REABILITAREA IMPLANTO-PROTETICĂ

ISTORICUL IMPLANTOLOGIEI
ORALE DIN ANTICHITATE PINA IN
ZILELE NOASTRE

Obiective:

-descrierea diferitelor etape de dezvoltare a

implantologiei orale
-descrierea specificului fiecarei etape istorice
 I. Perioada antica(pina la 1000)

Primele tentative ale implantologiei orale apartin

civilizatiei egiptene si de cultura precolumbiana

a. Localizare geografica: Africa, America Latina si Centrala,

Orientul Mijlociu
b. Materiale utilizate: dintii animalelor sau dinti sculptati in
fildes
c.Particularitati: Examenele radiografice ale craniilor
exhumate indica o buna osteintegrare a radacinilor
artificiale sculptate in fildes(Cultura precolumbiana)
II. Perioada medievala(1000-1800)

Implantologia este limitate la tranplantare

a. Localizare geografica: Europa

b. Materiale utilizate: dinti umani
c.Particularitati:Transplantarea se realizeaza de la un
pacient la altul de catre barbierii chirurgi
Pacientii de la care se preleva dintii apartin
claselor sociale defavorizate
La inceputul secolului al XVIII-lea este
mentionat riscul infectios
 Anul 1100 Alabucasim - primul care a
recomandat transplantarea şi retransplantarea
dentară, ca o metodă de tratament a edentatiei
parţiale ( Arnaudow et al.,1972).

 Metodă des practicată în cadrul societăţilor nobile

din Anglia şi Franţa secolului 18.

 Sever criticată (risc :tuberculoza , sifilis)

 III.Perioada fundamentala(1800-1910)

Inceputul implantologiei endo-osoase)

Zona endoosoasa a implantului

Zona de tranzitie a implantului

Zona endodontica a implantului

a. Localizare geografica: America de Nord

b. Materiale utilizate: aur, portelan,platina, argint
c.Particularitati:1809 Maggilio aplica un implant din aur
postextractional.Protezarea se realizeaza dupa
cicatrizarea tisulara
1888 Berry stabileste principiile
biocompatibilitatii si stabilitatii primare
 IV Perioada premoderna(1910-
1930)

Payne si Grienfield-precursorii
implantologiei la debutul secolului
xx.
Implant descris de Payne

a. Localizare geografica: America de Nord

b. Materiale utilizate: aur, portelan
c.Particularitati: Payne descrie implantul cilindric
din aur aplicat dupa largirea diametrului alveolei cu
o freza.
1913-Grienfield descrie implantul
cilindric realizat din portelan rugos
 Perioada moderna(1930-1978)
Aceasta perioada este asociata aspectelor invative in domeniul
biomaterialelor, al tehnicilor chirurgicale si proteticii

a. Localizare geografica: Europa si

America de Nord
b. Materiale utilizate:portelan,
vittalium, titan
c.Particularitati:Elaborarea a 3
tipuri de implante
I 1939-Strock
autorul implantului din vittalium
II.Implantele subperiostale

Elaborate in 1941 de Dahl, in Suedia

Sunt adaptate local in fuctie de cazul
clinic

1951-Lew realizeaza amprentarea

osoasa pentru a adaptare fidela
aimplantului

1970- Linkow si Chercheve descriu

implantul subperiostal de intindere
redusa

Radiografia
implantului endodntic
 Schema si radiografia unui implant sub-
periostal
III. Implantele endo-osoase

Implantul
lui
Chercheve
in dubla
elice
spiralata Implantul lui
Chercheve
Implantul lui Scialom
(1962) , în Franţa =
implantul sub forma de
“ac”

Implantul lui Linkow

( 1969)
Implantele lamă au fost concepute şi ulterior lansate
pe piaţă de Linkow
Lamele constituie după anumiţi autori implantul de
elecţie în edentaţiile terminale mandibulare în cazul
unor creste alveolare înguste.
Utilizarea implantelor nemetalice

Implantul tridimensional a lui Juillet

III. Perioada
contemporana(Osteointegra
rea: Perioada Brannemark)
a. Localizare geografica: Europa si
America de Nord
b. Materiale utilizate:titan, aliaje
din titan, hidroxiapatita, ceramica
c.Particularitati:
Primele studii legate de
osteointegrare-1952(Brannemark
si colaboratorii, 1985)

Implantul lui Brannemark

 Branemark = osteointegrare

 1952 = titaniul se leagă ireversibil de osul vital, o

observaţie ce contrazicea orice teorie din acea
vreme.

 osteointegrarea poate fi obţinută cu un înalt nivel

de predictabilitate,fără inflamarea ţesuturilor moi,
incapsulare fibroasă a implantului sau eşec.
 Categorii de
implanturi
1 ) Endo-osos – implant plasat transosos, cu
două subtipuri : cilindric si lamă
 Cilindric

 Diametru = 3.3-5mm
 lungime între 7-13mm,
 subţiri 2-2.8 mm pentru creasta resorbită orizontal,
 diametru de 6 mm pentru cazurile de atrofie severă,
 sau de 30-52.5 mm pentru implanturile zygomatice
 Implantul-lamă

 Nu poate fi utilizat pentru înlocuirea independentă

a unui singur dinte lipsă fiind instabil.

 Sprijinul protetic se realizează pe dinte şi pe

implant
Categorii de implanturi

2) Subperiostal
– implant construit după
amprentarea câmpului osos expus chirurgical(
alveolar şi bazal).
- “dantelă” aşezată intim pe
os,sub periost, cu bonturi transgingivale sau bare.
- avantajul - distribuie forţa
masticatorie pe întreaga creastă alveolară.
 Categorii de implanturi

3) Transosos
- placă de stabilizare submandibulară,
- implantele traversează osul mandibular de la
bază până la creasta alveolară.
Forme de implant utilizate in anii 1980

Implant tip
Bonefit

Implant tip
Frialit)
Aspecte actuale:Incarcarea
imediata a unei proteze maxilare
Aspecte actuale
Forma actuala a implantelor

Elementele componente ale implantului:

1.corpul implantului -porţiunea implantului
destinată inserării în os şi care la anumite
tipuri de implant se poate extinde uşor şi
deasupra crestei alveolare.
- la implantele şurub, este
prevăzut cu spire de infiletare iar la apex cu
diferite orificii care să retenţioneze mai bine
implantul după vindecare.
-la nivelul porţiunii
superioare a implantului, acesta prezintă o
zonă lisă 2-3 mm care de obicei se insera în
osul cortical.
2. Colul -portiunea cea mai coronara a implantului, cu rol
determinant in stabilitatea implantara
-face legatura intre pilier si implant

Tipuri de col: drept

Evazat
-integrat in patforma
switch
-transgingival
Forme ale corpului implantar:
Cilindrica
Diferite diametre
implantare si diferite
forme ale apexului
 Conexiune externa hexagonala

Suprafata protetica a
implantului are
forma unui platou
avind in centru
hexagonul

Conexiune interna
avind con
antorotational
 Titanium:
Grade 5 - TA6V4

 Surface:
Sand Blasted & Acid-Etched/Titanium
Zirconium Surface

 Connections (Morse Tapered):

Internal Octagonal / External
Hexagonal

 Esthetics: perio-integration
“MANUEL AMARO”

1 KIT

3 SYSTEMS
 European
Prosthodontic
Association
Conference,
Innsbruck,2009
 Nobel Biocare

NobelReplace™ Tapered is an
implant system that covers a broad range
of applications and user skill levels – from
soft to moderately hard bone, and
starting to experienced users

1Color-coded

2Coronal design

3Groovy

4TiUnite®for all indications and users

5Implant body design

Implantul Tuareg

Are doua variatii de spire largi si

un design ascutit pentru o plasare
exacta a implantului, auto filetant,
cu o estetica imbunatatita si o
distribuire a presiunii.

Implanturile cu diametru de
la 4.2mm pana la 6.0mm au
conicitatea inversa in zona
coletului.

33
34
SISTEM HEXAGON
INTERN,TRANSGINGIVAL

35
Mis sistem
Filet dublu - ARDS Implants

Spire
cu pas mic 5,5m
la interfata m
implant / os cortical
Spire
cu pas mare
la interfata
implant /
os spongios
• Sa micsoreze perioada de asteptare dintre implantare si
supraincarcare sau chiar sa o elimine ;

• Rezolvarea unor cazuri , considerate pana astazi de

restul sistemelor , imposibile ;

• Sa transforme procesul de implantare intr-un proces unic

si simplu potrivit fiecarui doctor ;

• Sa produca un proces de supraincarcare simplu si

precis pentru medic si technician .
Elemente protetice
Ratchet driver Driver manual Rachet driver Rachet driver
implant protetica protetica overdenture

Ratchet

Ratchet Torque 10/15/20/25/30/35/40/45 N.cm

Driver implant Extensie

contraunghi freza
Bonturi de vindecare elemente
transmucozale , ce au rol de a de a
permite vindecarea gingiei si de a o
conforma pentru viitoarea coroana.
drepte wide
 Aspecte anatomice ce influienteaza aplicarea
implantelor

Rezorbţia osoasă postextracţională atât în plan vertical

cât şi orizontal = compromis structural şi funcţional

In medie rata rezorbţiei mandibulare este de ~ 0.2 mm/an , de

3-4 ori mai mare decât a maxilarului
 Rezorbţia mandibulară este centrifugă deoarece
cortexul bucal este mai subţire decât cel lingual

 La maxilar rezorbţia este centripetă, în special în

zona molarilor

 Aceasta duce la schimbarea relaţiilor

intermaxilare Harle ( 1989)
 odata cu rezorbţia alveolară , se produce şi o
diminuare a gingiei ataşate, într-o relaţie de
10:0,6 ( Tetsch 1991)
Clasificarea Atwoood a
rezorbţiei osoase
 1. Os alveolar la dentaţi
2. Alveola
postextracţională
3. Alveola înaltă
4. Alveola ascuţită
5. Alveola rezorbită,
rotundă
6. Alveola plată sau
concavă
 Volumul sinusului maxilar variază între 9.5cm3 –
20 cm3, cu o medie de 14.75 cm3
  Septul sinusului maxilar

 Prezent în procent de 13-35,3%

 Poate fi prezent în orice regiune a
sinusului
 Mai frecvent la maxilarele
atrofice edentate
 Lungime : 2.5- 12.7 mm
Canalul incisiv
 Are o lungime de 8-26 mm la adult şi formează
un unghi de 570- 89,50 cu un plan ce uneşte
marginea superioară a pavilionului urechii şi
unghiul extern al ochiului
 apariţia unor zone periculoase pentru
implantologie în cazurile rezorbţiei verticale şi
orizontale.
 In cazurile atrofiei
maxilare severe basa
nasului poate fi gasită în
locul în care ne putem
aşteptă să găsim sinusul.

 Procedurile de
augmentare implicănd
atât baza nasului cât şi
sinusul
In cazurile atrofiei maxilare:
 rezorbţia osoasă de tip centripet apropie aceste
foramene de creasta osoasă,
 riscul lezării buchetului neuro –vascular printr-o
incizie mult prea palatinală
 OSUL MANDIBULAR
 In partea anterioară linguală = canal lingual
 Aamana si colab . au stabilit că acesta are are 7
forme distincte
 Importanţă deosebită in implantarea anterioară
 In cazul atrofiei osului mandibular
este atrofiat, o atenţie deosebită
este acordată :
 noului ax de inserţie al
implanturilor,
 poziţiei superioare a tuberculilor
genieni foramenului mentonier
 In 1-10 % din cazuri pot fi prezente 2
foramene .
 Poate fi observat pe OPG în 94% din cazuri (
Jacobson şi colab.) dar numai în 50 % din
cazuri cu claritate
 METODE CLASICE DE EVALUARE
PARACLINICA
RADIOGRAFIA

TELERADIOGRAFI
A

TOMOGRAFIA
ARTROSCO
ELECTROMIOGRAFIA COMPUTERIZATA

Aceste teste sant necesare pentru

diagnosticare diferentiata intre
interferentele intracapsulare şi
interferentele extracapsulare
(influenta matricei musculare
hipertonice inconjuratoare) în asa fel
CONDILOGRAFIA ELECTRONICA
CONDILOGRAFIA
ELECTRONICA

ASPECTE ALE CINEMATICII MANDIBULARE AFECTATE IN

EDENTATII:TRANSLATIA SI ROTATIA

ROTATIA SI TRANSLATIA CONDILIANA IN

CADRUL MISCARILOR DE INCHIDERE SI ALTERARI ALE CINEMATICII
DESCHIDERE MANDIBULARE
Condilographie electronique, O. Laplanche Les cahiers de prothese, sept.2002
Bilantul radiologic

Examenul radiologie este obligatoriu. Se apelează la diferite tehnici

şi procedee:
A. Radiografia panoramică evidenţiază
 înălţimea şi lungimea crestelor edentate şi a bazei oaselor
maxilare,
 topografia sinusurilor maxilare şi a foselor nazale
 traiectul canalului mandibular şi localizarea găurii mentoniere.
Ortopantomografia

OPT cu sabloane de
ocluzie cu grila

OPT cu sabloane de
ocluzie cu bile
OPT (implanturi dentare surub si lama)
Model de studiu
BILANT PREOPERATOR
Clinic +Paraclinic
OFERTA OSOASA
In general trebuie sa existe minimum doi milimetri de os in
jurul fiecarui implant.
Lungimea corespunde ofertei osoase in sens sagital
inaltimea corespunde ofertei osoase in sens vertical
latimea corespunde ofertei osoase in sens vestibulo-oral.
Algoritm chirurgical de inserare a implantelor orale:

1. Incizia
2. Decolarea lamboului muco-periostic(transgingival)
3. Pregatirea situsului implantar +/_pregatiri specifice
preimplantare realizate:
anterior
in acelasi timp cu implantarea
4. Insertia implantului
5. Sutura
Incizia-trebuie sa respecte arhitectura vasculara a situsului
chirurgical

I.Incizia pe mijlocul crestei-pentru implantele intr-un singur

timp chirurgical=implante de gradul 1(I timp)

Avantaje:-se efectueaza intr-o zona vascularizata si

inervata(minim invazivitate)
Dezavantaje:situarea peste bresa de insertie a implantului,
necesitind suturi strinse

I.Incizia pe unul din versantii crestei la implantele de gradul

II(2 timpi)
Avantaj: permite acoperirea implantului cu un mucoperiost
intact
Dezavantaje :hemoragie locala
dureri si hematoame postoperatorii
-cicatrici defectuase si inestetice
Diferite tipuri de
incizie pentru a
avea un lambou
corect
Incizia –ce permite conservarea
papilei
2. Decolarea -Diferite forme de lambou
2. Pregatirea situsului
implantar-se face cu o freza
sferica- cu diametrul de 2
mm
-se realizeaza la locul de
insertie a implantului pe o
adincime de citiva mmpina
nivelul spongioasei osoase
Frezajul initial=de
ghidaj

- Cu Freza pilot
-consta in crearea in
osul receptor a unui
locas de o profunzime
egala cu lungimea
implantuluisau cu
1,5mm mai mult .
Directia: coincide cu
bisectoarea unghiului
dintre cele doua tablii
osoase.
Frezajul intermediar
-se realizeaza cu freze
avind diametrul
crescator, pina cind
freza cu diametrul
final=cu 0,2 mai mic
decit implantul initial
-pt implantele tip
surub se realizeaza
tarodajul lacasului de
insertie a implantului
Utilizarea ghidului
chirurgical
 RVG de control :
evidenţiază
inserarea implantului la
distanţă de elementele
anatomice de vecinătate
(corticala dintelui vecin, canal
mandibular)
 aplicarea obturatorului

 sutură
 EVALUARE POSTIMPLANTARA

1. Biologica
 suport mucos : mucoasă vestibulară groasă
aderentă de os
 suport osos : bine reprezentat la nivel
molar,
dur

2. Radiologica
 radiografie digitala : implantului la
distanţă de elementele anatomice de vecinătate
1 L.J.
 M.
2 D.M.
D.M.
D.M.
D.M.
D.M.

89
D.M.
D.M.
D.M.

92
3 A.M.
5 T.C
6 K.L
STUDII COMPLEMENTARE: ATESTAT ÎN IMPLANTOLOGIE
Coordonator curs: Prof. Dr. Norina FORNA
Fellow and Diplomate ICOI-International Congress of Oral
Implantologists
Durata curs: 1 an (176 ore CURS / 136 ore LP)
Finalizarea studiilor: Obţinerea unei Diplome de Competenţă eliberată de
Ministerul Sănătăţii
Nr. credite EMC: 25
Înscriere şi informaţii suplimentare: www.denteda.ro, www.umfiasi.ro

Cursuri post-atestat Implantologie:

1. Attachementul şi telescoparea în terapia edentatiei partiale intinse

Coordonator: - Prof. Dr. Norina Forna
2. Metode de augumentare si sinus lift in implantologia orala
Coordonator: - Prof. Dr. Norina Forna

MASTER
Metode de reabilitare orală complexă implantoprotetice în edentaţia parţială
- Coord. Prof. Dr. Norina Forna