere morfotinctoriale
coci gram-pozitivi,
sferici sau ovoidali
diametrul de circa
1m
dispusi n lanturi
biopsie pleural,
coloratie Gram
Caractere morfotinctoriale
S. agalactiae (grup B)
Col. Gram
frotiu din scurgere
cervical
diplococi G+ (x1000)
S. pyogenes (grup A)
Col. Gram
exsudat
coci n lanturi G+ (x1000
Caractere morfotinctoriale
S. pyogenes
Col. Gram
frotiu de pe G-sg.
n perechi (x1000).
S. pyogenes
Col. Gram
frotiu de pe mediu lichid
lanturi lungi (x1000)
Caractere morfotinctoriale
Unii streptococi - capsul polizaharidic
Cele mai multe tulpini din speciile de grup
A, B si C produc capsule din acid
hialuronic
Capsulele sunt mai evidente n culturile
tinere si mpiedic fagocitoza
Pilii streptococici sunt acoperiti de acid
lipoteichoic si au rol n aderent
Caractere de cultur
aerobi, facultativ anaerobi
germeni pretentiosi
geloz-snge
snge de berbec
snge de cal
Caractere de cultur
pe medii solide
colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm
Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A colonii punctiforme
Caractere de cultur
Tulpinile necapsulate
colonii S (glossy)
mici,
rotunde,
opace,
strlucitoare
Caractere de cultur
Tulpinile capsulate
colonii mucoide (de tip M)
rotunde,
strlucitoare,
cu tendint la confluare
Caractere de cultur
cultur pe geloza
snge
colonii mici, cenusii
zon larg de beta
hemoliz
5% CO2
favorizeaz betahemoliza
Caractere biochimice
hemoliza
sensibilitatea la
vancomicin
bil
hidroliza esculinei
toleranta la sare
hidroliza L-pyrolidonyl--naphtylamid
(PYR)
Caractere biochimice
sensibilitatea la
bacitracin
optochin
sulfametoxazol-trimetoprim
Caractere biochimice
S. pyogenes pe geloza-snge
Caractere biochimice
S. agalactiae pe gelozasnge
colonii nconjurate de
zone clare de hemoliz
alte grupuri Lancefield, n
afara grupului A, sunt
rezistente la Bacitracin
Caractere biochimice
Streptococ grup C
pe geloza snge
S. faecalis pe geloza
snge
hemoliz variabil (a,b,
nici una)
n acest - b-hemoliz
Caractere biochimice
S. agalactiae pe Mac
Agar
Grupurile B si D
tolerante la bil pot
creste pe Mac.Agar.
Caractere biochimice
S. agalactiae pe agar bilesculin
Grupurile B si D cresc n prezenta
bilei
grupul B de streptococi nu
hidrolizeaz esculina mediul nu
este nnegrit
Caractere biochimice
TESTUL COMERCIAL
BETA-LIZIN CAMP
disc cu beta-lizin
Caractere biochimice
S.aureus
Zon de
activitate
hemolitic
Test CAMP
Streptococul piogen
distrus n 30 de minute la 56C c ldur umed
Structura peretelui
substanta T
de natur proteic
permite diferentierea speciei n serotipuri distincte de
serotipurile M
identificate prin aglutinarea cu antiser specific;
nucleoproteine (substante P)
probabil alctuiesc cea mai mare parte din corpul
streptococic;
membrana citoplasmatic
reactioneaz ncrucisat cu
sarcolema fibrelor miocardice
membrana bazal a glomerulului renal;
Streptococcus agalactiae
- factori de patogenitate
Capsula polizaharidic:
antigenic,
determin diferentierea Streptococcus agalactiae n serotipurile
Ia, Ib, II, III, IV, V, VI, VII, VIII;
are actiune antifagocitar;
Hemolizina
Hialuronidaza etc..
Rspuns imun
specificitate de tip
lmunitatea fat de streptococi de grup A
anticorpi specifici anti-proteina M
au efect opsonizant
persist toat viata si pot fi identificati serologic
dup scarlatin
imunitate durabil, eventual pentru toat viata
Rspuns imun
anticorpi anti-streptolizin O
identificati prin teste serologice (reactia ASLO)
titrul anticorpilor poate fi util n diagnosticarea
bolilor poststreptococice
ac. anti-polizaharid C
ac. anti-hialuronidaz
ac. anti-streptokinaz
ac. anti-streptodornaza etc.
nu au rol protector
pot fi utili n diagnosticul
infectiei streptococice
recente la cei cu
suspiciunea de RAA sau
GNA
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Boli invazive datorate streptococilor
piogeni
Erizipelul
Febra puerperal
Sepsisul streptococic.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Boli localizate:
Faringita streptococic
Scarlatina
Impetigo streptococic
Endocardita infectioas
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Bolile poststreptococice
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Glomerulonefrita acut (GNA)
la circa 3 sptmni dup infectia streptococic
dup faringite cu serotipurile M 1, 3, 4, 25
dup infectii cutanate cu serotipurile M n special dat
de tipurile 12, 2, 49, 59-61
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Reumatismul articular acut (febra reumatismal)
dup infectia faringian netratat, mai ales la copii cu
vrste cuprinse ntre 6-15 ani.
Anumite tipuri de streptococi de grup A contin antigene
care reactioneaz ncrucisat cu structuri din tesutul cardiac
uman sau cu structuri de la nivelul ganglionilor bazali.
n patogenia RAA sunt incluse toate tipurile de
hipersensibilitate, n special cele de tip II (citotoxic) si de
tip IV (mecanism celular/ntrziat), dar si fenomene
autoimune.
Tulpinile reumatogene apartin serotipurilor M 1, 3, 5, 6, 12,
14, 18, 19, 24, 29, au afinitate pentru mucoasa faringian
si au receptori pentru anticorpi comuni cu tesutul cardiac.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
Infectiile nou-nscutului:
infectii precoce
n primele 5 zile de viat
contaminarea: intrauterin sau n timpul travaliului de la mame
colonizate vaginal cu Streptococcus agalactiae.
implicate serotipurile Ia, Ib, II, III.
Copilul prezint infectie pulmonar grav, septicemie de multe
ori cu evolutie grav spre deces.
infectii tardive
ncepnd cu prima sptmn dup nastere pn la vrsta de 3
luni
transmise de personalul de ngrijire sau de membrii familiei
Este implicat serotipul III si se manifest ca meningit purulent.
PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
Infectiile adultului:
afectate persoane tarate (diabetici, vrstnici)
meningite,
endocardite,
infectii urinare.
scarlatina
erizipel al fetei
faza acut
ERIZIPEL
convalescent
faza acut
ERIZIPEL
convalescent
IMPETIGO CONTAGIOS
FAT PICIOR
Catalase
Staphylococcus (Clusters)
Coagulase
S. aureus
Beta hemolytic
mannitol
yellow
S. epidermidis
Non-hemolytic
mannitol
white
Hemolysis/Test
BETA: Bacitracin
S. pyogenes (group A)
CAMP/ Hippurate
S. agalactiae (group B)
S. pneumoniae
6.5% NaCl
Enterococcus
Bile Esculin
6.5% NaCl
Group D
Non-Enterococcus
Group D
148
Streptococcus pneumoniae
DEFINITIE. NCADRARE
inadrat in grupul filogenetic III - grupul mitis
este alfa-hemolitic
are ca habitat organismul uman
coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati, dispusi in diplo pe
axul longitudinal
inconjurati de capsul,
nesporulati, imobili, aerobi si facultativ anaerobi
cresterea favorizat in atmosfer de 5% CO2 la o
temperatur de 37C
principalul agent patogen implicat in etiologia otitei medii
si in alte infectii respiratorii, incluzand pneumonia
Habitat
flora normal a tractului respirator superior
bucal
nazal
faringian
frecventa portajului oro-faringian - 30-70%
poate coloniza
mucoasa genito-urinar
intestinul
Caractere morfotinctoriale
coci gram-pozitivi
alungiti, lanceolati
dispusi in diplo sau in lanturi scurte
tulpinile patogene capsul
inconjoar
o pereche
un lant de pneumococi
imobili
nesporulati
S. pneumoniae
- coloratie Gram
Capsula pneumococica(x1000)
Caractere de cultur
pretentiosi
nu se dezvolt pe medii simple
necesit medii imbogtite cu
sange
ser
lichid de ascit
glucoz
aerobi si facultativ anaerobi
multiplicarea favorizat de o atmosfer de 5%
CO2 la o temperatur de 37C
Caractere de cultur
geloz-sange
colonii de tip R pentru tulpinile necapsulate
colonii de tip M pentru tulpinile incapsulate
zon de -hemoliz
asemntoare cu cea a tulpinilor de S. viridans
dup 18-24 de ore coloniile mucoide in centru
o deprimare aspect crateriform =fenomenul
de autoliz
in mediile de cultur lichide tulbur omogen
mediul
Caractere biochimice
elaboreaz enzime
zaharolitice
proteolitice
lipolitice
Descompun zaharurile
glucoza - principala surs de energie pentru pneumococ
fermentarea inulinei
reprezint un caracter biochimic important
util in diferentierea pneumococilor de Streptococcus
viridans
care produce pe geloz-sange acelasi tip de hemoliz
alfa dar nu fermenteaz acest zahar
Caractere biochimice
produce enzime autolitice
fenomen indus si accelerat de
bil
sruri biliare
acizi biliari
diferentiere intre S.pneumoniae (A) si streptococii hemolitici din cavitatea bucal (B S.mitis) cu discul de
optochin (P)
macrolide
rifampicin
cefalosporine
cloramfenicol
sulfametoxazol-trimetoprim
clindamicin
tetraciclin, etc.
Structur antigenic
polizaharidul C
la nivelul peretelui
contine acid teichoic
analog cu cel al grupului Lancefield dar antigenic distinct
are specificitate de specie fiind comun tuturor
pneumococilor
proteina M
de suprafat
distinct de proteina M a tulpinilor de Streptococcus
pyogenes
caracteristic pentru fiecare tip
tipuri de pneumococ - distincte fat de cele
corespunztoare polizaharidului C
Structur antigenic
capsula polizaharidic (antigenul K)
cel mai important determinant antigenic
caracter de patogenitate
are specificitate de tip
aproximativ 90 de serotipuri capsulare
diferite pot fi identificate prin reactia de
umflare a capsulei cu seruri specifice
anticapsulare polivalente si monovalente,
(reactia Neufeld)
S.pneumoniae
testul de umflare al capsulei Neufeld-Quellung
Rspuns imun
Imunitatea fat de infectia pneumococic
are specificitate de tip
depinde de
anticorpii opsonizanti anticapsulari
functia fagocitelor
Caractere de patogenitate
germen conditionat patogen
poate deveni patogen prin virulent
multiplicare
invazivitate
Virulenta depinde de prezenta capsulei
polizaharidice
care confer rezistenta la fagocitoz
permite invazivitatea
Caractere de patogenitate
pneumolizina
lizin asemntoare streptolizinei O
eliberat prin autoliza celulei bacteriene
are efecte
hemolitice
leucolitice
dermonecrotice
PATOGENIE. BOALA LA OM
La aparitia infectiei concur
factorii de patogenitate ai tulpinii de
pneumococ
factorii care predispun gazda la infectie:
anomalii constitutionale sau dobandite ale tractului respirator
ca infectii virale, alergii locale, obstructii bronsice, afectri ale
tractului respirator datorate substante iritante etc.;
intoxicatia cu alcool sau droguri, care deprim activitatea
fagocitar si reflexul de tuse;
malnutritia, hiposplenismul sau deficientele sistemului
complement
PATOGENIE. BOALA LA OM
BOALA LA OM
infectii acute ale tractului respirator inferior:
bronsit
pneumonie
infectii ale cavittilor conecte ale tractului
respirator
sinusit
otit medie acut
mastoidit
BOALA LA OM
alte infectii
peritonit
meningit
endocardit
conjunctivit etc.
TRATAMENT
antibiograma este astzi strict necesar in infectiile
pneumococice
testarea sensibilittii fat de penicilin - realizat cu
microcomprimate de oxacilin de 1 g/ml
Diametrul zonei de inhibitie
20 mm corespunde tulpinilor sensibile fat de
penicilin
19 mm defineste tulpini rezistente
acestora din urm li se determin CMI
pentru tulpini cu nivel sczut de rezistent
la penicilin este de 0,1-1 g/ml
pentru tulpini cu nivel alt de rezistent
are
valoare > 2 g/ml
TRATAMENT
tulpinile cu rezistent inalt la penicilin
prezint asociat multirezistent fat de
antibiotice
corespund anumitor serotipuri capsulare
de pneumococ: 6, 9, 14, 19, 23,
serotipuri cuprinse in vaccinurile disponibile
actualmente
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
Infectiile pneumococice evolueaz
endemic
epidemic in colectivittile inchise
sursele de infectie cu S.pneumoniae
purttori de pneumococi virulenti
NU bolnavul
transmiterea - pe cale aerian
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
adulti
serotipurile capsulare 1-8 responsabile
de
75% din cazurile de pneumonie pneumococic
mai mult de jumtate din cazurile fatale care
urmeaz unei bacteriemii pneumococice
copii
serotipurile capsulare 6, 14, 19 si 23
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
posibil imunizarea cu polizaharide capsulare specifice
vaccinurile disponibile contin 14 sau, dup 1983, 23 de
antigene capsulare ce corespund serotipurilor circulante
intr-un teritoriu
contin antigene capsulare cuplate cu o protein
purttoare extras din membrana extern a
meningococului.
protectie antivaccinal de circa 90% impotriva
pneumoniei bacteriene
indicate pentru imunizarea: copiilor; persoanelor in
varst; pacientilor imunodeprimati
Vaccinurile antipneumococice au o imunogenicitate
redus
la copiii mai mici de 2 ani
la pacientii cu limfom Hodgkin
EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
sunt de dorit
evitarea factorilor predispozanti
stabilirea prompt a diagnosticului
instituirea precoce a antibioterapiei
corespunztoare tulpinii izolate si
identificate
Genul Enterococcus
DEFINITIE. NCADRARE
DEFINITIE. NCADRARE
Enterococii
initial inclusi n grupa D Lancefield a
genului Streptococcus
1984 - genul Enterococcus s-a separat
din genul Streptococcus
pe baza diferentelor genetice
prin hibridarea ADN-ADN
DEFINITIE. NCADRARE
n prezent genul Enterococcus
cuprinde 19 specii
3 sunt mai frecvent implicate n
patologia uman:
E.faecalis
E.faecium
E.durans
Habitat
componenti ai florei comensale a omului si
animalelor :
tractului digestiv
tractului genito-urinar
tractul biliar
Supravietuiesc n
ap,
sol,
alimente,
insecte.
Caractere morfotinctoriale
coci sferici, ovalari sau coco-bacilari
Gram pozitivi
dispusi n diplo, lanturi scurte sau izolat
imobili
necapsulati
nesporulati
Caractere de cultur
medii suplimentate cu 5% snge de berbec
incubare aerob la 37C
limite ale temperaturii de crestere ntre 10C si
45C
izolarea enterococilor din produse patologice
contaminate
medii de cultur selective:
agar bil-esculin-azid
agar Columbia cu supliment de colistin si acid nalidixic
Caractere de cultur
Pe mediile solide
colonii de tip S,
-, - sau nehemolitice
E. faecalis pe geloza-snge
aici - nehemolitic, dar n alte cazuri poate fi a sau b hemolitic
Caractere biochimice
catalaz negativ
oxidaz negativ
cresc n bulion mbogtit cu 6,5% NaCl
hidrolizeaz esculina n prezenta a 40%
bil sau sruri biliare
produc
pyrolidonyl-arylamidaz
leucinaminopeptidaz
Caractere biochimice
Pe baza
fermentrii manitolului, sorbozei, sorbitolului
a capacittii de hidroliz a argininei
enterococii sunt clasificati n 5 grupe
n cadrul lor speciile se diferentiaz n
functie de fermentarea
arabinozei
rafinozei
zaharozei
Caractere biochimice
Grupa I, cuprinde 5 specii diferentiate pe baza
fermentrii arabinozei, rafinozei si a utilizrii piruvatului;
Grupa II cu 5 specii identificate pe baza producerii de
pigment, a mobilittii si a capacittii de a tolera teluritul;
Grupa III cu 3 specii si 2 variante recunoscute pe baza
utilizrii piruvatului si a fermentrii arabinozei, rafinozei si
zaharozei;
Grupa IV cuprinde 2 specii diferentiate pe baza
producerii de pigment si a fermentrii sorbitolului;
Grupa V cu 1 specie si 3 variante cuprinde tulpini care
nu descompun arginina.
Structur antigenic
Toate speciile din genul Enterococcus
posed un antigen de suprafat
corespunde serogrupului D n clasificarea
Lancefield a streptococilor
Caractere de patogenitate
factori de virulent
Hemolizina / bacteriocina
protein codificat plasmidic
actiune litic pe hematiile umane
actioneaz ca bacteriocin asupra altor coci
Gram pozitivi
Caractere de patogenitate
factori de virulent
Factorul de agregare
protein de suprafat
codificat plasmidic
determin agregarea enterococilor
poate media aderenta enterococilor la celulele
epiteliului urinar infectii urinare
poate initia aderenta la tesutul endocardic
endocardit
Caractere de patogenitate
factori de virulent
Gelatinaza
peptidaz extracelular
similar elastazei produs de Pseudomonas
aeruginosa
identificat la un numr mare de tulpini de
enterococ izolate de la
pacienti cu endocardit
la pacienti spitalizati
Caractere de patogenitate
factori de virulent
Acidul lipoteichoic
Tulpinile de enterococ ce posed acidul
lipoteichoic determin un rspuns inflamator
exagerat din partea gazdei
E.faecium poate avea un nvelis subtire de
carbohidrat care confer tulpinii rezistent la
fagocitoz
de nivel sczut
mediat de gene cromozomale
netransferabil altor bacterii;
rezistent dobndit
de nivel nalt
mediat de plasmide si transpozoni
transferabil altor bacterii
Rezistenta la penicilin
2 mecanisme de rezistent:
prin beta-lactamaz
prin modificarea afinittii proteinei de legare a
penicilinei (PLP5)
VanA,
VanB,
VanC,
VanD,
VanE
PATOGENIE. BOALA LA OM
bacterii conditionat patogene
pot fi implicate etiologic n:
Infectii ale tractului urinar
nosocomiale (15%)
comunitare
la pacienti cu uropatii obstructive, mai frecvent la
brbati vrstnici;
Ocup locul al III-lea n etiologia endocarditei
subacute
Bacteriemie la
vrstnici
pacienti cu imunitatea deprimat
PATOGENIE. BOALA LA OM
Infectii mixte
asocieri cu enterobacterii sau bacterii
anaerobe
infectii ale:
plgilor chirurgicale
ulcerelor de decubit
peritonite
infectii biliare
abcese intraabdominale
PATOGENIE. BOALA LA OM
Specia mai frecvent implicat n patologia uman
E.faecalis (90%)
E.faecium (8%)
E.raffinosus,
E.durans,
E.casseliflavus,
E.avium
TRATAMENT
sub controlul antibiogramei
n infectiile urinare poate fi util
nitrofurantoina
fluorochinolonele
TRATAMENT
Pentru tulpinile vancomicino-rezistente
sunt disponibile 2 antibiotice noi:
quinupristin/dalfopristin
linezolid
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
Sursa de infectie
omul
colonizat
cu infectii enterococice
animalul
colonizat
cu infectii cauzate de enterococi
Transmiterea
indirect prin intermediul suporturilor materiale:
obiecte contaminate,
aer,
ap,
sol
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
germeni oportunisti
cauzeaz infectii numai n anumite conditii
factorii de risc:
spitalizarea prelungit,
manevre invazive terapeutice sau exploratorii,
deficiente ale sistemului imun,
uzul irational de antibiotice
interventii chirurgicale pe tractul
digestiv,
urinar
EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
prevenirea infectiilor cu enterococi, n
special cu VRE:
necesar o activitate de supraveghere
sustinut care s aib n vedere:
Depistarea tulpinilor VRE printr-un screening de
rutin a tulpinilor de enterococ izolate;
Decontaminarea suprafetelor;
Izolarea pacientilor cu infectii cauzate de VRE etc.