IMUNITATEA

IMUNITATEA
1. Definiţie
2. Elemente generale
3. Tipuri de imunitate
4. Celulele sistemului imun
5. Sistemul complementului
6. Răspunsul imun
DEFINIŢIE
 răspunsul imun = imunitatea
 răspuns specific al organismului faţă de
pătrunderea unor substanţe străine (non-self)
= antigeni
 implică recunoaşterea şi memorarea expunerii
la antigen
 efectori specifici
 imunitatea umorală – LB
 produc anticorpi

 imunitatea celulară – LT
 produc limfokine
DESCOPERIREA IMUNITĂŢII SPECIFICE
 în anii 1800, cercetătorii au demonstrat că
animalele care au supravieţuit unei infecţii
bacteriene severe, au prezentat factori
“protectori” în sânge, care i-au apărat în cazul
unor atacuri viitoare ale aceluiaşi patogen

 s-a demonstrat de asemenea că

injectarea acestor factori (numiţi
ulterior anticorpi) la un animal
fără expunere anterioară la
patogen, determină protecţie
Louis Pasteur
(1822-1895)
IMUNITATEA
1. Definiţie
2. Elemente generale
3. Tipuri de imunitate
4. Celulele sistemului imun
5. Sistemul complementului
6. Răspunsul imun
CARACTERISTICILE IMUNITĂŢII
SPECIFICE
 Specificitatea – capacitatea
sistemului imun de a recunoaşte şi
elimina anumite micro-organisme sau
molecule străine = antigene

 Diversitatea - capacitatea sistemului

imun de a reacţiona împotriva a
milioane de tipuri de agenţi patogeni,
recunoscând markerii antigenici
specifici fiecăruia
CARACTERISTICILE IMUNITĂŢII
SPECIFICE
 Recunoaşterea selfului de non-self

 Memoria - capacitatea sistemului

imun de a-şi aminti antigenii pe care i-
a întâlnit deja şi de a reacţiona prompt
şi eficient în cazul expunerii ulterioare
ANTIGEN
 substanţă străină care reacţionează specific cu Ac
sau cu LT activate prin intermediul unor grupări
chimice denumite determinanţi antigenici

 determinanţii antigenici - recunoscuţi de structuri

spaţiale complementare de pe membrana limfocitelor
(receptori) sau de porţiunea Fab a Ac

 Ag capabili să
declanşeze un răspuns
imun (RI) = imunogeni
ANTICORPII
 cunoscuţi şi sub numele de imunoglobuline
sau Ig

 secretaţi de plasmocite

 5 clase diferite:
1. IgM
2. IgA
3. IgD
4. IgG
5. IgE
ANTICORPII
ANTICORPII - IGG
 structură monomerică (Ac bivalent) cu lanţurile H de
tip  si cele L de tip κ sau λ
 se sintetizează în RI secundar
 rol în apărarea antimicrobiană şi antivirală

IgG1, IgG2 şi IgG4 IgG3

ANTICORPII - IGG
 activează complementul (C) pe calea
clasică

 traversează bariera feto-placentară

(asigură apărarea fătului şi a nou-
născutului în primele 6 luni de viaţă)

 se fixează prin Fc pe receptorii specifici

de pe micro şi macrofage
ANTICORPII - IGM
 structură pentamerică (fiind Lanţ J
alcătuiţi din 5 unităţi de Ig 
prezintă 10 situsuri de
interacţiune cu Ag)

 apar precoce, în RI primar

CH4

 activează C pe calea clasică

 se fixează prin Fc pe receptorii

specifici de pe membranele
limfocitelor
ANTICORPII - IGA
 monomeri în ser (Ig A seric)
 dimeri în secreţii (Ig A secretor)
 2 unităţi Ig unite printr-un lanţ polipeptidic J,
componenta secretorie ce conferă IgA proprietatea de a
rezista la acţiunea enzimelor proteolitice din secreţii

Componentă Lanţ J
secretorie
ANTICORPII - IGA
 rol în apărarea imună locală la nivelul mucoaselor
căilor respiratorii, tractului digestiv şi urogenital

 activează C pe calea alternă

ANTICORPII - IGD
 monomeri ca şi IgG

 rol de receptori pentru Ag pe suprafaţă ale LB şi LT

 activează C pe calea alternă

Tail Piece
ANTICORPII - IGE
 monomeri, aflaţi în urme în circulaţie
 reagine, sintetizate în reacţiile de HS de tip I
 Ac citofili (se fixează prin Fc pe mastocite şi bazofile)
 activează C pe cale alternă

CH4
ANTICORPII - IGE
IMUNITATEA
1. Definiţie
2. Elemente generale
3. Tipuri de imunitate
4. Celulele sistemului imun
5. Sistemul complementului
6. Răspunsul imun
TIPURI DE IMUNITATE
 există 2 tipuri de
imunitate:
 Artificială
 Naturală

 fiecare prezintă 2
subtipuri:
 Activă
 Pasivă
IMUNITATEA NATURALĂ
 Activă
 se datorează infecţiei
efective cu bacterii sau
virusuri

 Pasivă
 Ac traversează placenta
şi pătrund în circulaţia
fetală
 Ac ajung de la mamă la
copil prin intermediul
laptelui matern
IMUNITATEA ARTIFICIALĂ
 Activă
 se efectuează cu ajutorul vaccinurilor

 majoritatea vaccinurilor conţin

patogeni morţi sau atenuaţi (vii dar
fără putere) sau complemente de-ale lor
(părţi din microorganisme sau versiuni
realizate prin inginerie genetică)

 vaccinurile prezintă 2 avantaje:

 Nu determină simptome

 permit crearea unor celule cu

memorie, specifice pentru un anume
antigen
IMUNITATEA ARTIFICIALĂ
 Pasivă
 se datorează injectării de ser care
conţine anticorpi – utilizat pentru
tratamentul rabiei, al muşcăturilor de
şarpe, al botulismului

 durează doar atâta timp cât anticorpii

persistă în circulaţie
IMUNITATEA
1. Definiţie
2. Elemente generale
3. Tipuri de imunitate
4. Celulele sistemului imun
5. Sistemul complementului
6. Răspunsul imun
CELULELE SISTEMULUI IMUN
1) Fagocitele
 granulocitele si macrofagele posedă o intensă
activitate fagocitară
 granulocitele - primele linii ale apărării nespecifice
 monocitele şi macrofagele - efectori în răspunsul

imun
 opsonizarea = acoperirea microorganismelor cu
anticorpi sau fracţiuni ale complementului 
facilitează fagocitoza
CELULELE SISTEMULUI IMUN
2) Limfocitele B – bursodependente
 mediază imunitatea umorală, ai cărei efectori
specifici sunt anticorpii (Ac)
 prezintă pe membrană:
 receptori specifici pentru

antigeni (Ag) - IgM

monomer şi IgD
 receptori pentru

fragmentul Fc al IgG
(prin care pot fixa CI care
includ IgG)
 receptori pentru

fracţiunile complementului
CELULELE SISTEMULUI IMUN
3) Limfocitele T sau timodependente:
 mediază imunitatea celulară
 cuprind următoarele 3 subclase:
 limfocite T citotoxice (Tc):
 au efect toxic direct pe celula ţintă
 eliberează limfokinele

 limfocitele T helper (Th):

 modulează răspunsul imun umoral –
transformarea limfocitelor B în
plasmocite   Ac
 limfocitele T supresoare (Ts):
 modulează răspunsul imun umoral
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 organele limfatice
primare sunt acele
organe în care
limfocitele devin
mature
 măduva osoasă
hematogenă &
timusul

 toate celelalte organe

sunt organe limfatice
secundare
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 cele 2 clase majore de celule T diferă prin tipul
de glicoproteină expusă la suprafaţa
membranei lor:
 LT helper
 cunoscute şi sub numele de celule T4 sau celule
CD4, deoarece expun glicoproteina CD4

 LT citotoxice
 cunoscute sub numele de
celule T8 sau celule CD8,
deoarece expun
glicoproteina CD8
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 Ac nu pot acţiona împotriva
patogenilor situaţi în
interiorul celulelor
organismului !
 de ex. Bacilul tuberculos
care pătrunde în interiorul
celulei

 de aceea avem celule T

CELULELE SISTEMULUI IMUN
 din această cauză, ţintele celulelor T sunt:
 celule infectate cu viruşi sau bacterii
 celule canceroase sau anormale
 celule de ţesut transplantat
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 LT helper
 nu există răspuns imun
fără celule T helper

 funcţia celulelor TH este

aceea de a stimula
proliferarea altor celule T
şi celule B, care sunt
legate deja de antigen
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 LT helper
 majoritatea LB necesită
ajutorul LT

 LTH eliberează de
asemenea citokine care
mobilizează celulele
imune & macrofagele
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 LT citotoxice
 singurele celule T care pot omorî direct alte celule
– celule infectate cu viruşi sau bacterii, celule
canceroase, celule străine
 celulele TC eliberează perforine, limfotoxine şi
factori de necroză tumorală, care determină toţi
moarte celulară
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 LT supresoare
 sunt celule reglatoare care
eliberează citokine care
suprimă atât activitatea
celulelor B, cât şi activitatea
altor tipuri de celule T

 ele previn activitatea

necontrolată şi inutilă a
sistemului imun
CELULELE SISTEMULUI IMUN
4) Celulele prezentatoare de antigen (CPA)
 rol de a prelua antigenele si de a le expune la
suprafaţa celulei

 2 categorii de CPA:
 „profesionale”: macrofagele, celulele dendritice
şi LB
 „ocazionale”: PMN (neutrofile),

celulele endoteliale
CELULELE SISTEMULUI IMUN
 spre deosebire de celulele B şi anticorpi, celulele
T nu pot răspunde la antigeni liberi sau la
antigeni aflaţi în starea lor naturală

 LT pot recunoaşte şi pot răspunde doar la

fragmente de antigeni proteici, procesate şi
expuse la suprafaţa celulei (de către CPA) şi
doar în anumite condiţii
CELULELE SISTEMULUI IMUN
5) Celulele natural killer (NK)
 nu au markeri de suprafaţă nici pentru LB sau LT
 stimulează macrofagele să distrugă microbii
fagocitaţi
 termenul de natural killer - distrug celule maligne
sau infectate
 recunoaşterea celulelor-ţintă are loc prin 2
mecanisme:
 unul direct, încă incomplet elucidat

 celălalt prin intermediul

Ac ataşaţi pe suprafaţa celulei

anormale (citotoxicitate celulară
dependentă de anticorpi)
IMUNITATEA
1. Definiţie
2. Elemente generale
3. Tipuri de imunitate
4. Celulele sistemului imun
5. Sistemul complementului
6. Răspunsul imun
SISTEMUL COMPLEMENTULUI
 complex de proteine serice ce conţine 25-30 de
componente (aflate în mod normal în stare
inactivă) care îndeplinesc un rol important în
apărarea organismului şi în procesul inflamator

 activarea
componentelor sale se
face succesiv,
"în cascadă"
SISTEMUL COMPLEMENTULUI
SISTEMUL COMPLEMENTULUI
SISTEMUL COMPLEMENTULUI
IMUNITATEA
1. Definiţie
2. Elemente generale
3. Tipuri de imunitate
4. Celulele sistemului imun
5. Sistemul complementului
6. Răspunsul imun
RĂSPUNSUL IMUN
 răspunsul la prima expunere la antigen se
numeşte răspuns imun primar
 în mod tipic, prezintă o perioadă de latenţă de 3-6
zile de la activarea antigenică

 nivelul de anticorpi
plasmatici creşte,
atingând un maxim
în ziua a 10-a, după
care încep să scadă
RĂSPUNSUL IMUN
 o nouă expunere la acelaşi antigen reprezintă
răspunsul imun secundar
 este mai rapid, mai prelungit şi mai eficient, deoarece
celulele cu memorie sunt deja pregătite
 în 2-3 zile, titrul de anticorpi este mai mare decât în
timpul răspunsului primar
 anticorpii răspunsului secundar leagă antigenii mai
strâns şi prezintă nivele crescute în sânge, timp de
săptămâni sau luni
RĂSPUNSUL IMUN
RĂSPUNSUL IMUN
 Imunitatea umorală este
realizată de anticorpi
 prezenţi în “umorile” sau
fluidele organismului (sânge,
limfă, lacrimi, salivă, etc)
 produşi de limfocitele B
RĂSPUNSUL IMUN
 Imunitatea celulară este mediată
de limfocitele T = celule vii
 atacă celulele compromise – de
obicei cele care au devenit celule
canceroase sau au fost infectate cu
un virus
ACTIVAREA ANTIGENICĂ
 activarea antigenică
reprezintă prima
întâlnire dintre un
limfocit
imunocompetent nul şi
antigenul invadator

 apare de obicei la
nivelul ganglionilor
limfatici sau la nivelul
splinei
RĂSPUNSUL IMUN UMORAL
 recunoaşterea Ag prelucrat şi
prezentat de macrofage de către
receptori specifici de pe
membrana LB

 LB selecţionat se multiplică
printr-o serie de mitoze
(formare de clone)

 se produce astfel o armată

de LB specifice Ag
RĂSPUNSUL IMUN UMORAL
 LB sunt activate de LT helper şi
se diferenţiază în plasmocite

 plasmocitele secretă Ac specifici

agenţilor patogeni

 anumită proporţie de LB activate

se vor transforma în LB cu
memorie
RĂSPUNSUL IMUN UMORAL
 limfocitele cu memorie
 rămân în sânge timp îndelungat,
spre deosebire de plasmocite

 sunt mai rapid activate dacă

antigenul reintră în sânge, iar
Ac produşi de acestea sunt mai
eficienţi
RĂSPUNSUL IMUN CELULAR
 intrarea agentului
patogen în organism
(sânge, limfă, lichid
interstiţial)

 infecţia unei celule de

către agentul patogen (el
pătrunde în interiorul
unei celule a
organismului, de
exemplu, virusul hepatic
care infectează o celulă a
ficatului)
RĂSPUNSUL IMUN CELULAR
 recunoaşterea Ag
prelucrat şi prezentat de
către macrofage prin
receptori specifici de pe
suprafaţa LT

 selecţia şi proliferarea
clonală - LT citotoxic este
activat şi se multiplică
(proliferarea în organele
limfatice secundare a
clonei de limfocite care
prezintă receptori
specifici pentru Ag care a
declanşat RI)
RĂSPUNSUL IMUN CELULAR
 LT citotoxice se leagă de
celulele infectate şi
eliberează perforinele

 perforina străpunge
membrana plasmatică
a celulelor infectate
care se golesc de
citoplasmă şi mor
Vă multumesc !