Sunteți pe pagina 1din 183

Tema: Restaurari protetice pe implante

DEFINIŢIE :

Implantele endoosoase sunt materiale


aloplastice care se inseră chirurgical într-o
creastă osoasă reziduală cu scopul de a
deveni o infrastructură protetică iar
restaurârile protetice propriuzise, care se
fixeazâ prin infiletare sau cimentare
deasupra infrastructurii se numesc
suprastructuri.
MATERIALE DIN CARE SE
CONFECŢIONEAZĂ IMPLANTELE:

 Titanul şi aliajele de titan


 Hidroxiapatita

 Safirbioceramica

 Zirconiu
CLASIFICAREA IMPLANTELOR

 După raportul cu osul :endoosoase,


juxtaosoase (subperiostale, submucoase)
 După momentul aplicării :imediate, imediat-
tardive, tardive
 După modalitatea aplicării : într-un timp
chirurgical , în doi timpi chirurgicali
 După formă
Clasificarea implantelor după modalitatea
aplicării

Într-un singur timp În doi timpi chirurgicali


chirurgical
CLASIFICAREA IMPLANTELOR DUPĂ
FORMĂ

 Implante rădăcină (root-form implants)


 Implante lamă

 Implante ac

 Implante disc

 Implante combinate lamă-rădăcină

 Implante transmandibulare

 Implante transfixante
IMPLANTE RĂDĂCINĂ
IMPLANTE LAMĂ
INDICAŢIILE IMPLANTELOR LAMĂ

 Creste edentate înguste (4-6 mm.)


 Proximitatea canalului mandibular
 Proximitatea sinusului maxilar
IMPLANTE CU ALTE FORME
IMPLANTUL TRANSMANDIBULAR
IMPLANTE TRANSFIXANTE
ELEMENTELE SISTEMULUI IMPLANTAR

 Corpul implantar
 Şurub de acoperire
 Extensie permucozală
 Stâlpul implantar
 DTI,DTD
 Capa
 Implantul analog
 Surubul de fixare
ALCĂTUIREA STÂLPILOR IMPLANTARI

 Baza
 Capul
 Colereta
BAZA STÂLPILOR IMPLANTARI DEPINDE
DE DISPOZITIVUL ANTI-ROTAŢIONAL AL
IMPLANTULUI
MODALITATEA DE FIXARE LA CORPUL
IMPLANTAR
CAPUL STÂLPULUI IMPLANTAR

 Drepţi
 Angulaţi
COLERETA STÂLPULUI IMPLANTAR
STÂLPI IMPLANTARI ESTETICI
CRITERII PENTRU ALEGEREA STÂLPILOR
IMPLANTARI

 Angulaţia corpului implantar


 Adâncimea şanţului gingival

 Estetica (vizibilitatea coleretei metalice)

 Nevoia de dispozitiv antirotaţional

 Accesul pentru igienă

 Nevoia de a realiza restauraţii demontabile


INDICAŢIILE IMPLANTELOR

 Edentaţia totală
 Edentaţie parţială terminală

 Breşa edentată lungă

 Edentaţia unidentară
EDENTAŢIA TOTALĂ
EDENTAŢIA TERMINALĂ
AGREGAREA MIXTĂ
BREŞA EDENTATĂ LUNGĂ
EDENTATIA UNIDENTARA
LIMITELE ANATOMICE ALE POZIŢIONĂRII
IMPLANTELOR
INTEGRAREA TISULARĂ A IMPLANTELOR
INTEGRAREA OSOASĂ A IMPLANTELOR

 A fost descrisă de
Branemark
 Absenţa ţesutului
conjunctiv de la nivelul
interfeţei os-implant este
cheia succesului clinic în
implantologia
endoosoasă.
INTEGRAREA OSOASĂ PE TERMEN LUNG

 Biocompatibilitatea
materialului
 Designul implantului
 Suprafaţa implantului
 Statusul patului osos
 Tehnica chirurgicală
 Condiţiile de încărcare
BIOCOMPATIBILITATEA
BIOCOMPATIBILITATEA
DESIGNUL IMPLANTULUI
DESIGNUL IMPLANTULUI
DESIGNUL IMPLANTULUI

 Implante rădăcină conice


 Implante cu hexagon intern

 Implant şi stâlp implantar = o singură piesă


(Direct – NobelBioCare)
 Implante lamă închise
SUPRAFAŢA IMPLANTULUI

 Plasmă de titan
 Gravaj acid

 Sablare cu particule de siliciu sau cu oxid de


aluminiu
 Tratament cu laser

 Combinaţii ale acestor metode


SUPRAFAŢA IMPLANTULUI
PLASMA DE TITAN
STATUSUL PATULUI OSOS
DIAGNOSTICUL OFERTEI OSOASE
DENSITATEA OSOASĂ
TEHNICA CHIRURGICALĂ
FIZIODISPENSER
 Ser fiziologic răcit la 4 grade C
 Piese cu reducţie 20:1, 32:1
CONDIŢIILE DE ÎNCĂRCARE
 Încărcarea graduală tardivă are cea mai mare
rată de succes şi este recomandată
începătorilor

 Încărcarea imediată este rezervată cazurilor în


care stabilitatea iniţială primara a implantelor
este excelenta (mai mare de 20 N:cm2)
REABILITAREA ORALĂ CU LUCRĂRI
PROTETICE FIXE PE IMPLANTE

 Examinare
 Diagnostic

 Plan de tratament

 Tratamentul propriu-zis

 Dispensarizare
EXAMINARE

 Stare generală de sănătate


 Examen loco-regional (dinţi naturali restanţi,
creste alveolare edentate, parodonţiu, ocluzia,
estetica)
 Examinare paraclinică (radiografia panoramică,
teleradiografia de profil, tomografia
computerizată, modele de studiu, machete
diagnostice)
CONTRAINDICAŢII
 Generale : diabet zaharat decompensat, lupus,
leucemii,hemofilie, TM regionale, boli
metastatice, abuz de alcool sau tutun,
tratament prelungit cu imunosupresoare, tulb.
psihice severe,graviditate, pacienţi nemotivaţi

 Locale: factori anatomici, bruxism, raporturi


ocluzale nefavorabile
RADIOGRAFIA PANORAMICĂ

 Examenul de bază ,indispensabil în


implantologie
 Nu permite aprecierea precisă a calităţii osului
spongios
 Mărirea dimensiunilor în plan vertical de
aproximativ 1,3 ori
 Se folosesc şabloane radiologice cu bile
metalice cu diametru cunoscut
www.niznick.com
ELABORAREA PLANULUI DE TRATAMENT

 Alegerea tipului si numărului implantelor


 Lucrări demontabile vs.cimentate

 Agregare pur implantară vs.agregare mixtă

 Alegerea schemei ocluzale şi a materialelor


ocluzale
OPŢIUNI TERAPEUTICE

Proteze mobilizabile

Punţi colate

Punţi convenţionale

Restaurări pe implante
OPŢIUNI PROTETICE ÎN IMPLANTOLOGIE
 Restaurări protetice fixe unidentare-ed unidentară
 Punţi cu agregare mixtă – ed terminală
 Punţi cu agregare pur implantara- ed terminală
 Punţi de întindere mărită cu agregare mixtă-breşă ed
lungă
 Punţi de întindere mărită cu agregare implantară-
breşă ed lungă
 Proteza fixă hibridă ( proteza high water, proteza
Toronto) – ed totale
 Punte totală pe implante- ed totale
 Punţi totale telescopate- ed totale
COROANĂ SOLO PE IMPLANT FIXATĂ PRIN
CIMENTARE
COROANĂ SOLO PE IMPLANT FIXATĂ PRIN
ÎNŞURUBARE
PUNŢI CU AGREGARE MIXTĂ – ED
TERMINALĂ
PUNŢI CU AGREGARE PUR IMPLANTARA-
ED TERMINALĂ
“TOMATO ON STICK”
FIXARE DIN LATERAL
PUNŢI DE ÎNTINDERE MĂRITĂ CU
AGREGARE MIXTĂ-BREŞĂ ED LUNGĂ
PUNŢI DE ÎNTINDERE MĂRITĂ CU
AGREGARE IMPLANTARĂ-BREŞĂ ED
LUNGĂ
PROTEZA FIXĂ HIBRIDĂ ( PROTEZA HIGH
WATER, PROTEZA TORONTO) – ED TOTALE
FIXARE DIN LATERAL
PUNTE TOTALĂ PE IMPLANTE- ED TOTALE
PUNŢI TOTALE TELESCOPATE- ED TOTALE
TRATAMENT PREPROTETIC CHIRURGICAL

 Grefe osoase tip onlay sau sandwich


 ROG

 Distracţie osoasă

 Elevarea sinusului maxilar

 Repoziţionarea nervului alveolar inferior


GREFE ONLAY
ROG
DISTRACŢIE OSOASĂ
ELEVAREA SINUSULUI MAXILAR
REPOZIŢIONAREA NAI
TRATAMENTUL PREPROTETIC: REALIZAREA
ŞABLONULUI CHIRURGICAL
COŞMAR
ŞABLONUL CHIRURGICAL
ŞABLONUL CHIRURGICAL
ŞABLONUL CHIRURGICAL
ŞABLONUL CHIRURGICAL
ŞABLONUL CHIRURGICAL
ŞABLONUL CHIRURGICAL

 Dictează plasarea implantelor în poziţia cea


mai bună pentru suport, estetică,igienizare
 Limitează chirurgul în timpul plasării
implantelor : M-D, V-O
 Trebuie să fie rigid şi transparent

 Trebuie să permită reflectarea lamboului muco-


periostal
FAZA I CHIRURGICALĂ : INSERAREA
IMPLANTELOR
INSERAREA IMPLANTELOR
FAZA A DOUA CHIRURGICALĂ
CAPE DE VINDECARE SAU STÂLPI
IMPLANTARI DEFINITIVI?
ALEGEREA STÂLPILOR IMPLANTARI ŞI
MONTAREA LOR
AMPRENTA

 La nivelul corpilor implantari sau la nivelul


stâlpilor implantari

 Cu DTI sau DTD


LA NIVELUL CORPILOR IMPLANTARI SAU
LA NIVELUL STÂLPILOR IMPLANTARI ?
AMPRENTA LA NIVELUL CORPILOR
IMPLANTARI
 Dezavuată de şcoala
românească de
implantologie
 Se foloseşte când se
utilizează stâlpi implantari
UCLA
 Se foloseşte când stâlpii
implantari se selectează în
laborator
 Este indicată în zonele în
care exigenţele fizionomice
sunt maxime
 Pe model analogii corpurilor
implantare
AMPRENTA LA NIVELUL STÂLPILOR
IMPLANTARI
 Este necesar control radiologic pentru
evaluarea joncţiunii corp implantar - stâlp
implantar
 Nu mai este necesară demontarea stâlpilor
implantari ceea ce ar putea produce o rupere a
inelului conjunctiv periimplantar
 Este indicată atunci când stâlpii implantari au
fost aleşi şi fixaţi definitiv în timpul fazei a II-a
chirurgicale
 Pe model analogii stâlpilor implantari
AMPRENTA CU DTI SAU DTD?
AMPRENTA CU DTI

DTI
 Sunt confecţionate din
metal sau plastic
 Rămân pe câmpul
protetic la îndepărtarea
amprentei din cavitatea
bucală
 Au feţele laterele uşor
conice şi uneori au
porţiuni plane pentru a
ajuta poziţionarea lor în
amprentă
ETAPELE AMPRENTEI CU DTI
 Se înşurubează DTI la corpii sau la stîlpii implantari
 Se alege şi se probează o lingură standard care să
corespundă înălţimii DTI
 Se aplică adeziv pe lingură
 Se prepară materialul de amprentă, se încarcă lingura
si se introduce în cavitatea bucală a pacientului
 După priză, se îndepărtează amprenta din c.b.
 Se dezinfectează amprenta
 Se deşurubează DTI şi se înşurubează în stâlpii sau
corpii implantari analogi
 Ansamblul DTI-analogi se repun în amprentă
AMPRENTA CU DTI
Avantaje Dezavantaje
 Se poate verifica la  Există dificultăţi la
vedere repoziţionarea repoziţionarea
ansamblului DTI-analogi ansamblului DTI-analogi
 DTI rămân pe câmpul  Există posibilitatea
protetic ca la producerii deformării
amprentarea clasică permanente la
dezinserţia amprentei
 Nu se aplică în cazul
existenţei de divergenţe
implantare
AMPRENTA CU DTD

DTD
 Au o formă
paralelipipedică
retentivă
 Au o gaură de acces
pentru şuruburile de
fixare (tije ghid)
 Tijele ghid au lungimi de
10, 15, 20 mm.
ETAPELE AMPRENTĂRII CU DTD
 Confecţionarea unei linguri individuale deschise în
dreptul DTD
 Se fixează DTD la implante sau la stâlpii implantari
 Se aplică adeziv pe lingură si pe DTD
 Se prepară materialul de amprentă, se încarcă lingura
si se introduce în cavitatea bucală a pacientului
 După priză , se deşurubează tijele ghid ale DTD care
însă nu se scot din amprentă
 Se îndepărtează amprenta din gura
 Se dezinfectează amprenta
 Se conectează la DTD analogii
CONFECŢIONAREA LINGURII INDIVIDUALE
Abutment
Analogues
AMPRENTA CU DTD

Avantaje Dezavantaje
 Risc scăzut de  Posibilitatea de
deformare a amprentei deformare a amprentei la
la îndepărtarea din c.b. montarea analogilor
 Obţinerea unui model  Greu de realizat în
funcţional mai fidel regiunile posterioare ale
 Se poate aplica şi în arcadelor mai ales în
cazul divergenţelor cazul unei amplitudini
implantare mici a DM
 cronofagă
CONFECŢIONAREA MODELULUI
FUNCŢIONAL
CONFECŢIONAREA ŞABLOANELOR DE
OCLUZIE
 Se pot folosi : -DTD
-cape sau cilindrii prefabricaţi
(metalici sau din plastic)
 Pentru susţinerea şablonului sunt necesare
minim 2-3 cape (DTD)
 Să fie vizibilă joncţiunea capă(DTD)-SI
 Bordura de ocluzie e întreruptă în dredtul tijelor
ghid
CONFECŢIONAREA ŞABLOANELOR DE
OCLUZIE
ÎNREGISTRAREA DE OCLUZIE
MONTAREA MODELELOR ÎN ARTICULATOR
PROTEZAREA PROVIZORIE ŞI ÎNCĂRCAREA
PROGRESIVĂ A OSULUI
 Legea lui Wolff: osul se remodelează în funcţie
de forţele aplicate asupra lui
 Riscul maxim de eşec al implantelor este în
primul an
 Timpul de tratament pentru încărcarea
progresivă a osului depinde de densitatea
osoasă
 Dacă există o creştere rezonabilă a solicitărilor
, densitatea osoasă periimplantară poate
creşte
CONFECŢIONAREA SCHELETULUI METALIC
AL SUPRASTRUCTURII
PROBA SCHELETULUI METALIC AL
SUPRASTRUCTURII ÎN CAVITATEA BUCALĂ
 Testul Sheffield (verificarea pasivităţii)
 Dacă lucrarea nu e pasivă:
-se secţionează scheletul metalic
-se solidarizează intraoral cu Duralay
-se face o cheie vestibulară de gips sau siliconi
-se scoate scheletul metalic si cheia vestibulară din gura
pacientului
-se plasează stâlpii analogi
-se toarnă modelul
-se îndepărtează răşina şi se repoziţionează scheletul metalic pe
model
-se aplică ceară la locul de lipire
-se ambalează în vederea lipirii
-se lipeste
TESTUL SHEFFIELD
PROBA SCHELETULUI METALIC AL
SUPRASTRUCTURII ÎN CAVITATEA BUCALĂ
APLICAREA PLACAJELOR FIZIONOMICE
PROBA ŞI ADAPTAREA LUCRĂRII
PROTETICE DEFINITIVE ; FIXAREA
TEMPORARĂ
FIXAREA DEFINITIVĂ
IGIENIZAREA
 Regimul de întreţinere personală
 permanent

 întărit periodic prin dispensarizare


 Procedurile de igienizare:

-de 3 ori pe zi
-perii de dinţi medium şi soft
-perii de dinţi interproximale
-şnururi dentare şi panglici dentare
-periuţe dentare electrice
CONTROL CLINIC ŞI RADIOLOGIC

control RX

1-2 sapt da
6 sapt
6 luni da
12 luni da
24 luni
36 luni da
Anual La fiecare 3
ani
CRITERII DE SUCCES ALBREKTSSON 1991

 Absenţa mobilităţii
 Absenţa durerii

 Absenţa infecţiei periimplantare

 Absenţa sângerării la palpare

 Pierdere osoasă 1.0-1.5mm în primul an; apoi <


0.1mm anual
 Rata de succes la 5 ani 95% iar la 10 ani de
85%