Istoric

Descoperit – 1894 - Bordet

• = un grup de aproximativ 15 proteine serice cu
rol in imunitate.
• locuri de producere: C3 – ficat, C4 – macrofag
• dispare prin incălzire la 56°C/30 min
• activarea are loc in cascada pe cale clasica sau
pe cale alternanta
 Proteinele din sistemul complementului
(nomenclatură)

C1(qrs), C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9

factori B, D, H, I, properdina (P)
Lectina de legare a manozei (MBL), proteaze
serice asociate MBL (MASP-1 MASP-2)
C1 inhibitor (C1-INH, serpina), C4-binding
protein (C4-BP), decay accelerating factor
(DAF),
C1 receptor (CR1), proteina-S (vitronectina)
FUNCŢIILE COMPLEMENTULUI

FAVORABILE:
Opsonizare – favorizează fagocitoza
Atragerea şi activarea fagocitelor
Liza bacteriilor şi a celulelor infectate
Reglarea răspunsului prin anticorpi
Clearance al complexelor imune
Clearance al celulelor apoptotice

DEFAVORABILE:
Inflamaţie, anafilaxie
 Căile activării complementului

CALEA CALEA CALEA

CLASICĂ LECTINEI ALTERNĂ

anticorp anticorp
dependentă independentă

Activarea C3
generarea C5 convertazei

activarea
C5

ATACUL LITIC
 ATACUL LITIC:
inserţia complexului litic la nivelul membranei celulare

C6

C8 C5 b
C7
CC C C
C9 9 9 9C
9C C C9
9 9 9
COMPLEMENT
Antigen (Ag) = o substanţă străină capabilă să
inducă un răspuns imun.
 Virusuri
 Bacterii
 Fungi
 Paraziţi
 Polen
 Alimente
 Medicamente
Un bun antigen:
– Are masa moleculară mare (>10,000)
– Este organic
– Are structură complexă
– Este non-self
 ANTIGENIMUNOGEN
 DETERMINANŢI ANTIGENICI (Epitopi)
 Factorii care influenţează imunogenitatea
contribuţia imunogenului

 este străin organismului

 mărimea

• Structura
conformaţională Determinanţi secvenţiali
– Structura primară
– Structura secundară Determinanţi
conformaţionali
– Structura terţiară
– Structura cuaternară
Factorii care influenţează imunogenitatea
contribuţia sistemului biologic

 Genetici
– De specie
– Individuali
 Vârsta
 Factorii care influenţează imunogenitatea
Metoda de administrare

 Doza
 Calea
– Subcutan > Intravenos > Intragastric
 Adjuvantul
– Substanţe care accentuează răspunsul imun faţă de un Ag
Natura chimică a imunogenelor

 Proteine
 Polizaharide
 Acizi nucleici
 Lipide
 EPITOPI

 Sunt regiunile imunologic active ale antigenelor

 Paratop = structura corespondentă sau receptorul de Ag al Ig

 Numărul epitopilor prezenţi pe o moleculă de antigen va

determina valenţa antigenului
 CLASIFICAREA EPITOPILOR:

• EPITOPI SECVENŢIALI = reprezentaţi de un

segment continuu de AA dintr-un lanţ polipeptidic şi
sunt dependenţi de structura primară a proteinei.
• EPITOPI CONFORMAŢIONALI = sunt formaţi
din AA care în structura primară se află la distanţă
într-un lanţ polipeptidic sau sunt situaţi pe lanţuri
diferite şi sunt aduşi unul lângă celălalt prin plierea
lanţurilor în cadrul structurii secundare dau terţiare a
proteinelor.
 CARACTERISTICILE RECUNOAŞTERII
EPITOPILOR DE CĂTRE LIMFOCITELE T:

• Celulele B pot fi stimulate de Ag solubile

reprezentate de proteine şi polizaharide
• Recunosc numai peptide care au fost procesate şi
expuse la suprafaţa celulelor prezentatoare de Ag
împreună cu molecule HLA cls. II
• LT CD8+ recunosc peptide asociate cu molecule
HLA cls. I prezentate pe suprafaţa celulelor “ţintă”
• Complexe trimoleculare: TCR (T-cell receptor) -
peptidul antigen - molecula HLA
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

În funcţie de tipul răspunsului imun:

 Ag timo-independente – nu necesită prezenţa Ly T

 Ag timo-dependente – necesită prezenţa Ly T
 TIPURI DE ANTIGENE

T-independente
 Polizaharide
 Proprietăţi
– Structură polimerică
– Activare policlonală a Ly B
• Yes -Type 1 (TI-1)
• No - Type 2 (TI-2)
– Rezistente la degradare
 Exemple
– Polizaharide şi lipopolizaharide pneumococice
– Flagella
 TIPURI DE ANTIGENE

T-dependente

 Proteine
 Structura

 Exemple
– Proteine microbiene
– Proteine non-self sau self alterate
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

În funcţie de relaţia cu subiectul responsiv:

 Alloantigenele – Ag ale aceleiaşi specii

 Xenoantigenele – Ag ale altei specii
 Autoantigenele – Ag HLA în anumite condiţii (boli autoimune)
CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

În funcţie de repartiţia antigenelor în natură:

 Antigene ubicuitare
 Antigene restrânse
CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

În funcţie de natura chimică:

 Glucide
 Lipide
 Proteine
 Acizi nucleici
 Compuşi sintetici
 HAPTENA

= o substanţă străină cu masa moleculară suficient de

redusă ca să nu poată produce răspuns imun
• Pentru a produce răspuns imun trebuie să se lege de
un carrier - prin cuplare cu haptena → imunogena

– Exemplu: Medicamentele = haptene, fiind suficient de

mici ca să nu fie recunoscute ca fiind străine de organism.
Uneori, acestea se pot lega de exemplu de eritrocite şi
devin imunogene.
 Superantigenele
Definiţie: molecule care se leagă în exteriorul MHC II (complex
major de compatibilitate) de o secvenţă a TCR (T-cell receptor).
Nu sunt recunoscute specific.
Antigen convenţional Superantigen

Răspuns T Monoclonal/Oligoclonal Răspuns T policlonal

1:104 - 1:105 1:4 - 1:10
Antigen convenţional Superantigen
 Superantigene
Exemple
– Enterotoxina stafilocociă
– Toxina de şoc stafilococică
– Exotoxina pirogenică a streptococului

! Importanţă: inducţia
bolilor autoimune

S. aureus
 Impactul imunologiei asupra sănătăţii omului

Koch’s Kohler & Milstein

Postulatele Ac monoclonali
Metchnikoff
Fagocitoza
Jansen Müller Jenner Wright Miller
Microscopul Bacteria Vaccinarea Antiserul Cel. T

1600 1700 1800 1900 2000

1955
30
Ţări 200 ani WHO anunţă
cu peste un caz după Jenner Eradicarea variolei
de variolă pe an 15

0
1965 1970 1975 1980
 IMUNIZAREA

3000 ÎH 1700 DH
Egipt – cruste variolice Introducerea variolizării în Anglia

2000 ÎH 1780 DH
China – cruste variolice Edward Jenner descoperă vaccinul

1885 DH
1500 DH
 Pasteur descoperă vaccinul
 Turcii introduc variolizarea
antirabic atenuat
 Edward Jenner

Descoperirea vaccinului antivariolic

 Edward Jenner
Între pacienţi, aşteptând vaccinarea variolei
 Epoca modernă a vaccinării

1920 1960
Difteria şi Tetanosul Pojarul şi rubeola
Sabin polio

1934 1985
Pertussis Haemophilus

1955 1990
Salk polio Hepatita şi varicela
Incidenţa unor boli pre şi post vaccinare
Viitoare Vaccinuri

Vaccinuri anti-idiotip

ADN

Peptid imuno-dominant

ARNm

........