ENDO

1. Indicatiile extirparii vitale

-

pulpite acute si cornice

deschiderile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de coafaj dir sau indir
hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara care nu cedeaza la tratament obisnuit
abraziunile dentare patologice
dupa o tentative de extirpare devitala, in care nu s`a reusit desensib. Pulpei
pierderi mari de subst dura dentara coronara care impiedica realizarea unei cavitati cu forma de retentie
satisfacatoare
fracturi coronare care au deschis camera pulpara
parodontite marginale cronice cu mobilitate de gr III, in scopul imbunatatirii circulatiei parodontale
in scopul realizarii unor mijloace de imobilizare cu ancoraj in camera pulpara si in can radicular
pulpite retrograde produse prin infectarea pulpei din pungile parodontale profunde
in scopul realizarii unei coroane de substitutie
cand se impune slefuire importanta din dd stalp
dd cu eruptii accelerate active, cand aducerea lor in pl de ocluzie, prin slefuire ar duce la deschiderea camerei
pulpare
luxatiile dentare
fracturi radiculare
dd aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice(chisturi, tumori)
dd situati in focarele de fractura
nevralgii trigeminale produse de denticuli intrapulpari.

2. Contraindicatiile extirparii vitale

-

afectiuni ale organismului in care este contraindicata folosirea anestezicului

sarcina in primele si ultimele 3 luni
existenta unor afectiuni loco-regionale care impiedica injectarea anestezicului (procese inflamatorii, trismus)
imposibilitatea efectuarii tratamentului corect si complet pe toata lungimea can
imposibilitatea cooperarii cu pacientul ( bolnavi psihici, reflexe de voma)

3. Timpii operatori ai extirparii vitale

-

anestezie prin infiltratie

realizarea campului operator
deschiderea camerei pulpare
excizia si exereza pulpei coronare
reperarea orificiilor canalelor radiculare
extirparea pulpei radiculare
masurarea lungimii canalelor radiculare
tratamentul mecanic al canalului radicular
obturatia de canal
obturatia definitiva a cavitatii

4. Timpii operatori ai extirparii devitale

-

Sedinta 1
o Aplicare pansament arsenical
Sedinta 2
o Crearea campului operator
o Deschiderea camerei pulpare
o Excizia si exereza pulpei coronare
o Pansament cu tricrezolformalina
o Obturatie provizorie
Sedinta 3
o Crearea campului operator
o Indepartarea pansamentului cu tricrezolformalina
o Extirparea pulpei radiculare
o Tratament mecanic al canalelor radiculare
o Pansament cu tricrezolformalina in canalele radiculare
o Obturatie provizorie
Sedinta 4
o Crearea campului operator
o Indepartarea pansamentului radicular
o Toaleta si obturarea canalului
o Controlul radiologic
Sedinta 5
o Obturatie definitiva coronara in cazul in care radiografia arata ca obturatia de canal este corecta

5. Indicatiile extirparii vitale aseptico-biologice

-

la pulpa sanatoasa
pulpa cu inflamatie acuta ce nu depaseste stadiul de PAST, Gr. Palazzi
permite efectuarea obturatie coronare in aceasi sedinta

6. Indicatiile extirparii vitale aseptico-antiseptica

-

PAPP
PAPT
Gangrena
Cand nu putem opri hemoragia
Cand in timpul tratamentului s`a inundat cu saliva CO
Se face tratament medicamentos

7. Cauzele hemoragiei endodontice in extirparea vitala

-

cauze generale
o diateze hemoragice
o hemofilie
o afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
o stari fiziologice congestive ( de ex menstruatia)
cauze locale
o lezarea parodontiului marginal
o perforarea podelei camerei pulpare
o cai false radiculare
o apex larg deschis la copii si tineri
o extirpare pulpara incompleta

traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic

8. Tratamentul hemoragiei endodontice in timpul extirparii vitale

-

se termporizeaza obturarea canalului

se lasa in canal la distanta de apex o mesa de vata sterila
se inchide etans cu material provizoriu
sedinta urmatoare
o realizarea campului operator ( izolare )
o indepartare material provizoriu
o indepartarea meselor ( ac tire-nerf)
o toaleta canalelor cu h2o2, alcool si uscarea lor cu mese sterile
o obturarea canalului cu ac lentulo
o control radiologic
o obt coronara definitiva

9. Indicatiile extirparii devitale

-

knd nu poate fi folosita anestezia ( alergii, boli generale)

imposibilitatea injectarii (trismus, tumori)
dinti cu canale foarte curbe care nu permit permeabilizarea pana la apex
dinti situati distal pe arcada la care accesul este dificil necesitant mai multe sedinte pentru tratarea tuturor
canalelor

10. Contraindicatiile extirparii vitale

-

extirparea in scop protetic la dintii fara procese carioase deoarece nu exista cavitatea in care sa se aplice
pansamentul chimic necrozant
pulpitele purulente partiale si totale la care aplicarea arsenicului poate duce prin difuzarea lui rapida la complicatii
parodontale
pulpitele cronice deschise granulomatoase, datorita faptului ca hiperplazia pulpara ocupa cavitatea carioasa si
impiedica inchiderea etansa a arsenicului
cariile cu evolutie subgingivala, unde inchiderea arsenicului pune probleme deosebite

11. Gradele de insensibilizare pulpara dupa aplicarea arsenicului: enumerare

-

pulpa dentara se gaseste dupa alicarea pansamentului arsenical in diferite grade de insensibilizare si anume
o 1. insensibilitate totala coronara si radiculara
o 2. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare
o 3. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala
o 4. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloratie rosie vie

12. Indicatiile tricrezolformalinei in extirparea devitala

-

24 72 h ( 1-3 zile)
Mumificarea bontului pulpar apical si subst orcanice din canaliculele apicale si de a ramane sterila timp
indelungat
Actioneaza in completarea actiunii arsenicale pentru insensibilizare

13. Atitudinea terapeutica in extirparea devitala cand pansamentul arsenical a produs insensibilizarea totala a
pulpei
-

Sedinta 2
o Crearea campului operator
o Deschiderea camerei pulpare
o Excizia si exereza pulpei coronare
o Pansament cu tricrezolformalina
o Obturatie provizorie
Sedinta 3
o Crearea campului operator
o Indepartarea pansamentului cu tricrezolformalina
o Extirparea pulpei radiculare
o Tratament mecanic al canalelor radiculare
o Pansament cu tricrezolformalina in canalele radiculare
o Obturatie provizorie
Sedinta 4
o Crearea campului operator
o Indepartarea pansamentului radicular
o Toaleta si obturarea canalului
o Controlul radiologic
Sedinta 5
o Obturatie definitiva coronara in cazul in care radiografia arata ca obturatia de canal este corecta

14. Atitudinea terapeutica in extirparea devitala cand se pastreaza o sensibilitate marcata a pulpei radiculare
dupa aplicarea pansamentului arsenical
-

se procedeaza prin completarea insensibilizarii pulpei prin metode immediate sau de durata
dupa indepartarea pulpei coronare se aplica un pansament etans cu tricrezolformalina in camera pulpara
se inchide etans cu un material provizoriu
se mentine 2-3 zile
se continua de la sedinta 3

15. Atitudinea terapeutica in extirparea devitala cand se pastreaza sensibilitatea pulpei radiculare in portiunea
sa apicala dupa aplicarea pansamentului arsenical
-

se face insensibilizarea imediata prin urmatoarele metode

o anestezie de contact
anestezic se pune cu o pipeta capilara sau cu o pensa fara zimti 2-3 picaturi si se pistoneaza
solutia cu Ac Miller sau Kerr
o insensibilizare prin electrocoagularea pulpei
se introduce un ac Miller sau Kerr in canal
se antige cu aparatul de diametrie la intensitatea de 160-180 miliamperi

16. Atitudinea terapeutica in extirparea devitala cand se pastreaza o sensibilitate marcata a intregii pulpe
dentare dupa aplicarea pansamentului arsenical
-

se pot adopta urmatoarele atitudini

o daca nu este CI anestezie si extirpare vitala
o daca este CI anestezia se continua desensibilizarea prin substante chimice pe baza de paraformaldehida
o aspectul pulpei de rosu intens ( arsenicul nu a actionat deloc ) se repeta pansamentul arsenical

17+18. Accidente si incidente in extirparea vitala si devitala

-

modificari dento-parodontale immediate

o pulpite reziduale
neextirparea P in totalitate
persitenta pulpei in canalicule si delta
o parodontite marginale acute
difuzarea subst medicamentoase ( devitala)
traumatisme
o PAAH ( parodontita apicala acuta hiperemica )
Difuzarea subst medicamentoase dincolo de apex ( devitala)
Tratament mecanic intempestiv dincolo de apex
Obturatii cu depasire
o PAAS
Nerespectarea regulilor de asepsie in timpul extirparii
Neefectuarea tratamentului mecanic
Contaminarea in timpul obturatiei
Modificari coronare latente
o Modificari de culoare
Persistenta dentinei alterate
Pasta de obturatie colorata
Coloratie data de amalgam
o Fracturi coronare
friabilitate
o aparitia cariei
d alterata
sist imunitare ale pulpei
Modificari parodontale latente
o Parodontita marginala
Obturatie in exces
o Parodontita apicala
Obturatie incompleta
Praguri
Cai false
19. Tratamentul accidentelor si incidentelor in extirparea devitala

se indeparteaza in totalitate din cavitate carioasa dentina alterata si resturile de sange pentru a nu diminua actiunea
arsenicului
arsenicul aplicat direct pe pulpa dd
pansamentul arsenical nu a fost inchis etans
o indepartam pansamentul provizoriu si inchiderea cu Foz sau Zoe
in carii cervicale
o nu e indicat arsenicul parodontita marginala
complicatie parodontala
o se trateaza parodontita respectiva
o sau se extrage dintele

20. Tratamentu accidentelor si incidentelor in extirparea vitala

-

pulpite reziduale ( neextirparea pulpei in totalitate)

o se face extirpare completa ace Kerr
parodontite marginale acute
o tratamentul parodontitei sau extractie
PAAH
PAAS
Modificari de culoare
PAC

21. Odontometria: definitie, principii, procedee

-

Definitie
o = stabilirea lungimii de lucru a canalului radicular pana la nivelul jonctiunii cementodentinare in vederea
prepararii canalului, prevenirii traumatizarii parodontiului apical in timpul prepararii canalului si obturarii
canalelor pana la constrictia apicala
metodele de masurare a canalului
o metoda clinica
cea mai veche si inexacta metoda
se alege un ac dupa volumul canalului si se avanseaza in canal pana simtim in vf acului o
rezistenta
o metoda clinica radiologica
finete si precizie
efectuarea unei radiografii cu acul introdus in canal pana in zona de constrictie apicala
se scade 1 mm din lungimea masurata pe radiografia cu ac
o metodele electronice
corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument introdus pe canal si un electrod
aplicat pe mucoasa orala

22. Odontometria in tehnica de telescopare regresiva ( step back )

-

se efectueaza inainte de inceperea tratamentului mecanic, dupa permeabilizare si evidarea totala a continutului
se masoara lungimea de lucru a CR pana la constrictia apicala dupa metoda clinico-RX sau electronica

23. Odontometria in tehnica de telescopare progresiva

-

se efectueaza dupa prepararea si evidarea initiala a protiunii coronare si a 1/3 mijlocii

apoi se face odontometria, dupa care urmeaza prepararea stopului apical pana la iso 25, apoi 1/3 apical a CR

24. Limita apicala a tratamentului biomecanic de canal

-

la pulpectomii si GS instrumentarea can se face pana la 1-1,5 mm de apex

la PAC cu rezorbtii patologice ale extremitatii apicale care desfiinteaza constrictia apicala se va face pana la 1,5
2 mm de apexul RX

25. Principiile crearii accesului endodontic

- pentru efectuarea unui tratament mecanic corect este necesar sa asiguram instrumentelor de canal o cale de
patrundere in axul radacinilor

accesul in spatiul endodontic are 2 faze

o faza coronara
o faza intraradiculara
- faza coronara asigurarea accesului la canale, important fiind apoi accesul pana la constrictia apicala
o in felul acesta se asigura corecta debridare a canalelor si largirea lor
- faza intraradiculara este dependenta de corectitudinea celei coronare
26. Obturatia provizorie in endodontie
-

cu pasta cu Ca(OH)2
Timpi operatori
o Izolare
o Indepartare obt. Provizorie coronara
o Toaleta canalului
o Alegerea acului Lentullo
o Incarcarea acului cu pasta de Ca(OH)2
o Acul introdus pana la reperul apical
o Retragere 1 mm
o Actionarea motorului in sensul acelor de ceasornic 5-10 secunde
o Retragerea lenta a acului din canal prin miscari de rotatie de`a lungul peretilor
o Repetarea miscarilor pana la obturatia completa

27. Procedee preliminare tratamentului endodontic in situatii speciale

-

in prezenta CURBURILOR acele au tendinta de a merge drept si fac praguri

sau dak sunt curbe in apropierea apexului pot face largirea si eventual deplasarea acestuia
Weine recomanda precurbarea instrumentelor intracanaliculare inainte de folosire pentru a combate memoria
elastica
Realizarea unei cav de acces mai larga ( linie evazata spre ocluzal ) acele se pot introduce pana in zona de
curbura incercand pilirea cu precadere a peretilor exteriori opusi curburii ( Tehnica anticurbura )
Eliminarea completa a plafonului camerei pulpare pentru a crea accseul liber al instrumentelor pana in zona de
curbura

28. Cateterizarea canalelor radiculare

-

se face cu ac Miller/ Kerr fine sau f. fine

prin introducere progresiva in canal cu o miscare continua fara presiune si brutalitate, evitand astfel impingerea
continutului dincolo de apex sau ruperea acului
daca exista obstacole calcare pe canal se pot asocia substante chimice de permeabilizare
o frecvent se foloseste
H2SO4 20-30%
Antiformina
EDTA 10%
2-3 picaturi in canal
Se pistoneaza cu Kerr/Miller
Se lasa 3-5 minute facand miscari de avansare cu acul
Solutia se improspateaza de cateva ori pana se realizeaza permeabilizarea, apoi se spala cu apa
EDTA se poate lasa pe canal timp de 24 h sub pansament ocluziv

29. Preevazarea canalelor radiculare

-

se face cel mai bine cu freze G-G/ freze elastice din Ni-Ti
se prepara portiunea coronara a canalului
o la canalele drepte se poate patrunde mai mult
o la canalele curbe pana la curbura

=> o conicitate continua si progresiva cu usurarea patrunderii instr manual dincolo de curbura ( traiect
mai drept )
- obiective
o eliminarea dentinei si predentinei
o usurarea abordarii 1/3 apicale
- G.G. numarul 1 corespunde ISO 50
- G.G. numarul 2 corespunde ISO 70
30. Principiile tratamentului biomecanic de canal modern ( Schilder )
o

preparatia retrograda ( step-back)

recapitularea ( patrunderea pana la apex cu acul de permeabilizare + lavaj )
largirea coronara initiala ( Freze G-G)
se utilizeaza ac pila, burghiu, utilizate alternativ cu diametru crescand progresiv
freze gg pentru largirea portiunii poronare => preparatie conica

31. Principiile largirii canalelor drepte

-

cateterismul canalului in functie de fineatea lui ( K 08, 10, 15 )

largirea peretilor canalului se face cu Kerr pila cu numere crescande, nu se omite nici un numar
se prepara mai intai stopul apical cu cel putin 2-3 numere mai mari decat acul de permeabilizare
se utilizeaza majoritatea tehnicilor de largire
largirea se face prin miscari de reaming, piling/ intrument rotativ
prepararea initiala a stopului apical
apoi restul canalului conform tehnicii si intrumentelor alese
preparatia trebuie sa fie apta pentru tehnica de obturatie aleasa

32. Principiile largirii canalelor curbe

-

largirea initiala se face cu ajutorul lubrifiantilor

utilizare deasa de lavaj
precurbarea acelor
pilire circumferentiala ( nu reaming )
folosirea mai multor tehnici
o teh. Anticurbura, teh. Fortelor compensate
prepararea stopului apical numai cu 2 numere mai mari decat acul de cateterizare pentru k acele groase sunt mai
rigide => accidente

33. Iatrogenii posibile la crearea accesului in camera pulpara

- neindepartarea in totalitate a tavanului
- cavitate de acces neadecvata (nu la locul de electie )
- fracturi coronare deschidere prea larga
- abordarea gresita cu freza la crearea accesului lezarea parodontiului marginal
- nerespectarea angulatiei coroanei in axul dintelui
- deschiderea insuficienta a camerei pulpare la puriradiculari
- cautarea cu freza a orificiilor can. Radic. => perforari interradiculare, cai false
34. Iatrogenii posibile la largirea canalelor radiculare drepte
- cale falsa
- dilacerare apicala
- desfiintarea constrictiei
- lezarea parodontiului apical mecanic sau chimic
- fracturarea radacinii/ instrumentelor
35. Iatrogenii posibile la largirea canalelor radiculare curbe
- praguri

- fenestrate
- cale falsa
- formarea clepsidrei
- dilacerare apicala
- transpozitie lat/ext
- fractura radiculara/intrumentara
- obturatii si tratament mec incomplete
36. Tehnica telescoparii regresive in canalele drepte
-

se prepara stopul apical, dupa odontometrie

se fac miscari de reaming/pilire circumferentiala pana se roteste liber
tehnica se face numai in 1/3 apicala a canalului
largirea restului canalului cu freze
se pot utiliza pe tot traseul si freze Ni-Ti prin aceasta tehnica atunci cand canalul este drept si stopul a fost
preparat prin tehnica fortelor compensate

37. Tehnica telescoparii regresive in canalele curbe

-

dupa cateterizare si permeabilizare

prepararea stopului apical prin filing cu cel putin 2 nr mai mari decat acul de cateterizare prin tehnica fortelor
compensate
stopul minim 25 ISO sub forma de platou/cupola
exemplu : lungime de lucru 25 mm, odontometria cu ac ISO 15
o ISO 15 25 mm
o ISO 20 25 mm
o ISO 25 25 mm Ac master
o ISO 30 24 mm
o ISO 25 25 mm
o ISO 35 23 mm
o ISO 25 25 mm .. s.a.m.d pana ne retragem 4-5 mm

38. Tehnica telescoparii progresive in canalele drepte

-

presupune o preparare telescopata care porneste din portiunea coronara a canalelor

largirea si evidarea initiala a portiunii coronare a canalelor
se continua in trepte telescopate spre apex cu acele in ordine inversa k la telescoparea regresiva
la canalele drepte utilizare cu preponderenta a instrumentarului rotativ pe 1/3 sau 2/3 coronare

39. Tehnica telescoparii progresive in canalele curbe

-

preparare telescopata ptrogresiva pornind de la niv coronar al canalului radicular

se poate utiliza intrumentar rotativ/manual
cu instrumente de calibru mai mare se patrunde in zona coronara pana se fixeaza in canal apoi se retrage 1 mm si
se racleaza peretii
cu instrumentar rotativ prin pensulare usoara spre coronar max 5-7 sec sub lubrifiere
instrumentar manual prin pilire circumferentiala/ reaming
dupa ce instrumentul sta lejer in canal se fac spalaturi si se trece la ac cu nr mai mic
se introduce 1 mm mai adanc si tot asa pana la nivelul curburii
=> prepararea pe 2/3 a canalului
Apoi se trece la prepararea portiunii apicale si a stopului apical
Se fol teh fortelor compensate
Stop apical sub forma de cupola
Prin aceasta tehnica se poate prepara stopul apical pana la iso 40-45

40. Tehnica de largire prin evitarea convexitatii interne (furcatiei ) a canalelor curbe

indicata la radacini curbe. Subtiri ( M la mol inf, MV la mol sup)

consta in evitarea prelucrarii peretelui distal al canalului
se actioneaza numai o data pe acesti pereti si de 3-4 ori pe cei opusi
prin folosirea frezelor GG se lucreaza pe peretele M

41. Crearea stopului apical

-

la pulpectomii si GS se face la 1-1,5 mm de apex

la PAC cu rezorbtii patologice apicale 1,5 2 mm de apex
dupa stalibirea lungimii de lucru la constrictia apicala
se poate face prin diferite tehnici
o tehnica fortelor compensate forma de platou se poate prepara pana la iso 40-45
o reaming forma de platou, largire cu 2 3 ace mai mari decat acul de cateterizare
o tehnica step-back stop apical bine realizat, forma plata, se largeste cu minim 2 ace => radacina
rezistenta

42. Tehnica fortelor compensate

-

permite tratamentul mecanic pe toata lungimea de lucru pana la acul 55 fara transpozitia apexului
este indicata in canalele cu curbura accentuata si foloseste ace tip pila, speciale, flexibile cu varful netaietor
miscare combinata 90 gr in sensul acelor de ceasornic urmata de o miscare 360 in sens invers

43. Principiile largirii canalelor cu instrumentar rotativ din Ni-Ti

-

crearea cavitatii de acces =>instrumentul paralel cu axul vertical al dintelui

actionarea frezelor la o viteza de roatie constanta indicata de fabricant
utilizarea lubrifiantilor ( care sa contina si chelator ) pentru ramolirea peretilor => facilitate la accesul frezelor, si
scade gradul de uzura
presiunea care se exercita pe freza sa fie egala cu presiunea care se exercita in timpul scrisului cu un creion bine
ascutit
dupa 5-6 utilizari se arunca freza
cu frezele Ni-Ti se face cea mai corecta si buna largire a 1/3 mijlocii
prepararea 1/3 apicale numai la rad. Dreapta sau cu curbura moderata max 20 gr
miscari usoare de pensulare
dupa fiecare numar de freza se revine la un numar anterior

44. Avantajele largirii canalelor cu instrumentar rotativ din Ni-Ti

-

instrumentare mai facila in timpul tratamentului mecanic datorata preparatii anterioare a 2/3 coronare
se poate face tehnica anticurbura cu instrumentar rotativ=> canal cu conicitate continua si progresiva
au fost imaginate pentru largirea canalelor curbe datorate elasticitatii lor
timp de lucru scurt
la o largire prin tehnica fortelor compensate se pot introduce frezele din Ni-Ti pana la apex

45. Dezavantajele largirii canalelor cu instrumentar rotativ din Ni-Ti

-

nu dau senzatie tactila a canalului radicular

au eficienta taietoare scazuta
nu pot fi dirijate in canal
se poate trece usor cu vederea o ingustare la inceputul canalului raduclar
prezinta risc crescut de fracturare (utilizare incorecta. Brusca)
se uzeaza dupa 5-6 utilizari
necesita micromotoare si lubrifianti

10

nu se pot utiliza decat la canale drepte sau usor curbe

nu se utilizeala la canale bifurcate sau reunite la apex

46. Lavajele endodontice: principii si tehnica

-

principii
o eliminare mecanica a detritusului din canal + dizolvare
o rol dezinfectant
o lavajul cu seringa de unica folosinta cu ac angulat in unghi obtuz
o se poate asocia si cu metode diatermice, ultrasonice
o lavaj si in canale curbe si inguste
o trebuie avuta grija ca sol de lavaj sa nu depaseasca constrictia => traumatizare chimica a parodontiului
marginal
tehnica
o se alege solutia de lavaj si concentratia ei
o se introduce acul in canal si se lasa un usor joc pentru a putea reflua
o lichidul care reflueaza va fi sters sau aspirat

47. Lavajele endodontice : solutii recomandate

-

apa distilata sterila ef. Antibacterian, pentru lavajele finale

NaCl 0.9% - ef. Antibacterian, pentru lavajele finale
NaOCl 2,5 5 % - eficacitate in eliminarea si dizolvarea tes organice, cel mai utilizat
Cloramina
Iod, iodura de K
Clorhexidina
Detergenti anionici
H2O2
Peroxid de uree

48. Blocajul apical ca accident terapeutic

-

prin lipsa recapitularii cu ace mai mici si a lavajului intre ace succesive
prin lipsa permeabilizarii
prin impingerea rumegusului si a detritusului in constrictia apicala
se poate forma prag/perforatie => obturatie incompleta

49. Pragul ca accident terapeutic

- cauze
o fortarea acelor K in zone stramtorate ale can
o folosirea incorecta a acelor in permeabilizare
o poate fi generat prin reaming sau prin incercarea largirii canalului in prezenta unui blocaj apical =>
obturatie incompleta
50. Transpozitia apicala interna ca accident terapeutic
-

= formarea unui prag in zona apicala

Nu se ajunge la suprafata radiculara externa
Se produce scurtarea lungimii de lucru = > obturatie si tratament mecanic incomplet

11

51. Transpozitia apicala externa ca accident terapeutic ( Zipping )

-

= perforatia apicala
Se produce daca
o Nu se precurbeaza acul in canalele curbe
o Se insista cu ace tot mai mari si inflexibile
- apare un orificiu apical sub forma de picatura
52. Calea falsa radiculara
-

fortarea acelor in scopul desfiintarii pragurilor

folosirea acelor kerr prea groase
insuficienta deschidere a camerei pulpare
canale curbe se insista cu ace kerr inflexibile
folosirea instrumentarului rotativ
greseli in abordul spatiului endo

53. Perforatia podelei camerei pulpare

-

se poate produce in timpul cautarii cu freza a orificiului canalului la pluriradiculari

e facilitata la dd cu gangrena unde podeaua poate contine o cantitate crescuta de dentina alterata, ramolita
manevre intempestive de localizare a orificiilor
de multe ori tratamentul dintelui e compromis

54. Formarea clepsidrei ca accident terapeutic

-

acest fenomen se caracterizeaza prin transformarea unei curburi apicale intr`o portiune dreapta cu
transpozitia/transportarea apexului
acele introduse intr`un canal curb au tendinta de a lua mai mult din portiunea externa a curburii => canalul ia o
forma de clepsidra pe sectiune longitudinala
motive
o necurbarea acelor inainte de introducere
o miscari de reaming in can curbe
o folosirea acelor prea mari si prea rigide in can curbe

55. Dilacerarea apicala ca accident terapeutic

-

forma de clepsidra in zona apexului a canalului obturat vizibila pe RX

se produce prin reaming la canalele curbe
se realizeaza cu ace tot mai mari

56. Fenestratea convexitatii interne ( furcatiei ) canalelor curbe

-

se produce la curburi accentuate

se mai produce in cazul unor pereti dentinari subtiri in dreptul curburilor , la preparare intempestiva
frecvent apare pe canalele M ale m inf
pentru evitarea fenestratiei se utilizeaza tehnica de evitare a curburii interne ( preparare mai accentuata pe peretii
opusi)
tehnica step-back cu precurbarea acului
tehnica crown-down cu preevazarea portiunii coronare
tehnica fortelor compensate
utilizarea acelor indivitializate Wain

57. Atitudinea terapeutica in extirparea vtala aseptico-biologica

- se efectueaza pe P sanatoasa / p cu o inflamatie acuta ce nu depaseste stadiul de PAST

12

permite obturarea intr`o sedinta

58. Atitudindea terapeutica in extirparea vitala aseptico-antiseptica

- se face in PAP si in toate PC
- nu se face obturatia in aceeasi sedinta
- se aplica pansament intermediar medicamentos
- se utilizeaza antiseptice neiritante/ antibiotice
59. Fracturarea instrumentarului endodontic in canale
-

calitate necorespunzatoare a materialului din care sunt confectionate instrumentele

erori de tehnica
miscari bruste ale bolnavului
deformatiile canalului radicular
torsiuni repetate ale instrumentelor
angajarea acelor K H prin rotatie -> la retragere spirele se deformeaza
sterilizarea repetata
actiunea motorului in sens invers ac lentullo

60. Utilizarea ultrasunetelor in endodontie

-

PAA 1-2 sedinte zilnic 4-6 zile

PAA hiperemice 3-4 sedinte de 10 min
Netezirea peretilor canalului radicular

61. Posibilitati de completare a insensibilizarii pulpare prin anestezie plexala sau tronculara periferica
-

se folosesc substante anestezice cu sau fara vasoconstrictor

pentr extirparea pulpei dentare avem nevoie de anestezie profunda
alte tehnici
o tehnica intraligamentara
injectarea in spatiul desmodontal a unei cantitati scazute care in final ajunge la nivel apical
( seringi cu ace fine)
o intrapulpara
picaturi care se pistoneaza
o intraseptala
grosimea redusa a sept interdentar permite difuzarea anestezicului
se inteapa in centrul papilei

62. Extirparea pulpei radiculare: tehnica si instrumentar

-

instrumentar
o ace extractoare de nerv
o Headstrom
o S-file
o Codita de soricel
o Reammer
tehnica
o in canalele drepte si largi se realizeaca cu ace tire-nerf si se completeaca cu ace Headstrom
o acul Tire-nerf se alege dupa dimensinuea canalului
se introduce in axul dd pana se simte un usor blocaj
se retrace 1 mm
se fac 2-3 rotatii de 360 gr
se retrage acul sprijinit pe unul din pereti

13

o
o
o

contraindicate in canale curbe si in cele inguste

cu ace Reammer se poate realiza sectionarea pulpei in zona constrictiei
acul Headstrom miscari de filling cand pulpa nu a fost extrasa in totalitate
acul S-file permite usoare miscari de rotire in canal

63. Atitudinea fata de detritusul dentinar remanent din canale

-

inainte de largirea canalului trebuie indepartare toate resturile pulpare pt k vor fi pistonate in zona apicala
generand o masa elastica ce nu permite patrunderea acului Kerr
indepartarea rumegusului prin spalaturi ale canalului
in canalele inguste se introduce initial lubrifiant pana se largeste can
in momentul intalnirii pe traiect a unui depozit organo-mineral se poate incerca solubilizarea lui cu HCl, H2SO4,
EDTA si miscari de rotire cu acul

64. Principiile tratamentului de largire tridimensionala a canalelor radiculare

-

excizia peretilor dentinari pana la obtinerea unei preparatii necesara aplicarii metodei de obturatie aleasa la
pulpectomii
indepartarea in totalitate a dentinei alterate si infectate la gangrena
largirea canalului sa nu denatureze morfologia initiala
canalul trebuie sa aiba o forma conica cu baza camera pulpara si varful constrictia apicala
preparatia se realizeaza pana la limitele terminale (constrictia apicala ) respectand conul cementar => protejarea
tes periapical
la pulpectomii/GS constrictia e pastrata => instrumentarea canalului se practica pana la 1-1,5 mm de apex
la PAC cu resorbtie patologica a extremitatii apicale cu desfiintarea constrictiei => instrumentarea pana la 1,5 2
mm de apexul radiologic

65. Eficienta tratamentului de largire manuala comparativ cu cea rotatorie

-

evitarea perforatiilor, cai false, deformarea canalului

prepararea 1/3 apicale mai exacta
control tactil
eficienta in canale mai subtiri/cu curburi

66. Tehnica hibrida de largire tridimensionala a canalelor radiculare Herrmann

-

in 1/3 coronar se folosesc freze GG/Ni-Ti ptr preevazare

in 1/3 medie freze Ni-Ti
in 1/3 apicala intrumentar manual prin tehnica fortelor compensate

67. Contraindicatiile tehnicilor de largire rotatorie a canalelor cu instrumentar din Ni-Ti

-

in canalele cu dubla curbura ( in S )

curburi bruste la 3-4 mm de apex
canale bifurcate care se unesc in z. apicala
freza sa aiba contact inegal pe toata suprafata activa
presiune mare exercitate asupra frezei in timpul tratamentului
viteza de rotatie inconstanta
neutilizarea lubrifiantilor
actionare pe canal mai mult de 7 minute fara pauza
miscari intempestive cu freza

14

68. Instrumentarul endodontic nerecomandat de endodontia moderna

-

piesele Giromatic = piesa contraunghi modificata care transforma miscarea rotativa in miscari de dute-vino 1-3
mm
acul codita de soricel nu este foarte flexibil de aceea riscul de fractura este foarte mare

69. Toaleta canalelor radiculare

-

dupa terminarea tratamentului mecanic se face toaleta canalului radicular

cu mese pe ac Miller
pe mesa H2O2 prin efervescenta indeparteaza urmele de sange si detritus D
spuma se indeparteaca cu mese imbibate in alcool
degresarea peretilor cu mese cu neofalina
uscarea canalelor cu mese uscate sterile

70. Prevenirea pistonarii detritusurilor din canal in parodontiul apical in cursul largirii
-

permeabilizarea canalului radicular corecta

lavaje abundente dupa fiecare ac folosit
utilizarea lubrifiantilor si sol de lavaj in canalele inguste
curatirea acului de rumegus la scoaterea din canal
recapitulare cu un ac mai subtire si cu acul master apical dupa fiecare ac mai mare k numar
verificarea permeabilizarii apexului cu un ac de permeabilizare mai mic decat cel de cateterizare al canalului

71. 72. 73. 74 Necroza pulpara: simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
-

Simptomatologie
o Foarte saraca
o De multe ori dinte indemn
o Se poate constata o transparenta mai mica decat a dintilor invecinati si uneori chiar mat
o D. poate avea o coloratie modificate spre galben-cenusiu sau brun
o Nu prezinta hipersensibilitate sau hiperestezie
o Daca inainte de mortificare a existat un proces carios aceasta evolueaza rapid
o Daca se trepaneaza camera pulpara se constata in locul pulpei o substanta omogena de culoare bruna
o Nu sangereaza la inteparea cu sonda
o Toate probele de vitalitate negative
o La percutie rezonanta mata
o Rx nu ofera nici un element concludent pentru diagnostic
Diagnostic pozitiv
o Modificarea de culoare a d
o Lipsa sensibilitatii la palparea cu sonda in camera pulpara si in canal
o Teste de vitalitate negative
o Insamantare bacteriana negativa
Diagnostic diferential
o Gangrena insamantare bacteriana pozitiva
o PAC semne radiologice concludente
o PC deschisa sensibilitate si sangerare
o PC inchisa raspunsuri slab pozitive

75. 76. 77. 78. Gangrena simpla - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential

15

Simptomatologie
o Nu are simptomatologie manifestata
o Carie profunda, de cele mai multe ori cu pierdere marcata de subst dentara
o Fetiditate, modificare de culoare a dintelui
o Lipsa oricarei sensibilitati
o RX- proces carios cu deschiderea camerei pulpare
o Sondarea canalelor nedureroasa
o Probe de vitalitate negative
o Rx- transparenta crescuta a canalului radicular

Diagnostic pozitiv
o Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate totala
o Fetiditate
o Teste de vitalitate negative
o Examen bacteriologic negativ
o Rx- fara modificari ale parodontiului
Diagnostic diferential
o Necroza pulpara examen bacteriologic negativ
o Gangrena complicata cu PAA durere la percutie
o PAC Rx modificari periapicale
o PC sensibilitate la sondare

79. 80. 81. 82. PAA hiperemica - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
-

Simptomatologie
o Putin evidenta
o Sensibilitate la percutia in ax
o PAA hiperemica ca o complicatie a necrozei sensibilitate mare la atingerea dintelui
o La presiunea dintelui in alveola se produce ischemie locala pt scurt timp
o PAA hiperemica iritativ-mecanica cea mai dureroasa ( corp strain in parodontiul apical : ace. Obturatii
in exces, mese, conuri de hartie )
Durerile cedeaza foarte greu
o Se poate intampla k faza hiperemica sa treaca in faza seroasa sau purulenta ingrosarea periostului,
usoara tumefiere a mucoasei vestibulare
Diagnostic pozitiv
o La atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
o Dintele este sensibil la percutia in ax
o In dreptul apexului usoara congestie de mucoasa
o Simptomatologie de pulpita totala
o Rx poate da indicatii legate de stabilirea cauzei
Diagnostic diferential
o PAST
o PAPT
o PAS sensibilitate mult mai mare, edem de vecinatate
o PAC recidivanta

83. 84. 85. 86 PAA seroasa (difuza) - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
-

Simptomatologie
o Subiectiv
Durere ascenta de la simpla jena la dureri insuportabile
Trecerea se realizeaza in 24-48 h
Durere cu caracter lanciant, permanenta, nu e redusa de calmante obisnuite

16

Creste la caldura
o Obiectiv
Congestia mucoase in dreptul radacinii
Durere la palparea cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara
Adenopatie regionala cu ganglionii indurati si mariti de volum
La arcada inferioara edemul poate interesa buza inf si reg mentoniera
Tegumente destinse lucioase albicioase
o Daca este o complicatie a unei gangrene
Lipsa sangerarii in camera si pe canal
Secretie seroasa pe canal
Teste de vitalitate negative
Durere la percutia in ax
Diagnostic pozitiv
o Durere cu caracter acut
o Durere la percutia in ax
o Tumefierea mucoasei si a tegumentelor
o Lipsa oricaror semne de vitalitate dentara
o Starea generala afectata ( febra, frisoane, inapetenta, insomnie)
Diagnostic diferential
o Pulpitele acute lipsa edemului de vecinatate
o PAA supurata durere cu caracter pulsatil nu lanciant
o Nevralgii de trigemen durerea persista si dupa tratarea corecta a dintelui
o Foliculuita acuta a dintelui inclus RX

87. 88. 89. 90 PAA purulenta - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
In evolutia sa imbarca 3 stadii
- stadiul endoosos
- stadiul periostal
- stadiul submucos
- Simptomatologie - subiectiva
o Faza endoostala
Durerea radiaza in tot hemimaxilarul spre reguinea auriculara, temporara, occipitala, gat
o Faza subperiostala
Pacientul localizeaza mai usor dintele dar senzatia de agresiune este mai manifestata
o Faza submucoasa
Intensitatea durerilor mai redusa
- simptomatologie obiectiva
o endoostal mucoasa ce acopera procesul alveolar este rosie, usor tumefiata in dreptul regiunii apicale a d
respectiv
o subperiostal mucoasa deformata, interesand o suprafata mai mare decat cea care cosrespunde apexului d
respectiv
se produce si edem de vecinatate, cu asimetria fetei
o uneori semnele clinice isi pierd din intensitate in stariul de evolutie submucos, dar din cand in cand dureri
cu caracter pulsatil
- diagnostic pozitiv
o caracterul durerii: senzatia de durere la atingerea dintelui, mobilitatea dentara si modificarile inflamatorii
de la nivelul apexului
o durere la palpare
o modificare de culoare
o tumefactie
o teste de vitalitate negative
o fistulizarea cu eliminare de puroi

17

diagnostic diferential
o abcesul parodontal marginal cand localizarea pungii este mai aproape de marginea gingivala si
circumscrisa
starea generala si semnele nu sunt atat de intense
o osteomielitele maxilanre starea generala mult mai alterata, examenul rx evidentieaza extinderea
inflamatiei pe zone mai largi cu necrozarea osului
o foliculita dd inclusi

91. 92. 93. 94. PAC fibroasa - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
-

Simptomatologie
o Saraca, peste 60 % din cazuri sunt asimptomatice
o Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform
o Percutia verticala slab pozitiva
o Teste de vitalitate negative
o Dintele poate avea culoarea modificata
diagnostic pozitiv
o Rx- concludent largirea spatiului periapical sub forma unei calote
o Rx ne da info si despre causa care a constribuit la aparitia leziunii periapicale
Diagnostic diferential
o Cu gangrena pulpara simpla nu prezinta semne radiologice
o Cu PC la patrunderea in camera pulpara apare sangerare, teste pozitive
o Alte forme de PAC pe baza aspectului diferit a imaginei radiologice

95.96.97.98. Granulomul simplu conjunctiv - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential

-

Simptomatologie
o Subiectiv
Simptomatologia este stearsa, aproape inexistenta
Uneori para usoara jena la un dinte sau la anumite perioade, senzatia de alungire a dintelui.
Senzatii dureroase vagi
o Obiectiv
Prezenta unui proces carios care intereseaza si camera pulpara
Palparea cu degetul pe mucoasa poate produce o oarecare sensibilitate
Lipsa oricarei sensibilitati la testele de vitalitate
Rx existenta unei zone radiotransparente care inconjoara apexul, de culoare inchisa, cu contur
rotund, dimensiune sub 0,5 cm
Diagnostic pozitiv
o Teste de vitalitate negative
o Modificari ale aspectului mucoasei vestibulare de la nivelul apexului
o Existenta fistulelor, cicatricelor
o RX
Diagnosticul diferential
o Granulom epitelial- imaginea radiologica mai bine dezvoltata
o Granulom chistic peste 0,5 cm = chist sub 0,5 cm = granulom

99.100.101.102 Granulomul epitelial - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential

18

Simptomatologie
o Identica cu granulomul simplu conjunctiv
o Imaginea radiologica are aceleasi caractere ca si in grnulomul simplu dar este mai bine dezvoltata si la fel
de bine delimitata
o Formatiunea se continua cu spatiul periodontal, iar in centru poate prezenta o radiotransparenta mai
intensa datorata lichidului
- Diagnostic pozitiv
o Teste de vitalitate negative
o Modificari ale aspectului mucoasei vestibulare de la nivelul apexului
o Existenta fistulelor, cicatricelor
o RX
Diagnosticul diferential
o Granulom simplu conjunctiv- imaginea radiologica mai slab dezvoltata
o Granulom chistic peste 0,5 cm = chist sub 0,5 cm = granulom

103.104.105.106. Granulomul chistic - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential

-

Simptomatologie
o Modificari de culoare a dintelui
o Prezenta sau nu a unui proces carios
o Teste de vitalitate negative
o Lipsa sensibilitatii si a sangerarii pe canal
o La palpare in dreptul apexului se constat in formele avansate o consistenta redusa cu osul depresibil
o Deformarea regiunii si bombarea mucoasei
o Rx se observa o radiotransparenta de marime variabila si chiar mai accentuata in centru
Diagnostic pozitiv
o Toate testele de vitalitate sunt negative
o Imagine radiologica caracteristica. Conventional se considera peste 0,5 cm chist iar sub 0,5 cm granulom
o Crepitatie, depresibilitate in dreptul apexului
Diagnostic diferential
o Granulomul simplu conjunctiv
o Granulomul epitelial

107.108.109.110. PAC cu hipercementoza - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential

- PAC cu hipercementoza este o entitate distincta cu deformari ale conturului radicular ca urmare a unei depuneri
excesive de cement radicular, fie de`a lungul radacinii, fie numai in zona apicala
111.112.113.114. Abcesul apical cronic
-

este vorba de o reactie subacuta la un granuloc conjunctiv sau epitelial, cu un infiltrat masiv de PMN =>
constituirea unei colectii putulente central in granulom, membrana fiinf mai groasa k in granulom
- aspectul este de punga galbuie datorita infiltratului de PMN
- aceste forme sunt rar intalnite si adesea sunt diagnosticate prin extractie, cand raman atasate de radacina
- imaginea radiologica este conturata k in orice granulom conjunctiv simplu
115.116.117.118. PAC specifica - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
119.120.121.122. PAC difuza progresiva (PARTSCH) - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
-

Simptomatologie
o In prima faza de dezvoltare endoosoasa semnele clinice sunt absente
o Intr`un stadiu mai avansat spre corticala externa apare o usoara hiperemie a mucoasei
o Daca tesutul de granulatie a depasit corticala se poate exterioriza sub forma unui nodul care deformeaza
suprafata mucoasei.

19

Dupa exteriorizare prin orificiul fistulos poate sa apara tesut de granulatie de culoare rosie vie care
sangereaza usor sau poate sa apara o picatura de puroi
o Cu timpul fistula se poate inchide lasand o cicatrice , iar tesutul se organizeasa sub forma unui nodul de
aspect papilomatos
o Uneori prin extinderea tesutului de granulatie spre regiunea deniana sau mentoniera si ia aspectul unui
abces superficial
o In aceste stadii jena dureroasa
o Rx contur difuz
- diagnosticul pozitiv se pune pe :
o prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente
o prezenta nodulilor conjunctivi pe suprafata mucoasei sau pe tegumente
o teste de vitalitate negative
o imaginea radiologica caracteristica
- diagnosticul diferential
o granuloc chistic contur regulat
o osteomielita zone de opacitate mai putin intense alternand cu zone de structura osoasa normala
o actinomicoza fistule multiple
o adenopatii supurate
123.124.125.126. PAC condensata - simptomatologie, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential
o

Simptomatologie
o Foarte saraca, chiar absenta
o Se descopera intamplator
o Dintele este devital cu semne de gangrena pulpara
diagnostic pozitic
o Imaginea radiologica pune in evidenta osul periapical cu un aspect mai albicios datorita hipermineralizarii
o Spatiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata
o Imaginea radiologica este difuza si cu spatiile itertrabeculare marite de volum
o Teste de vitalitate negative
diagnostic diferential
o condensarea osoasa cicatriceala postterapeutica apare dupa un tratament endo corect cu obturatie
corecta si se instaleaza la cateva luni dupa efectuarea tratamentului
o osteofibroza periapicala insoteste unele PC, este o reactie de condensare osoasa , teste de vitalitate
pozitive

127. Examenul Rx in parodontita apicala acuta hiperemica

-

Rx poate da unele indicatii legate de stabilirea cauzei

o Ace rupte
o Obturatie cu depasire
o Punct de plecare prin reacutizarea unei PAC
o Informatii aditionale de etiologie

128. Evolutia si complicatiile parodontitei apicale acute seroase PAAS

-

Evolutie
o Oprirea procesului inflamator si restabilirea echilibrului risular ( temporare dak nu se indeparteaza cauza )
o Trecerea spre o parodontita apicala acuta purulenta
o Cronicizarea
Complicatii
o Prinderea dintilor invecinati in procesul inflamator
o Adenopatie loco-regionala
o Supuratia spatiilor si lojilor cervico-faciale

20

Sinuzita de maxilar

129. Evolutia parodontitei apicale hiperemice

-

evolutie
o poate lua 2 cai
cele 2 forme exudative: parodontita apicala purulenta sau seroasa
spre cronicizare deseori cu forma de parodontita cronica fibroasa

130. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente

-

infiltrat leucocitar cu PMN`uri

in centrul leziunii incepe liza tesutului osos
initial puroiul se formeaza in jurul apexului
treptat spatiile medulare se umplu cu puroi si procesul tinde sa difuzeze de`a lungul oaselor cu o rezistenta mai
mica
evolutia este rapida spre V sau O in functie de prezenta radacinii respective
daca radacina dintelui este situata central faza endoosoasa este mai lunga
dupa ce a strabatut tot osul supuratia ajunge sub periost

131. Stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente

-

dupa ce a strabatut tot osul supuratia ajunge sub periost

datorita aderentei puternice a acestuia pe suprafata osoasa difuziunea in suprafata este mai lenta si mai anevoiasa,
ceea ce determina dureri mari
treptat periostul este insa desprins pe o zona limitata de pe os si inpingand mucoasa bombeaza in cavitatea orala

132. Stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente ( parulis )

-

dupa distrugerea periostului colectia ajunge sub mucoasa

daca nu se intervine terapeutic procesul evolueaza fie spre o fistulizare spontana, fie spre necrozarea osului
subadiacent
apar fenomenele de osteomielita, datorita mentinerii contactului inrim, prelungit a puroiului cu suprafata osoasa
in aceasta faza are loc o tumefiere si infiltrare a mucoasei
apare edemul de vecinatate in tegumente

133. Examenul clinic in parodontitele apicale cronice

-

Anamneza
o In istoricul bolii intervin unul sau mai multe pusee acute fapt ce orienteaza diagnosticul clinic catre o
parodontita apicala cronica
o Prezenta durerii de mica intensitate imbraca 3 aspecte
Durere cu caracter nevralgiform
Durere cu senzatie de usoara agresiune
Durere cu sensatie de ocoseala dupa masticatie
Inspectia
o In cazul parodontitelor apicale cronice inspecia nu releva intotdeauna semnele maifeste concrete pentru
diagnostc dar alaturi de alte modificari de aspect ale dintelui se constata prezenta fistulei
palparea
o modificari ale sensibilitatii la palpare in vestibul si a perceperii unor zone mai ingrosate mai aderente de
os sunt degelabile in special la dd frontali superiori
Percutia
o Percutia verticala este pozitiva in 20% din cazuri

21

Sensibilitatea dureroasa acuzata de pacient este de mica intensitate si inconstata de la o perioada la alta
Percutia orizontala cu palpare concomitenta a zonei gingivale permite perceperea unor vibratii la nivelul
apexului
examene complementare
o 1. probe de vitalitate
Raspunsurile sunt negative in toate formele de PAC
o 2. examene de laborator care pun in evidenta formarea focaului infectios apical
o 3. teste specifice depistarii relatiilor patogenice dintre focarele dento-apicale si imbolnavirea unui organ
o 4. examenul radiologic
o
o

134.Examenul radiologic in parodontitele apicale cronice.

-

examen radiologic initial

o ofera info asupra formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
ex: radiotransparenta periapicala relativ conturata de dimensiuni pana la 3 mm prezinta un tablou
caracteristic pentru granulomul conjunctiv
o mai ofera informatii despre
numarul, dimensiunile si angulatiilor canalelor radiculare
unor tratamente endo si aprecierea calitatii lor
unor fracturi radiculare
unor cai false
prezenta unor instrumente de canal rupte pe traiect
implantarea dintelui si valoarea lui protetica
examenul radiologic in timpul tratamentului
o in timpul trat pot aparea o serie de suspiciuni in ceea ce priveste abordarea camerei pulparea sau a
canalelor radiculare
o pentru controlul directiei de inaintare a intrumentelor pe canal se efectueaza radiografii cu ac pe canal
o se obtin indecii asupra directiei in care trebuie sa se insiste cu intrumentele si asupra profunzimii la care
au ajuns acestea
o uneori , pentru aprecierea directiei este necesar sa se efectueze radiografii seriate in mai multe incidente
examenul radiologic in aprecierea rezultatelor
o aprecierea vindecarilor PAC sau a insuccesului tratamentului se face prin examinarea in paralel a Rx dupa
tratament cu Rx realizate la 3-6 luni de la terminarea tratam

135. Examene complementare in parodontitele apicale cronice

-

examene complementare
o 1. probe de vitalitate
Raspunsurile sunt negative in toate formele de PAC
o 2. examene de laborator care pun in evidenta formarea focaului infectios apical
o 3. teste specifice depistarii relatiilor patogenice dintre focarele dento-apicale si imbolnavirea unui organ
o 4. examenul radiologic

22

136. Evolutia si complicatiile parodontitei apicale cronice difuze progresive

-

Evolutie si complicatii
o Se constituie in focar de infectie in cadrul unei boli de focar
o Supuratii ale lojilor fetei
o Osteomielita

137. Evolutia si complicatiile parodontitei apicale cronice fibroase

-

largirea spatiului periapical poate ramane in aceasta forma tot timpul existentei dintelui pe arcada, fara sa dea
semne de evolutie
de cele mai multe ori evolueaza spre parodontita apicala cronica , cu leziuni osteitice mai avansate
rar poate constiui un focar de infectie in cadrul unei boli de focar

138. Evolutia si complicatiile granulomului simplu conjunctiv

-

orice granulom dentar constituie un factor de infectie capabil sa produca imbolnavirea la distanta a unui alt organ
se poate acutiza dand nastere la supuratii ale osului si partilor moi invecinate
evoluand se poate transforma intr`un granulom chistic sau poate capata un caracter extensiv , transformandu`se
intr`o parodontia apicala cronica difuza

139. Evolutia si complicatiile granulomului epitelial

-

se constituie intr`un focar de infectie in boala de foac

nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelor nervoase date de dezvoltarea voluminoasa a granulomului
reacutizari, prin suprainfectare, si infectii ale partilor moi sau in lojile apropiate
sinuzita odontogena daca este un dinte sinuzal

140. Evolutia si complicatiile granulomului chistic

-

suprainfectare cu prinderea regiunilor invecinate ( parti moi, sinus, lojile regiunii)

fractura spontana a osului ( in chistele de maxilar voluminoase)

141. Principii de tratament in necroza pulpara

-

indepartarea in totalitate a rr pulpare necrozate si a dentinei alterate

largirea canalului pana la D sanatoasa pe toata lungimea pana la constrictie
razuirea peretilor can sub spalaturi pentru evitarea tasarii rumegusului in reg apicala
instrumentarea canalului se face respectant lungimea de luctru stabilita anterior
sterilizarea canalelor cu tratament medicamentos + ag. Fizici
obturatie etansa a canalului
monitorizare

142. Factori care impiedica sterilizarea canalelor

-

resturi tisulare necrozate

microtraumatisme ocluzare care impun slefuiri selective
spatii vide din can radicular care impiedica contactul direct al medicamentului cu tesputul pentru a`si exercita
actiunea
secretia din canal
corpi straini din canal

143. Cerintele medicatiei utilizate in sterilizarea canalelor

23

efect rapid bactericid si fungicid

actiune antibacteriana suficient de indelungata
stabilitate chimica la pastrarea in solutii
introducere usoara in canal
sa nu coloreze dintele sau marginea gingivala
penetrabilitate accentuata in tesut
tensiune superficiala mica
pastrarea activitatii in contact cu sange, plasma, puroi

144. Clasificarea medicatiei endodontice

-

antisepticele sau dezinfectantele

o uleiuri esentiale
o compusi fenolici
o saruri de metale grele
o aldehide
o halogeni
AB si chimioterapice
Corticoizi
Enzime
Ca(OH)2

145. Uleiurile esentiale

-

= dezinfectanti relativ slabi, avand mai degraba proprietati antiseptice decat bactericide
Eugenolul
o Antiseptic si analgezic
o Se extrade din ulei de cuisoare
o Usoare proprietati anestezice
o In concentratia minimala de 0,01% blocheaza ireversibil transmisia nervoasa in 3 ore
o Actiune slaba de liza a membranelor celulare si de deshidratare a pulpei

146. Compusi fenolici ca antiseptice endodontice: proprietati, enumerare

-

sunt dezinfectanti puternici

nu au mare putere de penetratie tisulara deoarece precipita proteinele
sunt substante volatile
tensiune superficiala scazuta
usor solubile in apa

147. Fenolul
-

fenolul pur este o substanta cristalizata, incolora care se inchide la culoare prin expunere la lumina
in stoma se foloseste sub forma unei solutii de acid carbolic ( 9 parti fenol / o parte apa)
efect usor anestezic
reactie slaba de precipitare -> bun dezinfectant
in contact cu secretii purulente sau alte detritusuri ii scad activitatea
activitatea antiseptica a tuturor compusilor fenolici utilizati in tratamentul gangrenei dispare rapid dupa aplicarea
pansamentului endodontic

148. Solutia Chlumsky

- compozitie
o fenol 30%

24

o camfor 60%
o alcool 10%
proprietati certe antivacteriene
putin toxic, toxicitate mai redusa decat a multor antiseptice uzuale

149. Monoclorfenolul
-

ia nastere prin substituirea unui atom de H din molecula fenolului cu un atom de CL

=> 3 izomeri
o Orto
o Meta
o Para
cel mai activ este p-monoclorfenolul
eficienta mai mare antimicrobiana decat fenolul
isi pierde proprietatile calmante, anestezice

150. P-monoclorfenolul
- solutia apoasa de p- este stabila
- nu este influentata de contactul cu dentina, saliva, sol EDTA sau expunerea la lumina
- in schimb este inactivata de sande sau detritusuri necrotice
- solutia apoasa are un puternic efect bacteriostatic pe 95% din microflora endodontica
- mai putin iritant pentru parodontiul apical
151. Solutia Walkhoff
-

= p-monoclorfenol , camfor, mentol

Rolul mentolului este de a diminua actiunea coagulanta a p-monoclorfenolului si de a contrabalansa prin
interventia sa vasocontrictoare, efectul hipermiant al camforului
Spectru bacteriostatic larg
Nu este inactivata de sange, ser, sau substante protetice
Deoarece este o substanta volatila, prin vaporizare traverseaza foramenul apical, exercitandu~si actiunea
antiseptica si in tesuturile periapicale, insa intr`o masura mai redusa decat eugenatul sau fenolul
Solutia W se indica ca pansament endo ocluzic sau samiocluzic pentru 24-72 de ore, pansament care poate fi
repetat independent in 3-4 sedinte succesive precum si asociat cu sedinte de diastemie sau ionoforeza

152. Tricrezolul
-

este un lichid incolor sau rozaliu cu aroma de fenol

alcatuit dintr`un amestec de 3 izomeri 2-,3-,4-metilfenol cintre care metacrezolul este considerat cel mai activ
are potential dezinfectant de 3 ori mai mare decat al fenolului
este tot un toxic citoplasmatic k si fenolul precipitand proteinele si producand necroza tesuturilor moi

153. Metacrezilacetatul ( cresatina )

-

este un ester al acidului acetic cu metacrezol

se prezinta sub forma unui lichid clar, uleios, emanand o aroma mixta de fenol si otet
buna stabilitate chimica
tensiune superficiala redusa
nu precipita proteinele
mai putin iritant pentru tesuturi decat p-, dar mai iritant decat eugenolul

154. Crezanolul
-

este un amestec de mecacrezilacetat, paramonoclor fenol si 2x camfor

actiune antiseptica mai puternica decat creasina si este mai putin iritant decat monoclorfenolul

25

155. Endotine
-

la fel cu crezanolul doar k contine mai putin paramonoclorfenol

aceeasi eficacitate antiseptica
indicat k pansament in gangrena pulpara simpla si PAC fara secretii

156. Creozotul de mesteaca

-

este un lichid limpede uleios

coloare galbena
miros intepator
este un dezinfectant mai puternic decat fenolul
are actiune anestezica siind mai putin toxic si iritant decat fenolul

157. Timolul si mentolul

-

sunt antiseptice puternice

au o citotoxicitate echivalenta fenolului

158. Formaldehida
-

este un gaz solubil in apa

solutia apoasa 40% = formol
dezinfectant puternic
cu amoniacul rezultat prin procesele de putrefactie formeaza urotropina care are si ea proprietati antiseptice
in afara produselor de uz stomatologic sub forma de soluii in tratamentul PAC se mai folosesc si paste
medicamentoase in care principalul antiseptic este tot formolul
o pasta N2 medical
o Triopasta Gysi
o Asaflin I si II

159. Glutaraldehida
-

are o masa moleculara mai mare decat cea a formaldehidei si este mai putin volatila
s`a recomadat pentru tratamentele de canal ca avand proprietati superioare de fixare a resturilor pulpare
actiune bacteriostatica mai puternica
folosita ca pansament de canal nu difuzeaza in tesuturile periapicale
toxicitate mai mica decat formaldehida

160. Halogenii: compusi clorati

-

halogenii se caracterizeaza printr`un potential dezinfectant invers proportional cu masa lor atomica si prin
susceptibilitatea de a declansa reactii alergice
compusii clorati sunt cei mai puternici dezinfectanti din cadrul halogenilor, deoarece au masa moleculara cea mai
mica
o nu prezinta suficianta stablilitate chimica in timo
o actiune destul de iritanta pt tes moi

161. Cloraminele
-

din punct de vedere chimic sunt amine clorate

26

au apreciate proprietati antibacteriene si o mai buna stabilitate chimica

sunt mai putin toxice si iritante pentru tesuturile periapicale
au efect redus de dizolvare a resturilor tisulare

162. Hipocloritul de sodiu

-

constituie in prezent substanta antiseptica cea mai utilizata in spalaturile endodontice care insotesc orice tratament
biomecanic este foarte rar intrebuintat ca pansament endodontic
deoarece , desi are ef bactercid foarte puternic actiunea se mentine pe o perioada prea scurta
cel mai putin iritant antiseptic endodontic

163. Tricrezolformalina
-

tricrezol + aldehida formica

rol dezinfectant si mumifiant pentru tesuturile restante
incolora, miros intepator

164. Rockle`s 4
-

formula moderna imbunatatita

prin scoaterea unor substante initiale si introducerea dexometazonei
utilizat in
o orice forma de gangrena
o PAAP
o Granulom chistic
o PA fistulizate

165. Paste antiseptice cu formaldehida

-

Pasta N2 medical
o Paraformaldehida 14,7 %
o Boratfenilmercuric, oxid de Zn, oxid de Titan, sulfat de bariu, Ca(oh)2
Triopasta Gysi
o Formaldehida 5%
o Fenol, oxizi metalici, sulfat de bariu, caolin, glicerina, vaselina
Asafalin I
o Trioximetilen, timol, camfor, oxid de Zn, vehicul gras
Asafalin II
o Trioximetilen, timo, camfor, cocaina, oxid de Zn, vehicul gras

166. Clorhexidina
-

s`a utilizat in tratamentele endo

activitate antibacteriana si antimicotica

167. Compusii iodati

-

actiune eficienta bactericida, virulicida si antimicotice

pastreaza potentialul antiseptic chiar si in prezenta sangelui, ser, si secretii

27

nu au proprietati analgezice, chiar au actiune iritanta asupra tes moi

o Tinctura de Iod
Alcool + 5% Iod
Pentru dezinfectarea campului operator
o Solutia apoasa iodo-iodurata 2 %
2% iod, 2% iodura de potasiu , 94% apa
Puternic potential antimicrobian
Ca antiseptic de canal durata scurta k si hipocloritul
Foarte putin toxic si iritant

168. Pasta iodoformata Walkoff

-

iodoform, clorfenol, timol, oxid de Zn

este o pasta resorbabila
indicata in schema clasica de tratament al parodontilelor apicale cronice nefistulizate la care putem sista secretia
de pe canale prin antisepticele cunoscute
pasta provizoriu in canale cu ac Lentullo 2-3 saptamani sub pansament ocluziv, de regula sisteaza secretia gratie
efectului antivacterian si stimulant al proceselor reparatoare tisulare locale excitate de iod
dupa 2-3 sapt se dezobtureaza canalul evitand indepartarea unui dop apical de pasta care sa mentina canalul uscat
pentru obturatia definiciza daca focarul osteilic nu a incetat sa secrete

169. Tempophore
-

reprezinta o alta formula de pasta iodoformata resorbabila

efect bactericid si dezodorizant
stimuleaza vindecarea leziunilor osteitice cronice periapicale

170. Compusi cuaternari de amoniu

-

sunt detergenti cationici si agenti umectanti

incolori si inodori
reduc tensiunea superficiala a solutiilor
buna stabilitate chimica
actiune dezinfectanta moderata
in concentratii scazute sunt neiritanti
eficienta lor e afectata de prezenta secretiilor sangelui sau detritusurilor

171. Clorura de benzalconiu ( Zephiran )

-

este un compus cuaternar de amoniu, cel mai raspandit in practica stomatologica

actiune antiseptica moderata
mai eficienta decat cresatina si eugenolul, dar mai slaba decat p-monoclorfenolul camforat
putin iritanta
poate colora dintele

172. Sarurile metalelor grele

-

saruri ale argintului si mercurului

sunt toxice citoplasmatice extrem de puternice
precipita proteinele bacteriene, blocheaza sistemele enzimatice
coloreaza dintele => utilizare restransa

173. Azotatul de argint amoniacal

28

s`a folosit in trecut deoarece steriliza dentina infectata pe 2/3 din grosimea ei
innegrirea tesuturilor dentare cand se fol cu formaldehida
riscul iritarii paradontiului apical
dificultatea instilarii solutiei la arcada superioara

174. Sarurile organice de mercur

-

ex: mercuroferonul, metafenul si mertiolatul

puternica actiune dezinfectanta
efect de precipitare protetica redis
tendinta de colorare a dintelui

175. Acizii grasi

-

de tipul acidului propionic, caprionic si caprilic

au mare potential antimicotic
cea mai eficienta fiind de fapt una din sarurile acestora : caprilatul de sodiu

176. Alcoolii
- reprezinta o clasa de substane cu un slab potential antiseptic
- in concentratii crescute sunt capabili sa denatureze proteinele bacteriene
- nu au nici un efect asupra formelor sporulate ale bacteriilor
177. Caprilatul de sodiu
- este o substanta cristalina de culoare alba
- miros patrunzator, intepator
- ph 7
- foarte solubila in apa, dand solutii care raman stabile prin pastrare la temperatura cabinetului
- actiune bactericida si antimicotica
- corticoizii amelioreaza tolerabilitatea tisulara periapicala
178. Rockle`s 8
- este varianta care contine mai putin formol
- este indicat in
o gangrena partiala
o gangrena simpla
o PAC fara secretii pe canal
- continut
o fenol
o formaldehida
o gaiacol
o dexametrazona
o excipient
179. Crezophen`ul
-

este un produs lichid neiritant constituit dintr`o asociere de antiseptice cu actiune bactericida la care se adauga un
corticoid
- mare penetrabilitate care permite dezintectarea in profunzime a canaliculelor dentinare
- reduce efectele adverse de timpul reactiilor inflamatorii periapicale si alergice
- este compatibil cu AB permitand tratamentele mixte
180. Rocke`s essentiel
-

este varianta cu cel mai mult formlo

indicata in toate formele de gangrena pulpara inclusic in PAA infectioase sau in PAC fistulizate

29

prin ameste cu pulbere de oxid de Zn se poate folosi si ca pasta terapeutica provizorie in calitate de pansament de
canal
181. Tratamentul Spad
-

reprezinta o metoda de tratament a gangrenei pulpare care permite obturarea definitiva a canalelor radiculare in
aceeasi sedinta cu tratamentul bio-mecanic de canal
- metoda utilizeaza o pasta de canal de compozitie compleca cu proprietati antiseptice si indicatii universale servind
la obutaria de canal indiferent de afectiunea pulpara
- pasta spad se obtine prin spatularea pulberii cu un amestec extemporaneu a 2 lichide
pulberea
o Borat de fenilmercur
o Hidroxid de Ca
o Hidrocortizon acetat
o Trioximetilen
o Oxid de titan
o Sulfat de bariu
o Oxid de Zn
- Lichidul L
o Formaldehira
o Glicerina
- Lichidul LD
o Acid clorhidric
o Rezoncinol
o Glicerina
182. Mecanismul de actiune al AB in gangrena pulpara
-

Bacteriostatic
o Blocheaza procesul de multiplicare al bacteriilor
o Mai intai devin semnsibile si apoi sun omorate de mecanismele defensive ale gazdei
o Tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina, sulfamide
Bactericid
o Distrugerea directa a bacteriilor, fara a solicita decat in mica masusa interventia proceselor de aparare
imuna
o Penicilina, cefalosporine, aminoglicozidele, polimixinele, bacitracina

183. Calitatile AB indicate in gangrena pulpara

-

o buna eficienta a AB depinde de

o capacitatea de a patrunde in canalicule + focar infectios apical
o marimea moleculara
o sarcina electrica
o gradul de liposolubilitate
o legarea de proteine
se folosesc AB bactericide, toxice la administrarea generale, dar bine tolerate tisular in adm locala
capacitate algerizanta scazuta : Bacitracina, neomicina
se prefera asocieri de AB caracter mixt

184. Factorii de eficienta a asocierilor de AB utilizate in gangrena pulpara

-

alegerea corecta a indicatiei de tratament conservator

o drenaj
o tratam chirurgical endo
evitarea AB cu reactii adverse
evitarea AB ineficiente

30

evitarea dozelor insuficiente/exagerate

asociere de aditie nu de potentare
evitarea antagonismelor
evitarea AB la care s`a instalat rezistenta
evitarea rezistentei incrucisate
utilizarea unor asocieri eficiente

185. Indicatii de asociere a AB in gangrena pulpara

a. intre bactericidele active in faza de multiplicare si in cea de latenta (STREPTOMICINA ) si un AB cu
efect bacteriostatic ( TETRACICLINA )
b. Intre bactericidele active in faza de multiplicare (PENICILINA) si AB active in faza de multiplicare si in
cea de latenta (STREPTOMICINA)
c. Intre bactericidele active in faza de multiplicare (PENICILINA) si bacteriostaice (SULFAMIDE)
186. Greseli de asociere a AB in gangrena pulpara
a. intre bactericidele active in faza de multiplicare a germenilor (PENICILINA, AMPICILINA, CEFALOSPORINE,
OXACILINA) si bacteriostatice (TETRACICLINA, CLORAMFENICOL, ERITROMICINA) deoarece este
impiedicat efectul bactericid
b. intre 2 AB cu spectru larg ( TETRACICLINA SI CLORAMFENICOL) deoarece pot aparea fenomene grave de
dismicrobism
c. intre 2 AB aminoglicozidice, datorita efectelor de sumare toxice
187. Penicilina
-

antibiotic bactericin care suprima sinteza peretelui bacterian prin blocarea transpeptidazei
spectru ingust : Penicilina G
spectru larg : ampicilina, amoxicilina active si pe bacilii gram (-)
Penicilina G active pe copii g(+) si g(-), pe bacilii g(+), spirochete, leptospire
o Este inactivata rapid la pH acid
o Poate da reactii alergice
o Se instaleaza lent

188. Ampicilina si Amoxicilina

- Ampicilina si Amoxicilina
o Active pe bacteriile sensibilie la penicilina G, si pe bacili gram (-)
o Difuzeaza bine in tesuturi
o Nu sunt inactivate la pH acid
o Reactiile adverse sunt mai frecvente
189. Augmentinul
- Augmentin
o Spectru de activitate mult mai larg
o Amoxicilina + acid clavulanic
o Actioneaza prin efectul acidului clavulanic fata de beta-lactamazele bacteriene si asupra
microorganismelor care sintetizeaza penicilinaza (stafilococi, bacterii gram (-)
190. Carbenicilina si Piperacilina
- Carbenicilina
o Spectru lart
o Mai putin activa pe bacterii gram (+), dar f utila pe gram (-)
o Actioneaza sinergic cu aminoglicozidele (streptomicina, neomicina, kanamicina, gentamicina)

31

o Posibilitate de reactii alergice

Piperacilina
o Penicilina cu spectru mai larg decat carbenicilina
o Se recomanda a fi asociat cu un AB aminoglicozidic
191. Macrolidele
-

- au ca principal reprezentant ERITROMICINA

- antibiotic bacteriostatic
- activ in special pe gram (+)
- se indica in infectiile cu microorg sensibile ca substituit al penicilinei G in caz de r alergice
- difuzeaza foarte bine in tesuturi
- rezistenta la pH acid
- da rareori reactii secundare adverse
- fenomenul de rezistenta poate aparea relativ repede
192. Cefalosporinele
- sunt antibiotice bactericide, actionand k si penicilina prin inhibarea sintezei peretelui bacterian, dar sunt mult mai
active
- mai rezistente la beta-lactamaze
- mai stabile metabolic
- Generatia I cefalotina, cefaloridina, cefaleina, cefazolina)
o Cocii gram (+) (-) , bacili gram (+)
- Generatia II cefoxitina, cefuroxina, cefamandolul
o Spectru de activitate mai extins
- Generatia III ceftazimida, cefotaxima
o Mai activa pe bacilii gram (-)
- efectele secundare sunt de obicei de natura alergice
193. Aminoglicozidazele
-

actiune bactericida atat in faza de multipilcare cat si in faza de repaus

spectru de activitate larg coci +,- bacili (-)
aminoglicozidasele sunt ineficiete fata de unii bacili gram (-) frecvent intalniti in microflora canalelor din
gangrena pulpara
se indica asocierea cu peniciline si cefalosporine
o STREPTOMICINA
Utilizata in pansamente endo asociata cu penicilina si bacitracina
o NEOMICINA
Utilizata numai local , toxicitate mare
o KANAMICINA
Utilizata in infectii cu stafilococi resistenti la alte antibiotice
o GENTAMICINA
Cel mai utilizat AB aminoglicozidic datorita eficientei crescute si toxicitatii reduse

194. Clindamicina
-

antibiotic cu spectru ingust ( asemanator eritromicinei )

atinge concentratii mari in tesutul osos
activ pe majoritatea bacteriilor gram (+) dar si pe unele anaerobe
se indica in infectiile cu anaerobi sau in infectiile mixte

195. Antibioticele polipeptidice

-

Polimixina B
o Actioneaza bactericid pe majoritatea bacililor gram (-)
o Nu se recomanda asocietea cu aminoglicozide din cauza potentarii efectelor toxice

32

o Rareori reactii alergice utilizata local

o Instalarea rezistentei este rara
Polimixina E
o Se aseamana in indicatii si efecte sucundare cu polimixina B, fiind utilizata cu precadere in finfectiile cu
microorg gram (-) de tip Pseudomonas
Bacitracina
o Actioneaza bactericid pe marea majoritate a bacteriilor gram (-)
o Se indica in aplicatii locale
o Resistenta se instaleaza repede

196. Tetraciclinele
-

tetraciclina si doxiciclina
sunt AB cu spectru larb
actiune bacteriostatica asupra cocilor si bacililior gram (+) si (-)
prin chelare sunt se depun in oase si dd sau sunt inactivate de ionii de Ca, Mg, Fe, Al
rezistenta se instaleaza lent
CI asocierea cu peniciline deoarece impiedica inmultirea germenilor antagonizand actiunea bactericida a
penicilinelor

197. Cloramfenicolul
-

bacteriostatic cu spectru larg

difuzeaza bine in tesuturi
inhiba sinteza proteinelor bacteriene
gram (-) si gram (+)

198. Critetiile de formulare a pastelor complexe cu antibiotice

-

folosirea preferentiala a unor antibiotice bactericide cu o buna histocompatibilitate si potential algerizant minim
utilizarea preferentiala a unor asocieri de antibiotice care sa acopere un spectru microbian cat mai intins
evitarea asocierii antibioticelor in mecanisme de actiune antagonice
utilizarea unor ab active pe microflora patogena specifica gangrenei pulpare
evitarea dozelor inadecvate
evitarea antibioticelor la care s`a devoltat rezistenta microbiana
evitarea cailor gresite de administrare
utilizarea antimicoticelor in cazul pastelor de antibiotice lipsite de componenta antimicotica
utilizarea unor substante antiinglamatoare ( corticoizi) pentru prevenirea durerii
utilizarea enzimelor care le potenteaza efectul
alegerea unui excipient care sa asigure o difuzibilitate maxima
utilizarea numai in limitele termenului de garantie
pastrarea in conditii corespunzatoare +4gr C

199.200. Formule de paste cu antibiotice de uz endodontic

-

PBSC`ul
o
o
o

Penicilina G, bacitracina, streptomicina, caprilat de Na, metil-silicona

Pasta poliantibiotica in care penicilina actioneaza pe cocii si bacilii gram + si cocii gram (-)
Bacitracina pe majoritatea microorg gram (+) coci gram + si si pe unii bacili gram
Caprilatul de Na este antifungic

Pasta Valerian Popescu

Streptomicina, marfanil, ulei vegetal, benzoat de Na
o Actiunea bacteridica a streptomicinei pe Coci G+ si G- si pe bacili G-

33

Este completata de marfanil prin efectul sau asupra anaerobilor

Pasta Clinicii de Odontologie Bucuresti

Eritromicina, cloramfenicol, hidrocortizon acetat, excipient hidrosolubil
o Este o pasta complexa alcatuita din AB si corticoizi
o Eritromicina germeni G+
o Cloramfenicolul spectru larg mai ales bacili G-

Pulpomixine
sulfat de framicetina
sulfat de polimixina B
acetat de dezametazona
polioxietilenglicon
o cont 2 Ab cu spectru foarte larg, combatere corespunzatoare a infectiei
o evitarea fenomenului de rezistenta si de reactii alergice

Septomixine
Sulfat de polimixina B
Tirotricina
Sulfat de neomicina
Dezametazona
Excipient radioopac
o Asociatie de ab cu spectru larg
o Nu dau practic nici o sensibilizare alergica si nici fenomene de rezistenta
o Se introduce cu ac lentulo cu spirale mai distantate

Dontisolonul
Prednisolon
Clorhidrat de neomicina
Diclorhidrat de aminometilchinoleiluree
Tripsina
Excipient hidrosolubil
o Bine tolerat de tesuturile periapicale
o Mare putere de difuzare
o Previne reactiile inflamatorii
o Pansament pentru 24-28 h atat in GS cat si in GC
o In PAA dak mai persista se poate repeta pana la 3 ori

201.Sulfamidele antibacteriene (sulfonamidele)

-

sunt substante care in concentratii uzuale actioneaza bacteriostatic, inhiband cresterea si multiplicarea
microorganismelor
in concentratii mari pot avea si efect bactericid
spectru larg antimicrobian
bacterii gram (+) si multe bacterii gram (-), actinomicete si fungi

202. Dezavantajele sulfonamidelor folosite tipic

-

marele risc de sensibilizare

slaba eficacitate, nefiind mai acrive ca dezinfectantele endodontice uzuale
inactivate atat de secretiile purulent si de detritusurile necrotice tisulare

34

actiunea iritanta locala, provocata de preparatele sub forma de solutii datorita alcalinitatii foarte crescute
coloratie galbuie a dintelui la fulfanilamida si sulfatiazol

203. Chinolonele
-

Negramul
o Este un derivat chinolonic activ pe bacilii gram (-)
Pefloxacina
o Face parte dintre fluochinolone
o Difuziune tisulara f buna
o Risc redus de a genera candidoza coparativ cu AB cu spectru larg
o Efectul antimicrobian poate fi sporit prin asocierea lor cu AB de tipul beta-lactaminelor sau
aminoglicozidelor

204. Antimicoticele
- Nistatinul (stamicin)
o Este un antimicotic foarte activ fata de candida albicans
- Metronidazolul
o Chimioterapic indicat in infectiile cu anaerobi
o Are dubla actiune dezinfectanta si biochimica
205. Metronidazolul : mecanism de actiune, preparate comerciale
-

este un chimioterapic indicat in infectiile cu anaerobi ( coci anerobim, fusobacterii) datorita captarii sale
preferentiale de catre aceste microorganisme si blocarii reactiilor de oxidoreducere, esentiale in procesele de
anabolism bacterian
- are si actiune dezinfectanta
o Grianzole produs comercial pe baza de metronidazol
Indicat in toate formele anatomoclinice de gangrena pulpara, PAA si PAC
Nu da reactii secundare alergice sau fenomene de obisnuinta
206. Mecanismul de actiune al glucocorticoizilor
- in fazele de debut
o stabilizarea capilarelor, inhiband permeabilizarea indusa de histamina si kinine
o reducerea edemului
o mentinerea raspunsului vascular la catecolamine
o inhibarea diapedezei
o inhibarea fagocitozei
- in fazele tardive
o intarzierea procesului de regenerare tisulara locala si de cicatrizare prin reducerea numarului de
fibroblasti si functionarea lor necorespunzatoare
o perturbarea sintezei colagenului
o inhibarea procesului de sulfatare a proteglicanilor substantei fundamentale
207. Corticoizii principii de utilizare si produsi utilizati in gangrena pulpara
- corticoizii se folosesc in tratamentele medicamentoase endodontice pentru actiunea lor nespecifica de inhibare a
proceselor inflamatorii exudative, necrotice sau proliferative
- in tratamentele endo actiunea corticoizilor trebuie intotdeauna asociate cu AB/Antiseptice pentru prevenirea
diseminarii bacteriilor in parodontiul apical
o Hidrocortizonul si Hidrocortizonul acetat au eficacitate mica si durata de actiune scurta
Hidrocortizonul acetat in suspensie se poate utiliza si in infiltratii locale
o Prednisonul are o durata de actiune de 5 ori mai mare decat hidrocortizonul
Efect antiinflamator marcat
Retentie hidrosalina slaba

35

Devine activ dupa hidroxilarea sa enzimatica in organism, fiind inactiv in preparatele locale, se
administreaza numai pe cale generala
o Triamcinolul
Aceleasi proprietati k si prednisonul
Retentia hidrosalina lipseste
Se utilizeaza local sau in infiltratii
o Dexametazona si betametazona
Au o durata de actiune lunga 36-54h
De 25 de ori mai active decat hidrocortizonul
Retentie hidrosalina practic nula
208. Avantajele terapiei enzimatice in gangrena pulpara
- nu constituie un pericol pentru parodontiul apical
- degradarea sau lichefierea detritusurilor necrotice din zonele inaccesibile ale canalelor radiculare, deltei apicale si
canaliculelor
- fluidificarea secretiilor sau colectiilor purulente
- facilitarea difuziunii antisepticelor, antibioticelor, chimioterapicelor si cortizonicelor in canalele secundare, delta,
canalicule
- inhibarea microflorei endodontice
- privarea mecroorg de mediul lor nutritiv
- inactivarea toxinelor microbiene
- interventia in asigurarea hemostaziei tisulare a parodontiului apical prin combaterea adicozei locale in PAA
- potentarea fagocitozei
- restabilirea circulatiei tisulare locale
- stimularea circulatiei colaterale
- accelerarea drenajul limfatic
- combaterea edemului inflamator in PAA
- diminuarea durerii in PAA
- scurtarea duratei tratamentului medicamentos
- favorizarea proceselor de vindecare locala prin regenerare tisulara sau cicatrizare
- lipsa fenomenului de rezistenta microbiana
- lipsa reactiilor secundare alergice
- posibilitatea folosirii alternativ cu antiseptice
209. Mecanismul de actiune al hidroxidului de calciu

actiunea sa antiseptica se bazeaza pe 2 elemente

o pH`ul alcalin de care este raspunzator ionul OH
o solubilitatea foarte redusain apa
constituie antisepticul de electie deoarece
o este un puternic bactericid
o are actiune antitoxica
o dizolva detritusurile organice
o opreste secretiile persistente din canale
o guverneaza in PAC procesul de vindecare al leziunilor osteitice periapicale
o se rezoarbe usor in caz de depasire
o este superior celorlalte pansamente endodontice aplicate in gangrena pulpara

210. Preparate de hidroxid de calciu

a. preparate magistrale
o solutii suprasaturate de hidroxid de ca obtinute prin amestecarea extemporanee de apa distilata cu pulbere
de hidroxid de ca
o pentru un control mai precis al omogenitatii si nivelului pana la care s`a introdus hidroxidul pe canal
exista recomandarea de a se adauga o substanta radioopaca : bariu
o au avantajul k li se poate controla consistenta

36

b. produsele comerciale
o comparativ cu cele magistrale contin o cantitate mai mica de hidroxid care variaza intre 32 si 52%
o este redus efectul terapeutic
o se livreaza sub forma de
pasta (Calxyl)
carpule (Reogan rapide)
seringa (Pulpdent, Hypocal)
o deficiente
condensare anevoioasa pe canale
injectare dificila pana la apex
211. Modalitati de introducere a hidroxidului de calciu in canalul radicular
-

propulsarea pastei cu instrumentar rotativ ( ac Lentullo )

propulsarea pastei cu instrumentar de mana ( ac Kerr )
condensare cu fuloare de canal (plugger)
injectarea cu seringa cu care se livreaza
injectarea cu seringa de presiune

212. Indicatiile hidroxidului de calciu in endodontie: enumerare

-

gangrena simpla aplicatie unica 1-2 saptamani

PAC
Apexificarea in gangrena simpla si PAC
Rezorbtia raduculara interna cu sau fara perforarea radacinii
Rezorbtia radiculara apicala externa
Cai false radiculare
Fracturi radiculare orizontale inchise la dd vitali
Replantare dupa avulsia traumatica

213. Precautii in utilizarea hidroxidului de calciu

-

obturatia coronara provizorie trebuie efectuata cu un ciment corespunzator ca rezistenta perioadei de pastrate a
pansamentului, pentru mentinerea etansa a inchiderii marginale
evitarea eugenatului de Zn ca material de obturatie provizore sau de canal deoarece preparatele pe baza de
hidroxid de Ca se intaresc busc la contactu cu acesta devenint foarte greu de indeparta sau nu se obtine o obturatie
de canal corecta

214. Diastermia cu unde medii: principii de utilizare si indicatii

-

este o metoda fizioterapica ce se bazeaza pe utilizarea curentilor de inalta tensiune

consecintele clinice ale diastermiei cu unde medii variaza de la o usoara incalzire locala a dintelui si tesuturilor
pana la necroza prin combustie
Indicatiile diastermiei in tratamentul gangrenei pulpare
o Dezinfectia canalelor radiculare
o Fulguratia transapicala

215. Diastermia cu unde medii in dezinfectia canalelor radiculare

-

utilizarea diastermiei ca rpcedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale
tratamentului endodontic

37

o
o
o
o
o

inaintea tratamentului biomecanic in 1/3 apicala a canalului

inaintea cateterizarii istmului apical
ca procedeu dezinfectant inaintea aplicarii primului pansament endodontic ocluzic cu antiseptice
ca prodeceu suplimentare de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluzic cu antiseptice
ca prodeceu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente endodontice ocluzice antiseptice de
maxim 2-3 ori la interval de 3-4 zile

216. Diastermia cu unde medii in fulguratia transapicala

-

este un procedeu terapeutic care se bazeaza pe efectul de combustie excitat de curentii diastermici la intensitati
mari
indicat in cazurile de PAC cu secretii endodontice moderate, rebele la tratamentul conventional
procedeul reuseste sistarea lor temporara prin termocoagulare, permitand efectuarea imediata a obturatiei de canal

217. Ozonoteraia: indicatii, tehnica

-

ozonoterapia se bazeaza pe puternicele efecte bactericide, antitoxice si cicatrizate ale ozonului prin administrare
sub presiune a unui amestec gazos in proportie de 5% cu oxigenul
indicatii
o gangrena simpla, inaintea aplicarii primului pansament ocluziv sau a repetarii pansamentului cu
antiseptice
o PAA exudative, ca adjuvant dupa asigurarea drenajului endodontic
o PAC inaintea aplicarii primuli pansamen ocluzic sau a repetarii pansamentului cu antiseptice
o PAC fistulizate, prin insuflarea pe traiectul fistulos
tehnica
o izolarea dintelui
o toaleta canalului
o uscarea canalului
o insuflarea de ozon timpe de un minut la un debit de 50 cm3/min si o concentratie de ozon de 1-3% daca
se colosete o canula cu dublu circuit.

218. Cloroterapia si insuflatiile cu aldehida formica sau vapori de iod

-

cloroterapia
o se bazeaza pe proprietatile antiseptice ale ionului de clor, fiind indicata mai ales in tratamentul formelor
circumscrise de parodontite apicale cronice, inclusiv a celor chistice
o tehnica de lucru
izolare dinte
toaleta canalelor
uscarea canalelor
insuflare lenta 1-2 cm3 de clor in portiunea cervicala a can
indepartarea canulei
obturatie etansa provizorie
dupa 2-3 sedinte se poate trece la efectuarea obturatiei de canal
insuflarea de aldehida formica
o se bazeaza pe efectul antiseptic al unui amestec gazos cu 7,2 % aldehida formica
o tehnica de lucru
izolare dinte
toaleta canalelor
uscarea canalelor

38

insuflarea amestecului de aer/formaldehida timp de 20-30 de secunde

indepartarea canulei
obturatie etansa provizorie cu antiseptic pe baza de formol
insuflarea de vapori de iod
o preconizata in tratamentul PAC si mai ales al granulomului actinomicotic
o in prezent s`a renuntat

219. Ionoforeza: mecanism, efect terapeutic, tipuri

-

mecanism
o este un procedeu fizioterapic bacat pe electroliza folosit in endo pentru dirijarea ionilor cu efect bactericid
din solutiile de antiseptice plasate in camera pulpara si canalele radiculare spre jonele cel mai greu
accesibile ale spatiului endodontic, delta apicala si parodontiul apical
o efectuarea ionoforezei presupune introducerea organismului pacientului intr`un circuit electric prin
intermediul a 2 electrozi
o in tratamentele endo, polaritatea electrodului activ, introdus pe canal si a ionilor antiseptici alesi trebuie sa
fie identica pentru ca prin fenomenul de respingere a sarcinilor electrice de acelasi fel sa`si poate exercita
actiunea lor bactericida cat mai in profunzimea tesuturilor
efect terapeutic
o depinde de
ionul bactericid ales ( I, Cl, OH, Ag, Cu, Zn)
cantitatea de ioni dirijata in campul electric, care este direct proportionala cu cantitatea de
electricitate folosita
o

tipuri
o

intrucat pragul de tolerabilitate dureroasa la om este in jur de 3-4 mA pentru atingerea cantitatii de
electricitate necesare nu putem creste intensitatea curentului peste valoarea amintita, fiind nevoiti sa
prelungim timpul de actiune
dupa polaritatea ionilor ionoforeza poate fi
ionoforeza catodica ( electrodul activ este catodul )
ionoforeza anodica ( electrodul activ este anodul )

220. Indicatiile ionoforezei

-

se stabilesc in functie de
o afectiune
gangrena simpla
PAC
o Particularitatile cazului
Esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos
Canale partial cateterizate care nu pot fi dezinfectate prin alte procedee
Dinti cu valoare protetica care nu pot fi tratati prin metoda conventionala sau prin procedee
chirurgicale endodontice
Pacienti apti pentru monitorizare

221. Contraindicatiile ionoforezei

-

PAA deoarece poate extinde procesul inflamator

Corpi straini imposibil de indepartat din canale, deoarece blocheaza migrarea ionilor antiseptici dincolo de
obstacolul de pe canal

39

Perforatii ale podelei camerei pulpare intrucat rezistenta electrica minima de la nivelul acestora deturneaza
dirijarea ionilor antiseptici de la canalele infectate la traiectul perforatiei
Cai false radiculare
Canale cu secretii abundente
In caz de infectare a canalelor dupa pansamente arsenicale exista riscul de a declasa o PAA arsenicala

222. Tehnica de aplicare a ionoforezei

-

deschiderea larga a cameri pulpare

indepartarea obturatiilor de amalgam sau incrustatii metalice care vin in contact cu gingia
tratamentul biomecanic al canalelor pana la nivelul la care este permis accesul
izolarea dintelui
toaleta canalului
uscarea canalului
plasarea solutiei electrolitice in camera pulpara cu o pipeta capilara si instilarea sa in canalele radiculare cu ace
Miller sau Kerr
aplicarea electrodului pasiv, fixat strans in mana de catre pacient prins intr`o compresa bine umezita intr`o solutie
de clorura de sodiu
aplicarea electrodului activ ( ac Miller sau Kerr) in canal pana la limita de inaintare
fixarea potentiometrului aparatului de ionoforeza la diviziunea 0
inchiderea circuitului electric din comutator
cresterea progresiva a intensitatii curentului pana la semnalarea unei senzatii dureroase, moment in care se reduce
atat cat sa permita cedarea durerii, simultan citindu`se pe miliampermetru si valoarea intensitatii la care se
efectueaza ionoforeza
stabilirea duratei tratamentului prin impartirea cifrei de 20-30 mA/minute la valoarea intensitatii citita
cronometrarea tratamentului
reducerea treptata a intensitatii la 0 o data cu expirarea timpului de tratament
deculparea aparatului
indepartarea electrozilor de pe canal
uscarea canalului
aplicarea unui pansament endo ocluziv cu antiseptice
o se evita tricrezolformalina curentul o poate dirija in tes apical
dupa 48-72 de ore in functie de evolutia clinica se repeta ionoforeza sau se obtureaza canalul

223. Incidente posibile in ionoforeza

a. durere la intensitati mici ale curentului
i. resturi de pulpa vie in treimea apicala a can
ii. patrunderea electrodului activ dincolo de apex
b. durere insotita de cresterea brusa a intensitatii curentului
i. izolare necorespunzatoare
ii. contactul electrodului activ cu mucoasa
iii. contactul electrodului activ cu obturatii sau incrustatii metalice
iv. contactul electrodului activ cu coroane metalice
v. refluarea spumei electrolitice pe gingie
224. Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate
-

se face tratament mecanic

se insista cu spalaturile cu subst antiseptice pe traiectul dinte-fistula
dak se obtine uscarea prin toaleta canalului se face obturatia de canal in aceeasi sedinta

40

dak nu se poate obtura in aceeasi sedinta se aplica un pansament ocluziv cu antiseptice si se obtureaza in sedinta
urmatoare
daca procesul apical este extins se poate executa dupa obturatia de canal si chiuretajul apical pentru inlaturarea
tesutului patologic apical cat si excesului de material trecut dincolo de apex

225. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionale grave

-

interventii chirurgicale cu mentinerea dintelui

extractia dintelui

226. Principiile tratamentului parodontitelor apicale acute

-

eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara ( pulpita sau gangrena)
asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul
inflamator

227. Tratamentul local in PAA seroasa

-

imobilizarea provizorie a dintelui (monodigital, bidigital)

accesul la camera pulpara
dupa deschiderea camerei se largeste deschiderea se indeparteaza continutul
se fac spalaturi abundente cu o solutie antiseptica
reperarea orificiilor canalelor radiculare se efectueaza cu varful unei sonde rigide
se evideaza canalele de continutul lor gangrenos cu ace extractoare de nerv
spalaturi abundente cu o sol antiseptica
permeabilizarea canalului cu acul Kerr 10, 15
spalaturi abundente cu o sol antiseptica
se aplica o buleta de vata laxa in camera pulpara si se lasa dintele deschis
pentru prevenirea evolutiei spre o parodontita exudativa purulenta si ameloirarea simptomatolodiei dureroase se
instituie un tratament medicamentos geneal cu antibiotice, antialgice, antiinflamatoare

228. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secretie persistenta abundenta

- drenaj endodontic cu lasarea deschisa a dintelui
- spalaturi antiseptice pe o perioara de 8-10 zile si apoi tratamentul pentru oprirea secretiei
sau
- crearea unei fistule artificale medicamentoase pron obturatie cu pasta Walkoff impinsa dincolo de apex in
cantitate mai mare decat in cazul secretiei moderate
- ca urmare a prezentei pastei in parodontiu se organizeaza un abces medicamentos de fizatie care se fistulizeaza
foarte repede si putin dureros in mucoasa vestibulara. Metoda este indicata numai la dintii frontali superiori si
premolari superiori
- secretia dreneaza spre fistula.
- Dupa cedarea secretiei se suprima pasta iodoformada din canal
- Se obtureaza definitiv si se practica chiuretaj apical prin traiectul fistulos
Sau
- obturatie provizorie a canalului cu pasta pe baza de Ca(OH)2, care se repeta de 2-3 ori la intervale de 14 zile.
- Se realizeaza o buna sterilizare a canalelor

41

229. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secretie persistenta moderata

- se pot aplica urmatoarele metode
1. tratamentul medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
a. se aplica in canal mesa foarte putin umectata in antisepticul ales pana la niveul apexului si se mentine cu
un pansament coronar ocluziv
b. daca secretia persista dupa 2-3 sedinte de pansament medicamentos cu antisepticul ales se schimba cu un
alt antiseptic
i. daca s`a folosit solutie Walfoff se schimba cu Rockle`s, crezophrene
2. cauterizarea chimica sau electrica
a. se poate opri secretia prin cauterizarea chimica a tesutului de granulatie apical introducand in canal o
mesa umectata in acid tricloracetic pana la nivelul apexului
b. se lasa pe loc 1-2 minute dupa care se procedeaza la obturarea canalului
sau
a. se mai poate opri secretia prin coagularea tesutului de granulatie apical cu ajutorul electrofulguratiei
diatermice, obturandu`se canalul in aceeasi sedinta
sau
a. dak se mentine secretia obturatie provizorie cu walkoff, cu depasire 14 zile
b. se obtureaza canalul
230. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente in stadiul subperiostal si submucos
-

in faza subperiostala
o se procedeaza la drenaj endodontic
o incizie mucoperiostala si lama de dren pentru 24 de ore asociata cu analgetice
in faza submucoasa
o se realizeaza drenaj endodontic
o incizia mucosei la nivelul abcesului asociata cu lama de dren

231. Tratamentul parodontitei apicale acute purulente in stadiul endoosos

-

drenajul endodontic asociat cu analgetice, de cele mai multe ori cu rezultate foarte bune, mai ales la dintii de pe
arcada superioara
- daca drenajul endo nu este satifsacator se efectueaza un drenaj transosos asociat cu analgetise si sedative,
administrate pe cale generala
- stare generala afectata AB
- cand drenajul endo si cel transosos nu pot fi efectuate sau can dintele nu are o valoare masticatorie se poate
proceda la extractie
232. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice cauzate de o pulpita acuta
-

cauzata de o pulpita acuta seroasa

o extirpare pulpara
o obturatie de canal in aceeasi sedinta
cauzata de o pulpita acuta purulenta
o extirpare pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
o obturatie de canal in sedinta urmatoare

233. Tratamentul parodontitei apicale acute hiteremice cauzate de o gangrena pulpara simpla
a.
b.
c.

tratament mecanic endocanalicular

aplicare de pasta cu antibiotice in canal pentru 48 de ore sub pansamet ocluzic
obturatie de canal in sedinta urmatoare daca durerea a cedat
se repeta aplicarea pastei cu antibiotice daca durerile sunt pe cale sa cedeze
obturatia de canal in sedinta urmatoare dak durerile au cedat
se indeparteaza pasta cu antibiotice, dak durerile au crescut in intensitate

42

se controleaza permeabilitatea canalului

spalaturi abundente endocanaliculare cu solutii antiseptice
se lasa dintele deschis sub protectia unei bulete de vata in camera pulpara
se reia tratamentul dupa incetarea fenomenelor inflamatorii

234. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice cauzate de o parodontita apicala cronica preexistenta
-

a. tratament mecanic endocanalicular

trepanarea apexului pentru drenaj
se lasa dintele deschis pentru drenaj o perioada de cateva zile
tratament cu antiseptice, endocanalicular, sau pasta pe baza de hidroxid de Ca
se poate asocia tratamentul de sterilizare a canalului cu mijloace fizice (diastermie, ionoforeza)
obturatia de canal dupa incetarea secretiei pe canal
b. tratament chirurgical
rezectie apicala in formele de parodontita apicala cronica granulomatoasa si chistica

235. Factorii care conditioneaza simptomatologia clinica in obturatia de canal cu depasire

1. starea parodontiului inainte de obturatie
a. parodontiu indem durere postoperatorie violenta
2. volumul de substanta care a depasit apexul
a. depasiri mici dureri mai mici
3. calitatea materialului de obturatie
a. zoe datorita eugenolului dureri mari
4. topografia loco-regionala
a. os omogen dureri mari
b. os spongios dureri mici
5. vecinatatea unor formatini nervoase supuse iritatiei continue
a. dd inferiori simptomatologie crescuta dat canalului mandibular
6. tipul de reactivitate individuala
a. persoane cu sistemul nervos labil, femei

236. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice cauzata de oburatia de canal fara depasire
-

daca obturatia de canal este corecta se administreaza pe cale generala analgetice si antiinflamatoare
o se pot asocia si cateva sedite de raze ultrascurte
daca obturatia este corecta dar sunt semne de inflamatie exudativa se dezobtureaza canalul
o spalaturi antiseptice
o se lasa dd deschis pentru drenaj
o se adm antibiotice, antiinflamatoare, analgetice

237. Tratamentul general in parodontita apicala acuta seroasa

1. antibiotice
a. penicilina 400.000 UI im la 6h 2-3 zile
b. ampicilina cps 250 mg 6/zi
c. tetraciclina dj 250 mg 4/zi
2. antiinflamatorii

43

a. acetat de hidrocortizon 25 mg 1/zi

b. acetat de prednison tbl 5mg 4/zi
c. fenilbutazona dj 200, sup 250 2/zi
3. antialgice
a. algocalmin 1g 2/zi
b. aminfenazona cpr 300 mg 4-5/zi
c. diclofenac dj 250 mg 2/zi

44