PROPEDEUTICA CURS 5

MACHETA DEFINITIVA

Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza

modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul
functional.
Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.
Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

Obiectivele (principii) de modelaj functional:

 Fizionomia;
 Igiena;
 Fonatia;
 Rezistenta mecanica;
 Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.

Linia coletelor-traiect denivelat, in ansamblu sinusoidal, cu coletul incisivului central

situat mai sus cu 1-2mm de cel al incisivului lateral; coletul caninului la acelasi nivel
sau mai sus cu 0,5-1mm ca incisivul central.
Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu traiectul marginilor incizale
ale grupului de dinti frontali.
Traiectul va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri incizale=efect fizionomic maxim.
Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.
Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.
Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex (normal) sau plan-concav
in cazul crestelor (versantelor) in protruzie , voluminoase.
Se contraindica modelaj plan-convex deoarece poate conduce la deformari ale buzei
superioare = procheilie.
Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.
Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la maxilar, spre crista galli.
(vezi L.P.-reguli de montare a dintilor).La mandibula acestea vor fi divergente.
Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri, atenuate, subdimensionate
dar nu absente la varstnici.
 2

Versantul vestibular al seii frontale : -absent-din ratiuni estetice-creste protruzive,

retentive ; dintii se monteaza pe creasta, fara versantul vestibular al seii.
- prezent-usor plan-convex + grosime ~ gradului
de atrofie al crestei postextractionale.
Se contraindica aceste regului in zona laterala din ratiuni igienice : modelaj plan, usor
convex+suprafete lustruite pentru a nu adera alimentele.
Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de modelaj estetice pentru grupul
frontal mandibular .
Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In practica s-a renuntat la
aceste spatii retentive.

Igienic:
Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de proteza pentru a
contracara aderenta placii dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara se contraindica spatii
interdentare (diastema, treme), santurile gingivale (zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj anatoform estetic
deoarece dintii frontali inferiori sunt putin vizibili (1/3 incizala).

Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt confectionate
corect.
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala, pozitionarea in spatiul neutral,
pe locul dintilor naturali+fata palatinala anatoforma (creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona de colet (pe o
inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii ceramici (pe 2/3 –legarea mecanica ,
deasupra cingulumului, se perturba fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei siliconice (amprentarea
rugilor palatine ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand tulburari
fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in plus ; suprafata externa
trebuie sa fie perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. –1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai mult pentru a nu perturba
pronuntia siflantelor (afectarea timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se modeleaza
plan-concav pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu plan-convex).

Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o suficienta rezistenta
mecanica la compresiune, la pacientii cu ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de rezistenta in etapele de
insertie/dezinsertie+activare.
 3

Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse, ramforsarea

(armarea) , pentru a nu se fisura /fractura (vezi ocluzia adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii acrilice
speciale sau baza va fi metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul pacientului)+rezistenta
mecanica superioara.

Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
 Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in zona neutrala ;
 Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;
 Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri, bride ; nu le vor
interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii in baza protezei
prin foliere a formatiunilor anatomice (torus), rezultand spatii dirijate (tip camera cu
vid, in care dupa aplicare se va dezvolta o presiune negativa intre ea si fibromucoasa,
rezultand succiunea partiala).

TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice,
urmata de eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar.
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta R.A.S.pentru baza protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea (metode) ;
 Eliminarea machetei din ambalaj –TIPAR.

Anterior ambalarii –conditii de lucru:

Intrumentar+materiale:
 Bol din cauciuc +spatula;
 Vacuummalaxor;
 Masa vibratorie;
 Presa mecanica/hidraulica;
 Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
 Ghipa clasa II  hemihidrat si clasa III  hemihidrat.
Didactic se utilizeaza  hemihidratul (gips normal=alabastru). In practica ar trebui
gips Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa III).

Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.
 4

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :

 curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;
 degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta
suprafete netezite ;
 demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma
machetele ;
 adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;
 deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-
ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia in
momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.

2. Ambalarea:

Caracterisiticile metodei amabalare cu val:

 modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
 dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular
pentru a-i fixa in acea pozitie.
Metoda:
 din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia
P.P.A.cu baza din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul
vestibular al seii (creste protruzive)+edentatii mixte de arcada multiple.

Dezavantaje :
 eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
 fracturare val;
 modificarea pozitiei dintilor la izolare.

Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:

 Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
 Modelul este impreuna cu crosetele in prima ½ a chiuvetei si dintii artificiali in
a doua ½ a chiuvetei ce joaca rolul valului).

Avantajele metodei:
 acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
 izolarea tiparului se realizeaza usor;
 introducerea acrilatului fara dificultati.
 5

Dezavantaje:
 inaltari de ocluzie –asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
 presarea incorecta;
 izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza
protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-
R.A.S.)

Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in
edentatii multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii
laterali.

3.Eliminarea machetei din ambalaj:

Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in structura poroasa
a tiparului.
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu
spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press
system –vapori de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un
efect nociv pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.

Izolare tipar:
 Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45ºC(Izodent, Pectizol), in 2-
3 straturi dupa uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare,
inerta ce nu modifica proprietatile tiparului (cel mai frecvent procedeu).

Rolul izolarii :
 Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
 Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
 Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .

Alte materiale de izolat:

 Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90ºC
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;
 Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
 Lacuri siliconice –tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei
pentru conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului
 6

siliconic suprafata necesita prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda,

lucioasa apropiata de forma finala.
 Silicon gingival+nisip fin –se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare
prelucrari (nu se mai intervine brutal)

Polimerizarea bazei P.P.A. :

Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile +autopolimerizabile.Cele mai indicate
cele termopolimerizabile deoarece rezulta o structura relativ compacta, cu rata de
monomer rezidual mica .
Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.

Materiale: R.A.S. :
Superaryl (Spofa)-6 culori +T,
Biocryl (Galenica),
Palavit (Kulzer),
Paladon (Kulzer).

 R.A.S. termopolimerizabile –Pallapress (Kulzer) +Ivocap press se introduc in

tipar prin injectie si polimerizare sub presiune.
 Microbase-rasini poliuretanice –injectabile sub presiune in tipar, polimerizare
initiala si apoi se finalizeaza polimerizarea in cuptoare cu microunde
(MICROMAT).

POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.

 Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL,
PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;
 Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala cu fibre ;
 Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS (Kulzer),
IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub injectie ;
 Rasini poliuretanice –MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in
cuptorul cu microunde.

Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.

Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare
(rezistenta mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter
provizoriu.

Dozare/Preparare :
P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
 7

Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.) Volumetrica (cilindrii gradati);
3.) Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic –6-8ml +pulberea prin
tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)
Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml
lichid.
Prepararea :
Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se
realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
 Sedimentare-zahar umezit ;
 Dizolvare –pasta aderenta nemodelabila;
 Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului, cu aparita pastei
elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al
acrilatului in tipar;
 Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica
modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.Ruloul se aplica in ½ tiparului
unde exista dinti, dupa ce tiparul a fost izolat cu Izodent 2-3 minute pana ce
acesta precipita.
Manipulare R.A.S.:
Se indica a se realiza in tipare reci, la distanta de flacara si de solventi oragnici ; se
manipuleaza cu folii umede prin presare in tipar.
Ruloul este aplicat, apoi o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete umede .
Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal,
se examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.
Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta. Tiparul este polimerizat.
Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica)
la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.
Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a
mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).
Metode de termopolimerizare :
a) Metoda clasica
regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata
in practica, regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc monomerul si a se
obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8
ore (ideal 48 ore).
Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).
Monomerul la 65 ºCpolimerizeaza in masa.
 8

La 100,3ºC monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile mecaniceale protezei sunt

bune, superioare, monomer rezidual putin, impuritati reduse daca temperatura se ridica
lent si se raceste lent.
Dezavantajele termopolimerizarii clasice :
 dozare empirica ;
 polimerizare incompleta ;
 monomer rezidual =impuritati ;
 contractie de polimerizare crescuta ;
 prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .

b) Metoda moderna :
Termopolimerizare cu injectie :
Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.
-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);
-PALAJET (Kulzer);
-UNIPRESS (Schutz Dental).

Materiale :
 IVOCAP PLUS
 PALA-X-PRESS ;
 MICROBASE.

Avantaje :
 Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) ;
 Se introduc prin injectie ;
 Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;
 Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara porozitati,
incluziuni ;
 Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile –1% (Kulzer) si 2%
(Ivoclar).
 Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la
1 ora).

SR IVOCAP (Ivoclar)
Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.
Zona de cuplare –manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina in tipar.
Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in flaconul cu
rasina ; din el printr-un orificiu rasina este injecata in permanenta intr-un
conformator (camera de injectie).
Regimul de lucru :
 Injectie la 6-8 atmosfere ;
 Temperatura de polimerizare in reactor =95-100ºC;
 Timpul =35 minute;
 9

 Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de apa, apoi fara
presiune 10 minute, urmata de dezambalare.

Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri dense, neporoase,
cantitate minima de monomer rezidual, procedeu ideal de polimerizare P.P.A.+P.T.

Rasina poliuretanica -MICROBASE :
Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari, polimerizarea finala
se realizeaza in cuptorul cu microunde (MICROMAT) , timp de 7 minute. Rezulta
proteze foarte bune din punct de vedere biomecanic.
Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor +aparate ortodontice.

Dezambalarea /Prelucrarea :
Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.
Dezambalarea din conformatr a protezei.
Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;
Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se
desprinda dintii artificiali.
La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :
Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic-citrat de sodiu –4-8ore.
Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat
cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.
Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari , sa nu
se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii-un masa,
neunniforma-).

Prelucrarea propriu-zisa :
1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de
acrilat de forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane, grosiere ;
2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers )
in zona festonului gingival). Se introduce discul intre dintii artificiali , se extrag
particule mici cu excavatoare. Se netezeste cu glasspapier (sticla pe hartie),
rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice
aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate
duce la o prelucrare foarte usoara.
3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri
(bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se
incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.
 10

Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar

(feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu,
margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.
Rezulta suprafete extrem de lustruite « oglinda » ce favorizeaza autocuratirea
+curatirea artificaila.

Lustrul final :
Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polpant (oxid de
crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.

Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare  pentru a se evita contractia volumetrica prin
distorsionare (prin deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.

Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost respectata
tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).
In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin
frezarea zonelor de contact protexa-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea
excesivadeoarece apar spatii la nivelul parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la
inflamatia parodontiului.
Examinarea finala :
a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia),
realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul,
calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei
mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume
(polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.

Integrarea biologica :
 Depinde de calitatea protezei= »medicament » ;
 Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala’
 Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai
indicata pentru el.
11