Lecția practică nr.

8
Tema: Metode de conservare parţială a pulpei dentare (amputaţia vitală). Metode de
insensibilizare.
Întrebări de verificare
1. Esența realizării metodei de amputație vitală a pulpei dentare.
Pulpotomia –este o tehnica de tratament endodontic care urmareste pastrarea pulpei
radiculare vitale , dupa indepartarea totala sau partial a pulpei coronare
AMPUPATIA VITALA este o procedura endodontica , chirurgicala , pprin care se
indeparteaza pulpa coronara vie , nesensibilizata prin anestezie si se conserva pulpa
radiculara vie , cu ajutorul unui pansament histofil ce va stimuli procesele de vindecare
SCOPUL tratamentului este ca dintele sa isi poata exercita functia normal si in acelasi
timp sa isi pastreze integritatea
2. Indicații și contraindicații pentru realizarea amputației vitale a pulpei dentare.
Indicatii:
-pentru tratamentul dintilor temporari sau a dintilor permanenti tineri
-in cazul dintilor monoradiculari traumatizati la copii unde apexul nu este complet inchis
-in cazul unor esecuri a cuafajului direct/indirect
-in cazul pulpitelor reversibile
-hiperemie pulpara
-pulpita seroasa partiala
Contraindicatii:
-persoanele in virsta
-pacineti cu boli generale care modifica vascularizarea pulpei dentare
-etape avansate ale inflamatiei pulpare
-resorbtii radiculare care ating treimea cervicala
-prezenta leziunilor periodontale
-prezenta unui traiect fistulos
-prezenta exudatului seros sau purulent
-absenta singerarii la deschiderea camerei pulpare
3. Metode de insensibilizare. Soluții anestetice utilizate în tratament.
Insensibilizarea pulpei dentare - se obtine prin anestezie plexala sau tronculara
periferica cu solutie de xilina 2% cu sau fara adrenalina sau solutie de clorhidrat de
procaina 4% cu sau fara adrenalina;
4. Remedii medicamentoase utilizate în amputația vitală a pulpei dentare.
Pulpotomiei cu sulfat feric într-o şedinţă 
• În procedurile de pulpotomie este importantă îndepărtarea ţesuturilor cariate şi
evaluarea gradului de distrucţie coronară înainte de a face amputaţia. O dată ce accesul la
pulpă a fost realizat, este de asemenea importantă folosirea instrumentelor şi soluţiilor de
irigaţii sterile.
• Prepararea accesului la cavitate, extinderea pentru a asigura îndepărtarea completă a
plafonului camerei pulpare. O freză fără capăt tăietor (freza Batt) evită perforarea
planşeului subţire al camerei pulpare.
• Amputarea pulpei coronare cu escavatoare sau freze sferice din oţel la viteză redusă.
Evitarea perforării planşeului pulpar subţire şi îndepărtarea în întregime a ţesutului pulpar
coronar.
• Irigarea cu ser fiziologic 0,9% sau apă sterilă.
• Aplicarea cu presiune uşoară pe bonturile pulpare a unei bulete mici de vată umezită în
ser fiziologic pentru 3-4 minute.
• Dacă sângerarea se opreşte în 3-4 minute, continuaţi. Dacă nu, luaţi în considerare
îndepărtarea în continuare a ţesutului pulpar cu un escavator sau pulpectomia. Hemoragia
persistentă este un semn de inflamaţie ireversibilă.
• Plasarea unei bulete de vată într-o picătură de soluţie de sulfat feric 15% şi uscarea ei
pe vată sau tifon. Buleta de vată nu trebuie să fie plină (pentru a evita difuzarea în gingie)
ci doar umezită în sulfat feric.
• La incisivii temporari, se plasează un con mare de hârtie (umezit în manieră similară)
în contact cu bontul pulpar. • Plasarea buletei cu sulfat feric în contact uşor cu bonturile
pulpare 15 secunde.
• Restaurare cu un start de eugenat şi apoi restaurare permanentă care să asigure o bună
sigilare coronară (coroane preformate)
. • Îndepărtarea după 15 secunde şi evaluarea opririi hemoragiei. Dacă hemoragia
continuă, luaţi în considerare o a doua aplicare de sulfat feric.
• La incisivii temporari este necesară o obturaţia intracanalară resorbabilă (eugenat).
Aceasta poate fi plasată cu un ac spiralat dacă pasta este subţire sau introdusă cu un con
de gutapercă dacă pasta este groasă.
• Controale regulate clinice şi radiografice.
Pulpotomia cu hidroxid de calciu 
Indicaţii
- dintele trebuie să fie fără simptome
- pulpa trebuie să fie vitală
• amputaţia coronară trebuie să fie realizată înainte ca pudra să fie plasată în contact cu
ţesutul pulpar
• hemoragia din bonturile pulpare amputate nu trebuie să fie abundentă şi prelungită.
 Tehnică
o se aplică un strat bine condensat de pudră de hidroxid de calciu direct peste
bonturile pulpare. Pudra poate fi aplicată cu un portamalgam retrograd
o se presează pudra bine folosind bulete de vată sterile, uscate
o se adaugă un strat de eugenat cu priză rapidă direct peste stratul de calciu
o se restaurează ca anterior Formarea punţii de dentină Hidroxidul de calciu este
cunoscut că favorizează depunerea de dentină dacă este plasat pe o pulpă care nu
este inflamată ireversibil. Formarea punţii de dentină ca răspuns la hidroxidul de
calciu poate fi observată după folosirea sa ca agent de pulpotomie la dinţii
temporari expuşi prin carie. Aceasta indică că pulpa s-a apărat cu succes de
efectele iritante ale hidroxidului de calciu. Ţesutul pulpar de sub bariera de
dentină îşi poate menţine vitalitatea. Prin urmare pulpotomia cu hidroxid de calciu
caută să permită vindecarea în pulpa radiculară mai degrabă decât să fixeze pulpa
aşa cum s-a văzut la formocrezol.
Precauţii
- Prezenţa punţii de dentină sub pulpotomia cu hidroxid de calciu la un molar
temporar nu indică vindecarea per se.Pulpotomia poate eşua chiar în prezenţa unei
bariere de dentină. Studiile de microscopie electronică au arătat că barierele de
dentină sunt poroase şi prin urmare nu sunt adevărate bariere faţă de agresiunea
microbiană. Hidroxidul de calciu este înalt alcalin şi astfel va irita celulele
pulpare. Pulpa trebuie să i se permită să reacţioneze la această insultă şi să rămână
vitală sub stratul de dentină reacţionară sau „iritată”.
• la pulpa vitală, succesul managementului şi rezultatul tratamentului este
dependent de diagnosticul corect.
• pulpotomia însăşi nu duce la resorbţie patologică, dar tehnica incorectă ,
slaba sigilare coronară sau deficitul amputaţiei poate potenţa aceasta.
Pulpotomia prin desensibilizare/desensitizare 
O pastă cu antibiotic steroidale (Ledermix) este plasată uşor peste locul expunerii. Aceasta poate
inactiva microbii şi reduce inflamaţia. Cu câtmai mare este expunerea, cu atât mai profund va fi
efectul de reducere a sensibilităţii pulpare.
Indicaţii
• un dinte cu expunere a pulpei vitale, dar la care pulpotomia cu sulfat feric nu poate fi realizată
deoarece copilul nu va accepta analgezia locală
• alternativ, analgezia locală a fost administrată dar nu este adecvată starea pulpei pentru
amputaţie (pulpă hiperalgezică)
Tehnica pulpotomiei prin desensitizare în două etape
1) Prima vizită:
• se irigă locul expunerii cu ser fiziologic (0,9%) şi se usucă uşor cu bulete de vată
• se expune pulpa după îndepărtarea ţesutului cariat.
Pulpa este vitală şi foarte sensibilă – pulpotomia vitală nu poate fi încercată
• se plasează o buletă mică de vată înmuiată în pastă direct peste locul expunerii.
 Nu se plică presiune în exces, căci aceasta va precipita durerea
• se fixează buleta cu un material pe bază de hidroxid de calciu
• se realizează o obturaţie temporară pentru 7 – 14 zile
2) A doua vizită:
o dacă locul iniţial al expunerii era mare, ţesutul pulpar (cel puţin cel
coronar) trebuie să fie mai puţin sensibil.
• Se practică analgezia locală şi se face pulpotomia cu sulfat ferric
• dacă pulpa coronară rămâne sensibilă, se poate realiza lărgirea expunerii şi
aplicarea încă o dată a pastei
• o coroană preformată este restaurarea definitivă.

5. Tehnica realizării amputației vitale. Condiții de efectuare în amputația vitală a

pulpei dentare.
Timpii operatori:
1. Anestezia prin infiltratie
2. Realizarea campului operator
- cand usurarea accesului se realizeaza cu turbina intai realizam accesul si apoi izolarea
dintelui.
- izolarea se face in functie de topografia dintelui
– dupa izolare atat dintele in cauza cat si dintii vecini se badijoneaza cu alcool iodat;

3. Deschiderea camerei pulpare

dupa instalarea anesteziei:
 Cu o freza sferica prin miscari de scoatere activa se largeste orificiul de deschidere al
camerei pulpare
 Se schimba freza sferica cu una cilindrica fara varf si prin miscari de-a lungul peretilor se
indeparteaza in totalitate tavanul camerei pulpare

4. Excizia si exereza pulpei coronare

– dupa deschiderea corecta a camerei pulpare se indeparteaza resturile de pulpa coronara
cu ajutorul lingurilor Black bine ascutite;

5. Obturatia coronara