Sunteți pe pagina 1din 221

Coci gram pozitivi aerobi

CURS 6
Dr. GURAU GABRIELA

Coci gram pozitivi

GRAM POSITIVI
Acid lipoteichoic

Peptidoglican-acid teichoic

Membrana citoplasmatica

Citoplasma

GRAM NEGATIVI
Spatiul periplasmic

Por

Lipopolizaharide

Membrana externa

Membrana interna

Citoplasma

GENUL
STAPHYLOCOCCUS

DEFINITIE. INCADRARE:

Coci Gram-pozitivi
grmezi neregulate
aerobi, facultativ anaerobi
imobili
nesporulati
catalazo-pozitivi

DEFINITIE. INCADRARE:

Grupe de interes medical:


Stafilococi coagulaz - pozitivi
Staphylococcus aureus
Stafilococi coagulaz - negativi:
Staphylococcus epidermidis
Staphylococcus saprophyticus

HABITAT:
Staphylococcus aureus:
colonizeaz nrile si colonul
contaminare tegument
purttori sntosi: in colectivitate
10-40% ; in spital 40-70%
rezervor principal: mamifere si psri
contaminare mediu

HABITAT:
Staphylococcus aureus: suport material al
transmiterii:
sol,
nisip marin,
apa de mare si apa dulce,
suprafata plantelor,
fructe,
alimente,
imbrcminte,
mobilier,
covoare,
praful si aerul din incperi

HABITAT:
Stafilococii coagulazo-negativi:
colonizeaz nrile si tegumentul
constituenti ai florei cutanate (barier
de aprare antimicrobian)
rezervor de plasmide R transferabile
la S. aureus si la alti coci Gram +

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE:
Coci gram-pozitivi
Frotiu din cultur pe mediu solid:
dispusi in grmezi neregulate din
cultur in mediu lichid sau din produs
patologic:
extracelular (rar intracelular)
lanturi scurte,
perechi
coci izolati

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
Col. Gram, S. aureus
preparat de pe
geloz-snge se
observ dispozitia
tipic n ciorchine
(x1000)

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
Col. Gram, S. aureus
coci G+, pot fi vzuti
de obicei n perechi,
dar ctiva sunt dispusi
n ciorchine (x1000)

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
stafilococ - orange

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE

CARACTERE DE
CULTUR:
medii nutritive simple
medii complexe
medii hiperclorurate (Chapman)
Incubare:
18-24 ore,
35-37C
aerobioz

CARACTERE DE CULTUR:
pe medii solide:
Colonii: S;
in medii lichide
tulburare uniform cu depozit moderat la fundul
tubului
Pigment:
galben-auriu (Staphylococcus aureus)
alb (Staphylococcus epidermidis)
galben-citrin (Staphylococcus saprophyticus)
Hemoliz:
beta (datorat hemolizinei alfa)
cald-rece (datorat hemolizinei beta)

S. aureus pe G-sg coloniile sunt de 1-2 mm,


netede si au un aspect tipic: paint drop

S. epidermidis pe G-sg: aceast specie are


de obicei colonii albe

Coloniile pe Agar nutritiv prezint un


pigment auriu la S. aureus si pigment alb
la S. epidermidis

S. aureus pe Mac. Agar.


N.B. (exist mai multe tipuri de Mac.Agar dar
stafilococii nu cresc pe oricare din acestea)

CARACTERE BIOCHIMICE
SI DE METABOLISM:
Catalazo-pozitivi; Oxidazo-negativi
Fermenteaz glucoza, manitolul,
lactoza, zaharoza etc. cu producere de
acid
Hidrolizeaz proteinele animale native:
hemoglobina, fibrina, cazeina, gelatina,
etc
Descompun fosfolipoproteinele

Colonii de S. aureus pe
Chapman (Manitol-SareAgar).

Coloniile de S. aureus -nconjurate de o


zon galben-luminoas datorat
fermentrii manitolului si eliberrii de acid;
alti stafilococi mediul rmne rosu 48
de ore incubat la 37C

S.aureus- descompune manitolul


S.epidermidis- nu descompune manitolul

REZISTENTA FAT DE FACTORII


FIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:
rezist
in culturi, la frigider citeva luni;
in puroi uscat 2-3 luni;
relativ rezistenti la
antiseptice/dezinfectante (30 la alcool 70;
10 la fenol 2%)
radiatii gamma
coloranti violet de gentian, fuxina acid,
verde malachit etc.

REZISTENTA FAT DE FACTORII


FIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:
distrusi in 60 minute la temperatura de
60C
sensibili la bacteriofagi, la UV
efect bacteriostatic: suc de lmiie, mr,
ananas, caise, piersici, ciocolat, cacao

REZISTENTA FAT DE FACTORII


FIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:
DEOSEBIT DE REZISTENTI LA
ANTIBIOTICE !!!
Peste 95% rezistenti la penicilin
Rezistent la meticilin (oxacilin)
=polirezistente
(cefalosporine,eritromicina,clindamicina)
Sensibil la vancomicin

GENETIC:
Compozitia nucleotidic a ADN cromozomal: G+C
29-37%
Plasmide:
rezistenta la antibiotice
1. sinteza beta-lactamazei grup heterogen de
factori R (codific si rezistenta la metale grele,
spectrul fermentativ al zaharurilor, absorbtia fagilor
etc.)
2. Tulpini polirezistente- expresia asocierii mai
multor plasmide
3. Factori R purttori de rezistent combinat
numai pt. penicilin si eritromicin
Producerea unor toxine / enzime

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Capsula (acid glucozaminuronic)
prezent la S. aureus, mai ales in vivo;
caracter genotipic (tulpina incapsulat d
nastere spontan la variante necapsulate;)
Polizaharidul A (acid teichoic)
prezent la Staphylococcus aureus
Polizaharidul B (acid teichoic)
prezent la S. epidermidis

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Proteina A (proteina Cowan)
prezent la toate tulpinile de Staphylococcus
aureus;
este imunogen;
interactioneaz nespecific cu portiunea Fc a Ig G
efecte biologice:
anafilaxie local si sistemic la animale
reactii urticariene la om
activarea complementului generarea de
factori chemotactici
inhibarea activittii opsonizante a anticorpilor
proliferarea limfocitelor B umane etc.

Protein A inhibits
phagocytosis
Fc receptor
immunoglobulin

PHAGOCYTE
Protein A
BACTERIUM

30

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:

Factor de agregare (clumping factor):


este coagulaza legat pe suprafata
celulei bacteriene (receptor pentru
fibrinogen);
prezent la tulpinile de Staphylococcus
aureus necapsulate

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Adezinele:
proteine de suprafat specifice:
receptori pentru laminin,
fibronectin,
colagen;
rol in :
fixarea pe proteinele matriciale ale
celulei gazd;
invazia tesuturilor
rezistenta la fagocitoz

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Exoproteine:
proteine accesorii, imunogene;
sintetizate
pe medii la sfarsit faz exponential/inceput
faz stationar
in tesut pe tot parcursul fazei exponentiale

Coagulaza liber:
enzim care coaguleaz plasma citratat

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Hidrolaze:
Stafilokinaza liza cheagului de fibrin
(plasminogen in plasmin)
Nucleaza activitate endo- si
exonucleazic asupra ADN si ARN
Hialuronidaza hidrolizeaz
mucopolizaharidele
Lizostafina enzim produs de
Staphylococcus simulans
Lipaze contribuie la supravietuirea
stafilococului la nivelul dermului

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:

Hemolizine:
- hemolizina (-toxina):
hemoliz beta!!
lizeaz hematiile de iepure
efect dermonecrotic (i.d.)
efect letal (i.v.)
spasme ale muschilor netezi vasculari
-hemolizina (sfingomielinaza):
produs de 10-20% din stafilococii umani
hemoliz tip cald-rece
lizeaz hematiile de oaie, bou, om, cobai
citotoxic pentru culturi de celule, leucocite, macrofage

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Hemolizine:
-hemolizina:
lizeaz hematiile de iepure, om, oaie
inhibat de agar, polimeri sulfati (nu are
efect pe geloz-singe), colesterol, lipide
-hemolizina:
efect citopatic leucocite, culturi de
celule
asigur supravietuirea intrafagocitar
actiune dermonecrotic

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:
Exotoxine pirogene: toxine cu activitti patogene
Efecte imunosupresoare
Efect mitogen la nivelul limfocitelor T
supresoare
Cresc toxicitatea endotoxinelor germenilor
Gram
Efect piretogen
Exotoxine piretogene A si B
Enterotoxine stafilococice /50% din tulpini/ (5 tipuri
serologice)
TSST-1 (sindrom de soc toxic) /15% din tulpini/

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:

Leucocidina:
Actiune citolitic numai asupra
polimorfonuclearelor si macrofagelor
de om si iepure
Componenta F si S
Inhib chemotactismul leucocitelor

STRUCTURA ANTIGENIC:
Structuri antigenice legate de corpul celular:

Exfoliatina (toxina epidermolitic):


protein termolabil, acid-labil
produs de 5% din tulpinile de
Staphylococcus aureus
2 variante antigenice
ETB codificat de un plasmid
ETA codificat cromozomial

PROCESUL INFECTIOS
STAFILOCOCIC:
PROCES INFECTIOS DE TIP INVAZIV

TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC

PROCESUL INFECTIOS
STAFILOCOCIC
Foliculita infectia foliculului pilos
Furuncul abces in jurul foliculului
pilos
Hidrosadenit infectia glandei
sudoripare
Panaritiu infectie peri- sau
subunghial

PROCESUL INFECTIOS
STAFILOCOCIC
Mastit
Infectii ale plgilor chirurgicale,
muscate, tiate
Angina stafilococic otite,
mastoidite, sinusite etc.
Infectii urinare, uretrit, cistit,
pielonefrit
Anexite, infectii uterine post-abortu

PROCES INFECTIOS
DE TIP INVAZIV
Bacteriemie, septicemie
de la nivelul focarului primar
SCN infectia sau colonizarea
sunturilor ventriculare, cateterelor i.v.,
protezelor articulare etc.
Pneumonie la sugar
Enterocolita stafilococic
postantibioticoterapie

PROCES INFECTIOS
DE TIP INVAZIV
Focare septicemice metastatice
pulmonar (pneumonii, pleurezii)
renal
osos, articular
meningo-cerebral
aparat circulator (endocard, pericard,
endoteliu vascular)

TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
Toxiinfectia alimentar stafilococic
Ingestia enterotoxinei termorezistente
elaborat in aliment
Suficient cantitate foarte mic
Sursa:
om furuncul, sinusit, rar portaj,
asimptomatic
animal mastit, furunculoz
alimente: lactate, carne, ou, peste
latent 1-2 ore, perioad de stare 24-72 ore,
refacere 12-24 ore

TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
Leziuni de natur toxic cutanate sindromul
pielii oprite stafilococice
= boala exfoliativ generalizat (boala Ritter)
este necroza de origine toxic a epidermului
cauzat de toxina exfoliativ
apare initial eritem perioral care se extinde
apoi la tot corpul
aparitia bulelor mari cu lichid clar este urmat
de ruperea straturilor superficiale ale epidermei
vindecarea are loc la intervale de 10 zile de la
aparitia anticorpilor protectori

TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE
STAFILOCOCIC
Sindrom de soc toxic stafilococic
STTS: hipertermie, hipotensiune,
vrsturi, diaree, mialgii, conjunctivit,
insuficient hepatic si renal acut,
rash scarlatiniform, descuamarea
tegumentelor palmare si plantare, stare
de soc
! tampoane vaginale

impetigo stafilococic

urcior
invazia foliculului pilos
- abces

carbuncul
afectati mai multi
foliculi pilosi adiacenti
centrul necrotic se
elimin ulceratie
cicatrice

impetigo bulos al fetei


S.aureus
infectie superficial a
pielii
eruptie initial n jurul
nasului,gurii diseminare
rapid la alte zone
vezicule cu puroi se
sparg cruste
copii, tineri
invazie sistemic
-deces

impetigo - cruste
vezicule sparte cruste

impetigo - pustule

adult
pustule
diseminare
sistemic rar

sindromul pielii oprite


cauz: S.aureus
productor de
exfoliatin
exotoxin
epidermolitic

sindromul pielii oprite boala


Ritter
la nou-nscut

mastita

GENUL
STREPTOCOCCUS

DEFINITIE. NCADRARE.
CLASIFICARE
coci sferici Gram-pozitivi
formeaz perechi sau lanturi n cursul
diviziunii celulare
pretentiosi nutritiv
imobili si nesporulati
unele specii au capsul

DEFINITIE. NCADRARE.
CLASIFICARE
Cresc bine la presiuni reduse ale
oxigenului, unele specii chiar n prezenta
de 5% CO2
catalaz si oxidaz negativi
majoritatea sunt hemolitici
Descompun glucoza cu formare de acid
lactic si fr eliberare de gaz

CRITERII DE CLASIFICARE
morfologia coloniilor si hemoliza produs
pe agar snge;
specificitatea serologic a substantelor
specifice de grup si de tip;
reactiile biochimice;
rezistenta la factori fizici si chimici;
diferite caracteristici ecologice.

n activitatea curent se impune utilizarea a


2 criterii de clasificare:
1.Aspectul hemolizei pe agar-snge
2. Clasificarea antigenic Lancefield.

Dup aspectul hemolizei


streptococi -hemolitici:
zon clar de hemoliz complet n jurul
coloniei,
efect al actiunii hemolizinelor produse de
germen;

streptococi -hemolitici:
zon de hemoliz verzuie, incomplet
datorat producerii de peroxid de hidrogen;

Dup aspectul hemolizei


streptococi :
zon de hemoliz alfa nconjurat de o zon
ngust de beta-hemoliz;

streptococi nehemolitici.

Clasificarea antigenic
Rebecca Lancefield (1933)
criteriu de clasificare
prezenta polizaharidului C n peretele celular,
un antigen cu specificitate de grup
prezent la toate grupele de streptococi
exceptie grup A D la care este nlocuit cu acid
glicerol-teichoic.

Clasificarea antigenic
streptococi grupabili
ncadrati n 20 grupe serologice notate cu A
H si K W;

streptococi negrupabili
nu au antigenul de grup
se ncadreaz
Streptococcus pneumoniae
majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei
oro-faringiene si bucale

aglutinare pe lam

n raport cu patogenitatea
streptococi patogeni

streptococi conditionat sau accidental


patogeni

Criteriu filogenetic de clasificare


realizat pe baza analizelor efectuate prin
metode ale biologiei moleculare
6 grupri de specii n cadrul genului
I. Grupul piogenic
II. Grupul anginosus
III. Grupul mitis
IV. Grupul salivarius
V. Grupul bovis
VI. Grupul mutans

I. Grupul piogenic

1. S. pyogenes
2. S. agalactiae
3. Streptococi grupele C, G

I. Grupul piogenic - S. pyogenes


singura specie a grupului Lancefield A
sunt beta-hemolitici
starea de portaj naso-faringian este
prezent la 10-30% din oameni
principalul patogen uman asociat cu
invazia local sau sistemic si cu
dezordini imunologice
poststreptococice

I. Grupul piogenic - S. pyogenes


agent etiologic al unor afectiuni grave:
infectii respiratorii: faringite, angine;
infectii tegumentare: erizipel, impetigo;
infectii ale tesuturilor moi: fasceite necrozante,
celulite;
febr puerperal;
scarlatin;
sindrom de soc toxic;
complicatii supurative prin popagarea infectiei;
complicatii non-supurative: febr reumatic,
glomerulonefrit acut, coree, eritem nodos

I. Grupul piogenic - S. agalactiae


apartine grupului B Lancefield
habitat
organismul bovinelor mastit
organismul omului
membri ai florei normale din tractul genital
feminin (1-40% dintre femei)
posibil si portajul faringian (12%) sau intestinal

I. Grupul piogenic - S. agalactiae


considerati beta-hemolitici desi produc de
fapt o hemoliz
zone de hemoliz care sunt doar putin mai
extinse dect coloniile (1-2 mm n diametru)

unele tulpini sunt nehemolitice


hidrolizeaz hipuratul de sodiu
dau o reactie pozitiv n testul CAMP

I. Grupul piogenic - S. agalactiae


la nou-nscuti
cauz important de
pneumonie
sepsis
meningit

I. Grupul piogenic - S. agalactiae


la adulti (cu imunodeficiente, diabet,
neoplasme, infectie HIV/SIDA)
infectii post-partum
infectii ale tegumentului
infectii ale tesuturilor moi
osteomielite

I. Grupul piogenic - 3.Streptococi


grupele C, G
identificati prin reactii cu antiser specific
pentru grupele C sau G.

produc hemoliz beta pe mediul cu snge

I. Grupul piogenic - 3.Streptococi


grupele C, G
Streptococcus equi (cai, mgari)
Streptococcus dysgalactiae (porci,
bovine, om)
Streptococcus canis (variate animale)
implicarea etiologic n afectiuni umane
este nc neclar
EX: angine, infectii grave ale pielii, infectii
ale tesuturilor moi, pneumonii, bacteriemii,
meningite, endocardite, artrite, septic

I. Grupul piogenic - 3.Streptococi


grupele C, G
Streptococcus porcinus (porc)
specie cu testul CAMP pozitiv
beta-hemoliz
izolat rar n infectii umane din sfera genital

II. Grupul anginosus


habitat organismul uman:
Streptococcus anginosus (grup G, C, A)
Streptococcus constellatus (grup C)
Streptococcus intermedius (grup G).

II. Grupul anginosus


Colonii
mici,
pulverulente,
nconjurate de zon ngust de hemoliz
sau

Fac parte din microbiota


oral,
intestinal,
genital

II. Grupul anginosus


Determin infectii purulente ale

cavittii bucale,
tractului digestiv
tractului genito-urinar,
cilor respiratorii superioare,
tegumentului,
tesuturilor moi
osului.

Streptococcus anginosus de grup C a fost izolat


ca agent etiologic al faringitelor

III. Grupul mitis


Reuneste specii rezidente ale cavittii
bucale si oro-faringiene ale omului
cunoscuti si sub numele generic de
streptococi viridans
sunt hemolitici

III. Grupul mitis


Streptococcus mitis,
Streptococcus oralis,
Streptococcus gordonii,
Streptococcus sanguis etc.

III. Grupul mitis


Prin leziuni ale mucoasei bucale (extractii
dentare) ptrund n snge
endocardit subacut la pacienti cu
leziuni ale endocardului valvular sau cu
disfunctii ale dinamicii sanguine cardiace
Rareori pot cauza
meningit,
pneumonie,
septicemie.

III. Grupul mitis


Tot n grupul mitis este ncadrat si
Streptococcus pneumoniae
alfa-hemolitici,
cresterea lor este inhibat de optochin
coloniile sunt distruse de bil si sruri biliare

IV. Grupul salivarius


Cuprinde
Streptococcus salivarius
Streptococcus vestibularis
specii rezidente ale cavittii bucale si
orofaringelui
accidental patogene
implicatii clinice asemntoare cu cele ale
streptococilor viridans

V. Grupul bovis
streptococii de grup D
nonhemolitici
PYR-negativi
reactie pozitiv la biI-esculin.

V. Grupul bovis
S.bovis prezint interes medical
izolat de la bovine, ovine, porci, cini,
porumbei
se poate transmite accidental la om
apartine florei normale a colonului
ocazional produce, la pacientii cu leziuni ale
colonului
endocardit subacut
bacteriemie

VI. Grupul mutans


habitat
omul
animale
hamsteri,
sobolani,
maimute

VI. Grupul mutans


Important n patologia uman:
Streptococcus mutans
Streptococcus sobrinus
rezidente n gur
implicate n formarea plcii dentare si n
cariogenez
izolate rar de la pacienti cu endocardit subacut

Habitat
larg rspnditi n natur
gzduiti de
om
animale

Habitat
fac parte din microbiota indigen a
tractului respirator,
digestiv
genital;

asociati cu afectiuni umane importante


datorate
partial infectiei streptococice
partial rspunsului imun al gazdei

Caractere morfotinctoriale
coci gram-pozitivi,
sferici sau ovoidali
diametrul de circa
1m
dispusi n lanturi

biopsie pleural,
coloratie Gram

Caractere morfotinctoriale
S. agalactiae (grup B)
Col. Gram
frotiu din scurgere
cervical
diplococi G+ (x1000)

S. pyogenes (grup A)
Col. Gram
exsudat
coci n lanturi G+ (x1000

Caractere morfotinctoriale

S. pyogenes
Col. Gram
frotiu de pe G-sg.
n perechi (x1000).

S. pyogenes
Col. Gram
frotiu de pe mediu lichid
lanturi lungi (x1000)

Caractere morfotinctoriale
Unii streptococi - capsul polizaharidic
Cele mai multe tulpini din speciile de grup
A, B si C produc capsule din acid
hialuronic
Capsulele sunt mai evidente n culturile
tinere si mpiedic fagocitoza
Pilii streptococici sunt acoperiti de acid
lipoteichoic si au rol n aderent

Caractere de cultur
aerobi, facultativ anaerobi
germeni pretentiosi
geloz-snge
snge de berbec
snge de cal

Caractere de cultur

pe medii solide
colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm
Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A colonii punctiforme

Caractere de cultur
Tulpinile necapsulate
colonii S (glossy)

mici,
rotunde,
opace,
strlucitoare

Caractere de cultur
Tulpinile capsulate
colonii mucoide (de tip M)
rotunde,
strlucitoare,
cu tendint la confluare

devin colonii matt


turtite,
cu suprafata mamelonat,
contur neregulat (colonii R) datorit lizrii acidului
hialuronic capsular

Caractere de cultur
cultur pe geloza
snge
colonii mici, cenusii
zon larg de beta
hemoliz
5% CO2
favorizeaz betahemoliza

Caractere biochimice
hemoliza
sensibilitatea la
vancomicin
bil

hidroliza esculinei
toleranta la sare
hidroliza L-pyrolidonyl--naphtylamid
(PYR)

Caractere biochimice
sensibilitatea la
bacitracin
optochin
sulfametoxazol-trimetoprim

producerea unei proteine difuzibile care


actioneaz sinergic cu beta-hemolizina
stafilococic liza complet a hematiilor
din mediul de cultur (testul CAMP) etc.

Caractere biochimice

S. pyogenes pe geloza-snge

Hemoliz complet, clar, care


nconjur fiecare colonie

sensibil la Bacitracina din disc

Caractere biochimice
S. agalactiae pe gelozasnge

colonii nconjurate de
zone clare de hemoliz
alte grupuri Lancefield, n
afara grupului A, sunt
rezistente la Bacitracin

Caractere biochimice
Streptococ grup C
pe geloza snge

S. faecalis pe geloza
snge
hemoliz variabil (a,b,
nici una)
n acest - b-hemoliz

Caractere biochimice
S. agalactiae pe Mac
Agar

Grupurile B si D
tolerante la bil pot
creste pe Mac.Agar.

Caractere biochimice
S. agalactiae pe agar bilesculin
Grupurile B si D cresc n prezenta
bilei
grupul B de streptococi nu
hidrolizeaz esculina mediul nu
este nnegrit

S. faecalis pe agar bil


esculin
Esculina este
hidrolizatnnegrirea
mediului

Caractere biochimice
TESTUL COMERCIAL
BETA-LIZIN CAMP
disc cu beta-lizin

Caractere biochimice
S.aureus

Zon de
activitate
hemolitic

Positive for GBS

Not Positive for GBS

Test CAMP

Rezistenta fat de factori fizici si


chimici
supravietuiesc cteva sptmni n
secretii faringiene uscate
la temperatura camerei
la ntuneric

Streptococul piogen
distrus n 30 de minute la 56C c ldur umed

rezistenti la actiunea colorantilor


trifenil-metan
cristal violet
sensibil la antisepticele si dezinfectantele uzuale

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
polizaharidul C
n structura peretelui multor streptococi
st la baza gruprilor serologice (grupele
Lancefield A-U)
Induce aparitia anticorpilor implicati n reactii
imunologice ncrucisate fat de tesut
conjunctiv si glicoproteine cardiace

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
proteina M
cel mai important factor antigenic si de
patogenitate pentru streptococul betahemolitic din grupul A
are specificitate de tip
sunt aproximativ 100 tipuri de protein M
infectii repetate cu S. pyogen de grup A de
diferite tipuri
a fost identificat si la streptococi din grupul G

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
structur asemntoare miozinei
Filamentele ce protein M mpreun cu
acizii lipoteichoici alctuiesc o formatiune
asemntoare cu pilii aderenta
bacteriei de celula gazd (factori de
colonizare)

Structura peretelui

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
proteina M factor de virulent
mpiedic interactiunea bacteriei cu celulele
fagocitare prin
repulsie electrostatic
si prin blocarea cii alternative a complementului
streptococii devin capabili s reziste fagocitrii de ctre
leucocitele polimorfonucleare

SGA lipsiti de proteina M sunt avirulenti

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
proteina M si probabil si alte antigene
streptococice au un rol important n
patogeneza febrei reumatice
(reumatismului articular acut).
Domeniile antigenice conservate din
proteinele de clas M (n special clasa I)
reactioneaz ncrucisat cu muschiul
cardiac uman

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
proteina asociat proteinei M (MAP)
are nrudiri imunologice cu tesutul cardiac;
este implicat n patogenia reumatismului articular
acut si a carditei reumatismale

substanta T
de natur proteic
permite diferentierea speciei n serotipuri distincte de
serotipurile M
identificate prin aglutinarea cu antiser specific;

factorul de opacifiere seric (FOS)


scindeaz apoproteina seric A1 n 2 fragmente
insolubile care determin opacifierea serului;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
proteina R
este un antigen de suprafat;

nucleoproteine (substante P)
probabil alctuiesc cea mai mare parte din corpul
streptococic;

capsula de acid hialuronic


nu este antigenic pentru c are nrudiri cu acidul
hialuronic al gazdei
intervine n virulent prin
protectia fat de fagocite
prin potentarea efectului proteinei M;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
peptidoglicanul
imunogen
implicat n leziuni inflamatorii
induce leziuni cardiace;

membrana citoplasmatic
reactioneaz ncrucisat cu
sarcolema fibrelor miocardice
membrana bazal a glomerulului renal;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
Streptokinaza (fibrinolizina)
factor de invazie
transform plasminogenul n plasmin
previne constituirea barierei de fibrin
poate fi util n tratamentul administrat
intravenos n embolia pulmonar, tromboza
arterial si venoas si n infarctul miocardic
acut
este o structur antigenic produs de
streptococii de grup A, C, G;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
Streptodornaza (dezoxiribonucleaza
streptococic)
depolimerizeaz ADN leucocitelor
4 tipuri antigenice (A, B, C, D)
tipul B - produs n cantitate mare de
S.pyogenes
dup infectii streptococice, n special dup
infectii ale pielii, apar anticorpi anti-DNaz;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
Hialuronidaza
scindeaz acidul hialuronic,
ajut la rspndirea microorganismelor
infectante;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
Toxina eritrogen solubil
distrus prin fierbere ntr-o or
3 variante antigenice:
A produs de 80% din tulpini,
B si C, care nu imunizeaz ncrucisat.

Toxina A si C sunt produse prin conversie


lizogenic.
elaborat numai de streptococii din grupul A
lizogenizati, ocazional si de streptococi din
grup C, G;

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
Difosfopiridin nucleotidaza
enzim,
elaborat si eliberat n mediu de anumite
serotipuri nefritogene de Streptococcus
pyogenes.
legat de abilitatea organismului de a distruge
leucocitele

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
Hemolizinele
Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A
elaboreaz dou hemolizine:
a) streptolizina O
toxin citolitic de natur proteic, antigenic,
hemolitic activ n stare redus (grupri -SH
disponibile),
inactivat rapid n prezenta oxigenului.
are efect litic asupra hematiilor,
actiune cardiotoxic,
leucotoxic,
letal asupta animalului de experient

Structur antigenic si caracterele


de patogenitate
b) streptolizina S
nu este antigenic,
este oxigen-stabil.
are efect citolitic si leucotoxic.
este responsabil de hemoliza beta de pe
geloza-snge

Streptococcus agalactiae
- factori de patogenitate

Capsula polizaharidic:
antigenic,
determin diferentierea Streptococcus agalactiae n serotipurile
Ia, Ib, II, III, IV, V, VI, VII, VIII;
are actiune antifagocitar;

Proteina B (factorul CAMP):


exoprotein;
completeaz liza hematiilor de oaie expuse hemolizinei
stafilococice sau alfa-lizinei produs de Clostridium perfringens;
are efect antifagocitar;

Hemolizina
Hialuronidaza etc..

Rspuns imun
specificitate de tip
lmunitatea fat de streptococi de grup A
anticorpi specifici anti-proteina M
au efect opsonizant
persist toat viata si pot fi identificati serologic

dup scarlatin
imunitate durabil, eventual pentru toat viata

Rspuns imun
anticorpi anti-streptolizin O
identificati prin teste serologice (reactia ASLO)
titrul anticorpilor poate fi util n diagnosticarea
bolilor poststreptococice

ac. anti-polizaharid C
ac. anti-hialuronidaz
ac. anti-streptokinaz
ac. anti-streptodornaza etc.

nu au rol protector
pot fi utili n diagnosticul
infectiei streptococice
recente la cei cu
suspiciunea de RAA sau
GNA

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Boli invazive datorate streptococilor
piogeni
Erizipelul
Febra puerperal
Sepsisul streptococic.

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Boli localizate:
Faringita streptococic
Scarlatina
Impetigo streptococic
Endocardita infectioas

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Bolile poststreptococice

reumatismul articular acut (RAA),


glomerulonefrita acut poststreptococic (GNA),
coreea Sydenham,
eritemul nodos

se datoreaz sensibilizrii la antigene


streptococice si aparitiei de autoantigene
infectie acut cu streptococi beta-hemolitici de
grup A perioad latent de circa 1-4
sptmnibolile poststreptococice

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Glomerulonefrita acut (GNA)
la circa 3 sptmni dup infectia streptococic
dup faringite cu serotipurile M 1, 3, 4, 25
dup infectii cutanate cu serotipurile M n special dat
de tipurile 12, 2, 49, 59-61

datorat unui mecanism de hipersensibilitate de


tip III
producerea n exces de complexe imune
antigen-anticorp cu fixare de complement, care
circul si se depun la nivelul membranei bazale
glomerular

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus pyogenes
Reumatismul articular acut (febra reumatismal)
dup infectia faringian netratat, mai ales la copii cu
vrste cuprinse ntre 6-15 ani.
Anumite tipuri de streptococi de grup A contin antigene
care reactioneaz ncrucisat cu structuri din tesutul cardiac
uman sau cu structuri de la nivelul ganglionilor bazali.
n patogenia RAA sunt incluse toate tipurile de
hipersensibilitate, n special cele de tip II (citotoxic) si de
tip IV (mecanism celular/ntrziat), dar si fenomene
autoimune.
Tulpinile reumatogene apartin serotipurilor M 1, 3, 5, 6, 12,
14, 18, 19, 24, 29, au afinitate pentru mucoasa faringian
si au receptori pentru anticorpi comuni cu tesutul cardiac.

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
Infectiile nou-nscutului:
infectii precoce
n primele 5 zile de viat
contaminarea: intrauterin sau n timpul travaliului de la mame
colonizate vaginal cu Streptococcus agalactiae.
implicate serotipurile Ia, Ib, II, III.
Copilul prezint infectie pulmonar grav, septicemie de multe
ori cu evolutie grav spre deces.

infectii tardive
ncepnd cu prima sptmn dup nastere pn la vrsta de 3
luni
transmise de personalul de ngrijire sau de membrii familiei
Este implicat serotipul III si se manifest ca meningit purulent.

PATOGENIE. BOALA LA OM
Streptococcus agalactiae
Infectiile adultului:
afectate persoane tarate (diabetici, vrstnici)
meningite,
endocardite,
infectii urinare.

n timpul nasterii, la femeia colonizat vaginal


cu Streptococcus agalactiae:
endometrit febril cu diseminare sanguin si
localizare
secundar endocardic sau meningean.

angina streptococic, limfadenit

tonsilita streptococic cu exsudat

tonsilita streptococic fr exsudat

tonsilita streptococic folicular

scarlatina

scarlatina - limba zmeurie


alb la debut

rosie dup cteva zile

erizipel al fetei

faza acut

ERIZIPEL

convalescent

faza acut

ERIZIPEL

convalescent

IMPETIGO CONTAGIOS
FAT PICIOR

Summary Figure (Identification Scheme)


Note: S. viridans is
ALPHA hemolytic and
negative for all the tests
below

GRAM POSITIVE COCCI

Catalase

Staphylococcus (Clusters)
Coagulase

S. aureus
Beta hemolytic
mannitol
yellow

S. epidermidis
Non-hemolytic
mannitol
white

Streptococcus (pairs & chains)

Hemolysis/Test
BETA: Bacitracin

S. pyogenes (group A)

CAMP/ Hippurate

S. agalactiae (group B)

ALPHA: Optochin /Bile Solubility

S. pneumoniae

GAMMA OR ALPHA: Bile Esculin

6.5% NaCl
Enterococcus

Bile Esculin

6.5% NaCl
Group D
Non-Enterococcus

Group D

148

Streptococcus pneumoniae

DEFINITIE. NCADRARE
inadrat in grupul filogenetic III - grupul mitis
este alfa-hemolitic
are ca habitat organismul uman
coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati, dispusi in diplo pe
axul longitudinal
inconjurati de capsul,
nesporulati, imobili, aerobi si facultativ anaerobi
cresterea favorizat in atmosfer de 5% CO2 la o
temperatur de 37C
principalul agent patogen implicat in etiologia otitei medii
si in alte infectii respiratorii, incluzand pneumonia

Habitat
flora normal a tractului respirator superior
bucal
nazal
faringian
frecventa portajului oro-faringian - 30-70%
poate coloniza
mucoasa genito-urinar
intestinul

Caractere morfotinctoriale

coci gram-pozitivi
alungiti, lanceolati
dispusi in diplo sau in lanturi scurte
tulpinile patogene capsul
inconjoar
o pereche
un lant de pneumococi

imobili
nesporulati

S. pneumoniae - coloratie Gram - din depozitul


LCR obtinut in urma
centrifugrii diplococi ovali G+ (x1000)

S. pneumoniae- coloratie Gram, frotiu din secretie


din 154urechea medie

S. pneumoniae
- coloratie Gram

Coloratie Gram, S. pneumoniae de


pe Geloza-sange (x1000)

Capsula pneumococica(x1000)

Caractere de cultur
pretentiosi
nu se dezvolt pe medii simple
necesit medii imbogtite cu
sange
ser
lichid de ascit
glucoz
aerobi si facultativ anaerobi
multiplicarea favorizat de o atmosfer de 5%
CO2 la o temperatur de 37C

Caractere de cultur
geloz-sange
colonii de tip R pentru tulpinile necapsulate
colonii de tip M pentru tulpinile incapsulate
zon de -hemoliz
asemntoare cu cea a tulpinilor de S. viridans
dup 18-24 de ore coloniile mucoide in centru
o deprimare aspect crateriform =fenomenul
de autoliz
in mediile de cultur lichide tulbur omogen
mediul

S. pneumoniae pe G-sg. Fiecare colonie este inconjurat


de zone verzi sau hemoliz partiala; organismul este
sensibil si la Optochina (ethylhydrocuprein) de pe disc.

S. pneumoniae pe Geloza chocolate (CHA)


a-hemoliza se poate observa bine pe mediu
b- hemoliza nu se observ pe G chocolate

S. pneumoniae geloza sange colonii mucoide tulpin


capsulat -hemoliz

Caractere biochimice
elaboreaz enzime
zaharolitice
proteolitice
lipolitice
Descompun zaharurile
glucoza - principala surs de energie pentru pneumococ
fermentarea inulinei
reprezint un caracter biochimic important
util in diferentierea pneumococilor de Streptococcus
viridans
care produce pe geloz-sange acelasi tip de hemoliz
alfa dar nu fermenteaz acest zahar

Caractere biochimice
produce enzime autolitice
fenomen indus si accelerat de
bil
sruri biliare
acizi biliari

testul bilolizei este util in diferentierea


pneumococilor de alti streptococi alfa-hemolitici
care nu sunt lizati in prezenta bilei
sensibili la optochin (etil-hidrocuprein)
test de identificare si diferentiere a
pneumococului de alti streptococi alfa-hemolitici

Testul de solubilizare a bilei


diferentiaz S. pneumoniae de ceilalti streptococi a-hemolitici
Testul in tuburi:
* cultur in bulion centrifugare depozitul resuspendat in mediu
salin
* adaug 10% dezoxicolat de sodiu
* adaug sol salin normal in tubul de control (4)
Tub 4 control salin nu prezint liz
Tub 1 arat liz S. pneumoniae
Tuburi 2,3, nu prezint liz streptococi a-hemolitici ai grupului
viridans

diferentiere intre S.pneumoniae (A) si streptococii hemolitici din cavitatea bucal (B S.mitis) cu discul de
optochin (P)

Rezistenta fat de factori fizici


si chimici
putin rezistenti
in conditii de uscciune
la temperatura camerei
expusi razelor solare
la intuneric, in sput uscat pot
supravietui cateva luni

Rezistenta fat de factori fizici


si chimici
mare problem
PNEUMOCOCI REZISTENTI LA
PENICILIN
tulpini cu MULTIREZISTENT la
antibiotice

Rezistenta fat de factori fizici


si chimici
mare problem
Tulpinile rezistente la penicilin pot
prezenta rezistent si la alte antibiotice

macrolide
rifampicin
cefalosporine
cloramfenicol
sulfametoxazol-trimetoprim
clindamicin
tetraciclin, etc.

Structur antigenic
polizaharidul C
la nivelul peretelui
contine acid teichoic
analog cu cel al grupului Lancefield dar antigenic distinct
are specificitate de specie fiind comun tuturor
pneumococilor
proteina M
de suprafat
distinct de proteina M a tulpinilor de Streptococcus
pyogenes
caracteristic pentru fiecare tip
tipuri de pneumococ - distincte fat de cele
corespunztoare polizaharidului C

Structur antigenic
capsula polizaharidic (antigenul K)
cel mai important determinant antigenic
caracter de patogenitate
are specificitate de tip
aproximativ 90 de serotipuri capsulare
diferite pot fi identificate prin reactia de
umflare a capsulei cu seruri specifice
anticapsulare polivalente si monovalente,
(reactia Neufeld)

S.pneumoniae
testul de umflare al capsulei Neufeld-Quellung

Rspuns imun
Imunitatea fat de infectia pneumococic
are specificitate de tip
depinde de
anticorpii opsonizanti anticapsulari
functia fagocitelor

Vaccinarea induce producerea de


anticorpi fat de polizaharidul capsular

Caractere de patogenitate
germen conditionat patogen
poate deveni patogen prin virulent
multiplicare
invazivitate
Virulenta depinde de prezenta capsulei
polizaharidice
care confer rezistenta la fagocitoz
permite invazivitatea

Caractere de patogenitate
pneumolizina
lizin asemntoare streptolizinei O
eliberat prin autoliza celulei bacteriene
are efecte
hemolitice
leucolitice
dermonecrotice

isi pierde activitatea prin oxidare


este inactivat ireversibil de colesterol
este imunogen pe durata infectiei

PATOGENIE. BOALA LA OM
La aparitia infectiei concur
factorii de patogenitate ai tulpinii de
pneumococ
factorii care predispun gazda la infectie:
anomalii constitutionale sau dobandite ale tractului respirator
ca infectii virale, alergii locale, obstructii bronsice, afectri ale
tractului respirator datorate substante iritante etc.;
intoxicatia cu alcool sau droguri, care deprim activitatea
fagocitar si reflexul de tuse;
malnutritia, hiposplenismul sau deficientele sistemului
complement

PATOGENIE. BOALA LA OM

In majoritatea infectiilor pneumococice


exist o faz initial bacteriemic
poate fi izolat in hemocultur

BOALA LA OM
infectii acute ale tractului respirator inferior:
bronsit
pneumonie
infectii ale cavittilor conecte ale tractului
respirator
sinusit
otit medie acut
mastoidit

BOALA LA OM
alte infectii
peritonit
meningit
endocardit
conjunctivit etc.

TRATAMENT
antibiograma este astzi strict necesar in infectiile
pneumococice
testarea sensibilittii fat de penicilin - realizat cu
microcomprimate de oxacilin de 1 g/ml
Diametrul zonei de inhibitie
20 mm corespunde tulpinilor sensibile fat de
penicilin
19 mm defineste tulpini rezistente
acestora din urm li se determin CMI
pentru tulpini cu nivel sczut de rezistent
la penicilin este de 0,1-1 g/ml
pentru tulpini cu nivel alt de rezistent
are
valoare > 2 g/ml

TRATAMENT
tulpinile cu rezistent inalt la penicilin
prezint asociat multirezistent fat de
antibiotice
corespund anumitor serotipuri capsulare
de pneumococ: 6, 9, 14, 19, 23,
serotipuri cuprinse in vaccinurile disponibile
actualmente

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
Infectiile pneumococice evolueaz
endemic
epidemic in colectivittile inchise
sursele de infectie cu S.pneumoniae
purttori de pneumococi virulenti
NU bolnavul
transmiterea - pe cale aerian

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
adulti
serotipurile capsulare 1-8 responsabile
de
75% din cazurile de pneumonie pneumococic
mai mult de jumtate din cazurile fatale care
urmeaz unei bacteriemii pneumococice

copii
serotipurile capsulare 6, 14, 19 si 23

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
posibil imunizarea cu polizaharide capsulare specifice
vaccinurile disponibile contin 14 sau, dup 1983, 23 de
antigene capsulare ce corespund serotipurilor circulante
intr-un teritoriu
contin antigene capsulare cuplate cu o protein
purttoare extras din membrana extern a
meningococului.
protectie antivaccinal de circa 90% impotriva
pneumoniei bacteriene
indicate pentru imunizarea: copiilor; persoanelor in
varst; pacientilor imunodeprimati
Vaccinurile antipneumococice au o imunogenicitate
redus
la copiii mai mici de 2 ani
la pacientii cu limfom Hodgkin

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.
CONTROL
sunt de dorit
evitarea factorilor predispozanti
stabilirea prompt a diagnosticului
instituirea precoce a antibioterapiei
corespunztoare tulpinii izolate si
identificate

Genul Enterococcus

DEFINITIE. NCADRARE

coci Gram-pozitivi, ovali sau coco-bacili


dispusi izolat, n perechi sau lanturi scurte
aerobi facultativ anaerobi
imobili
nesporulati
catalazo-negativi
oxidazo-negativi

DEFINITIE. NCADRARE
Enterococii
initial inclusi n grupa D Lancefield a
genului Streptococcus
1984 - genul Enterococcus s-a separat
din genul Streptococcus
pe baza diferentelor genetice
prin hibridarea ADN-ADN

DEFINITIE. NCADRARE
n prezent genul Enterococcus
cuprinde 19 specii
3 sunt mai frecvent implicate n
patologia uman:
E.faecalis
E.faecium
E.durans

Habitat
componenti ai florei comensale a omului si
animalelor :
tractului digestiv
tractului genito-urinar
tractul biliar

Supravietuiesc n

ap,
sol,
alimente,
insecte.

Caractere morfotinctoriale
coci sferici, ovalari sau coco-bacilari
Gram pozitivi
dispusi n diplo, lanturi scurte sau izolat
imobili
necapsulati
nesporulati

Coloratie Gram, E. faecalis pe G-sg.


Coci ovoizi,n lanturi scurte si n perechi (x1000)

Caractere de cultur
medii suplimentate cu 5% snge de berbec
incubare aerob la 37C
limite ale temperaturii de crestere ntre 10C si
45C
izolarea enterococilor din produse patologice
contaminate
medii de cultur selective:
agar bil-esculin-azid
agar Columbia cu supliment de colistin si acid nalidixic

Caractere de cultur
Pe mediile solide
colonii de tip S,
-, - sau nehemolitice

Pe agar cu bil-esculin-azid (ABE)


colonii alb-cenusii cu halou negru

Pe mediile selective cu antibiotic coloniile


sunt mai mici

E. faecalis pe geloza-snge
aici - nehemolitic, dar n alte cazuri poate fi a sau b hemolitic

Caractere biochimice

catalaz negativ
oxidaz negativ
cresc n bulion mbogtit cu 6,5% NaCl
hidrolizeaz esculina n prezenta a 40%
bil sau sruri biliare
produc
pyrolidonyl-arylamidaz
leucinaminopeptidaz

Caractere biochimice
Pe baza
fermentrii manitolului, sorbozei, sorbitolului
a capacittii de hidroliz a argininei
enterococii sunt clasificati n 5 grupe
n cadrul lor speciile se diferentiaz n
functie de fermentarea
arabinozei
rafinozei
zaharozei

Caractere biochimice
Grupa I, cuprinde 5 specii diferentiate pe baza
fermentrii arabinozei, rafinozei si a utilizrii piruvatului;
Grupa II cu 5 specii identificate pe baza producerii de
pigment, a mobilittii si a capacittii de a tolera teluritul;
Grupa III cu 3 specii si 2 variante recunoscute pe baza
utilizrii piruvatului si a fermentrii arabinozei, rafinozei si
zaharozei;
Grupa IV cuprinde 2 specii diferentiate pe baza
producerii de pigment si a fermentrii sorbitolului;
Grupa V cu 1 specie si 3 variante cuprinde tulpini care
nu descompun arginina.

Structur antigenic
Toate speciile din genul Enterococcus
posed un antigen de suprafat
corespunde serogrupului D n clasificarea
Lancefield a streptococilor

Caractere de patogenitate
factori de virulent
Hemolizina / bacteriocina
protein codificat plasmidic
actiune litic pe hematiile umane
actioneaz ca bacteriocin asupra altor coci
Gram pozitivi

Caractere de patogenitate
factori de virulent
Factorul de agregare
protein de suprafat
codificat plasmidic
determin agregarea enterococilor
poate media aderenta enterococilor la celulele
epiteliului urinar infectii urinare
poate initia aderenta la tesutul endocardic
endocardit

Caractere de patogenitate
factori de virulent
Gelatinaza
peptidaz extracelular
similar elastazei produs de Pseudomonas
aeruginosa
identificat la un numr mare de tulpini de
enterococ izolate de la

pacienti cu endocardit
la pacienti spitalizati

Caractere de patogenitate
factori de virulent
Acidul lipoteichoic
Tulpinile de enterococ ce posed acidul
lipoteichoic determin un rspuns inflamator
exagerat din partea gazdei
E.faecium poate avea un nvelis subtire de
carbohidrat care confer tulpinii rezistent la
fagocitoz

Rezistenta fat de factori fizici si


chimici
capacitate deosebit de a supravietui n
variate conditii adverse

foarte rezistenti la antibiotice agenti


etiologici ai infectiilor nosocomiale

Rezistenta fat de factori fizici si


chimici
Prezint dou feluri de rezistent:
rezistent intrinsec

de nivel sczut
mediat de gene cromozomale
netransferabil altor bacterii;
rezistent dobndit

de nivel nalt
mediat de plasmide si transpozoni
transferabil altor bacterii

Rezistenta fat de factori fizici si


chimici
sunt n mod natural rezistenti la
cefalosporine,
sulfamide,
lincosamide,
aztreonam,
clindamicin,
trimetoprim-sulfametoxazol
dozele uzuale de aminoglicozide

Rezistenta fat de factori fizici si


chimici
Au mare capacitate de a dobndi rezistent
de nivel nalt fat de
aminoglicozide,
penicilin
vancomicin

Au tolerant fat de antibioticele cu actiune


pe peretele celular care doar le inhib nu le
distrug
penicilin,
vancomicin

Rezistenta la penicilin
2 mecanisme de rezistent:
prin beta-lactamaz
prin modificarea afinittii proteinei de legare a
penicilinei (PLP5)

Penicilinele de semisintez au efect


bacteriostatic asupra enterococilor

Rezistenta la vancomicin (VRE)


Rezistenta dobndit fat de vancomicin are
implicatii serioase asupra
tratamentului
controlului infectiilor cauzate de tulpini de
VRE
5 fenotipuri de rezistent la vancomicin
codificate genetic:

VanA,
VanB,
VanC,
VanD,
VanE

cel mai frecvent

Rezistenta la vancomicin (VRE)


Fenotipul VanA
manifest rezistent de nivel nalt fat de
vancomicin si teicoplanin
este mediat de transpozonul Tn 1546
contine 7 gene
este prezent mai ales la E.faecium

Rezistenta la vancomicin (VRE)


Fenotipul VanB
este rezistent la vancomicin si sensibil
la teicoplanin
este mediat de transpozonul Tn 1547
prezent la E.faecium si E.faecalis

Rezistenta la vancomicin (VRE)


Fenotipul VanC
prezint rezistent de nivel sczut fat de
vancomicin, este sensibil la teicoplanin
este mediat de 2 gene cromozomale:
vanC1 prezent constitutiv la E.gallinarum
vanC2 prezent constitutiv la E.casseliflavus
aceste gene sunt netransferabile
Fenotipul VanD si VanE sunt descrise la un
numr mic de tulpini de enterococ

Rezistenta la vancomicin (VRE)


Posibilitatea transferrii genelor de
rezistent de la Enterococcus la
Staphylococcus aureus
posibil in vitro dar nesemnalat n clinic
creste importanta actiunilor de limitare a
circulatiei tulpinilor de enterococ
vancomicinorezistent

PATOGENIE. BOALA LA OM
bacterii conditionat patogene
pot fi implicate etiologic n:
Infectii ale tractului urinar
nosocomiale (15%)
comunitare
la pacienti cu uropatii obstructive, mai frecvent la
brbati vrstnici;
Ocup locul al III-lea n etiologia endocarditei
subacute
Bacteriemie la
vrstnici
pacienti cu imunitatea deprimat

PATOGENIE. BOALA LA OM
Infectii mixte
asocieri cu enterobacterii sau bacterii
anaerobe
infectii ale:
plgilor chirurgicale
ulcerelor de decubit
peritonite
infectii biliare
abcese intraabdominale

PATOGENIE. BOALA LA OM
Specia mai frecvent implicat n patologia uman
E.faecalis (90%)
E.faecium (8%)

Ocazional au fost izolati din infectii umane tulpini


de

E.raffinosus,
E.durans,
E.casseliflavus,
E.avium

TRATAMENT
sub controlul antibiogramei
n infectiile urinare poate fi util
nitrofurantoina
fluorochinolonele

Este util asocierea unui antibiotic cu


actiune asupra peretelui celular cu un
aminoglicozid datorit efectului sinergic si
bactericid al acestei asociatii

TRATAMENT
Pentru tulpinile vancomicino-rezistente
sunt disponibile 2 antibiotice noi:
quinupristin/dalfopristin
linezolid

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL

Sursa de infectie
omul

colonizat
cu infectii enterococice
animalul

colonizat
cu infectii cauzate de enterococi
Transmiterea
indirect prin intermediul suporturilor materiale:

obiecte contaminate,
aer,
ap,
sol

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
germeni oportunisti
cauzeaz infectii numai n anumite conditii
factorii de risc:

spitalizarea prelungit,
manevre invazive terapeutice sau exploratorii,
deficiente ale sistemului imun,
uzul irational de antibiotice
interventii chirurgicale pe tractul
digestiv,
urinar

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
prevenirea infectiilor cu enterococi, n
special cu VRE:
necesar o activitate de supraveghere
sustinut care s aib n vedere:
Depistarea tulpinilor VRE printr-un screening de
rutin a tulpinilor de enterococ izolate;
Decontaminarea suprafetelor;
Izolarea pacientilor cu infectii cauzate de VRE etc.

S-ar putea să vă placă și