Interelatia infectie-

imunitate

Sef lucrari dr Adela Iancu

Universitatea de Medicina si
Farmacie Carol Davila-Bucuresti
 Importanta problemei

 Patologie atribuite sistemului imunitar are prevalenta in

crestere
 Supraestimarea generală a tulburărilor imunologice
 Domeniul medical și de cercetare foarte dinamic - noi
instrumente de diagnostic și terapii
 Patologia imună nu este pe deplin clarificata
 Boli noi și vechi
 Rolul unui medic de familie în bolile alergice și mediate
imun - nu este bine definit
 Este necesară abordarea multidisciplinară
Efectele sistemului imun

 Pozitive:
 Protecţie anti non-self
 Eliminarea selfului alterat

 Negative:
 Discomfort (inflamaţie)
 Afectarea selfului (autoimunitate)
Imunitatea naturala, Imunitatea specifica,
innascuta dobandita
Antigen independentă Antigen dependentă

Fără timp de latenţă Cu timp de latenţă

Nu apare memorie imunologică Apare memorie imunologică

Bariere fizice: Pilele, mucoasa intestinală, Fara bariere fizice

mucoasa respiratorie

mecanismele fiziologice ( temperatura, pH Imunitatea umorala

gastric, miscarile peristaltice si ciliare, Imunitatea mediata celular
existenta secretiilor)
fagocite, celule NK, eozinofile Limfocite T şi B
 Particularitatile sistemului imun in pediatrie

 imatur la nastere si se dezvolta in ritm accelerat pe parcursul primelor sase luni de viata.
 Imunoglobulinele IgG sunt singurii anticorpi care trec prin placenta incepand cu S32
Prezenti in proportie de 75-80% in toate fluidele corporale, sunt considerati cei mai
importanti anticorpi care lupta impotriva infectiilor bacteriene si virale, protejand inca
din viata intrauterina fatul.
 Dupa nastere, sugarii alaptati continua sa primeasca anticorpii mamei.
 Colostrul si, mai apoi, laptele matern contin – imunoglobulinele IgA, IgE, IgG si IgM,
oferind ceea ce numim imunitate pasiva.
 Cele mai inalte niveluri de IgA se gasesc in colostru si sunt de 40 de ori mai mari decat
in ser. Concentratia IgA scade rapid in urmatoarele zile si ajunge la nivelurile din ser.
 Particularitatile sistemului imun in pediatrie

 De la nastere, nou nascutul incepe sa produca imunoglobuline ca raspuns la antigene, cu o

crestere graduala a IgG, IgM si IgA.
 In acelasi timp, IgG matern scade si la 6 luni este in mare parte disparut.
 Exista o scadere in nivelul de imunoglobuline a sugarului de 2-4 luni cand nivelul de
imunoglobuline materne scade, si nou nascutul nu a produs cantitati suficiente de anticorpi.
 dupa implinirea varstei de 6 luni, organismul sugarului produce anticorpi intr-un ritm normal,
care acopera necesitatile de aparare la acea varsta.
 La 1 an, nivelurile de Ig sunt la 60% din valorile de la adult.
 Totusi, cei mici raman vulnerabili in fata bacteriilor si virusurilor, iar aici intervin vaccinurile,
care suplimenteaza protectia (inca fragila) pe care o ofera propriul lor organism.
 Imunosenescenta =
Disfunctia imuna
progresiva legata de
vârsta

Particularitatile
sistemului imun
la varstnic trei consecinte majore:
cresterea incidentei si severitatii bolilor
infectioase,
aparitia bolilor autoimune
Si a cancerelor
Particularitatile sistemului imun la varstnic
Particularitatile sistemului imun la varstnic

 Limfocite T
 Scade functia  Cel NK

 Creste nr cel T fara memorie  Scade functia

 Limfocite B  Creste numarul

 Scade numarul
 Creste cap citotoxica
 Macrofage
 Scade cap de multiplicare
 Scade prod de oxid nitric
 Creste titrul de autoatc
 Inhiba raspunsul la fact de
 Creste IgG si IgA crestere
 Patologia sistemului imun
Autoimune
diseases,
autoinflamatorii

NN Copil adolescent adult varstnic

Immunodeficiente allergies Imunosenescenta

Cancers,
Alzheimer
Patologia indusa de alterarea raportului infectie- sistem imun
Imunodeficiente primare si secundare

 Imunodeficientele apar datorita absentei sau imposibilitatii functionarii

normale a unuia sau mai multor elemente ale sistemului imun. Imunodeficientele
determina susceptibilitate crescuta la infectii a pacientilor.
Infectiile aparute se impart in doua categorii:
 Cei cu deficiente ale Ig, proteinelor complementului sau fagocitelor sunt
susceptibili la infectii recurente cu bacterii incapsulate ca Haemophilus
influenzae, Streptococcus pneumoniae si Staphylococcus aureus - denumite
infectii piogenice
 Pacientii cu defecte in imunitatea mediata celulara (limfocite T) sunt
susceptibile la infectii, uneori chiar letale cu microorganisme ubicuitare in
mediu si la care oamenii in mod normal dezvolta rapid rezistenta - din acest
motiv, sunt denumite infectii oportuniste (includ virusuri comune).
 Imunodeficiente primare

 Deficitul limfocitelor B-determina infectii

piogenice recurente:
 Deficitul limfocitelor T- susceptibilitate la infectii oportuniste

 Aplazia-hipoplazia timica congenitala (sdr. Di George)

Candidoza mucocutanata cronica

 Agammaglobulinemia legata de cromozomul X


Sindromul limfoproliferativ Duncan

(boala Burton)


 Hipogammaglobulinemia tranzitorie a nou  Deficitul limfocitelor T si B

nascutului  Imunodeficienta combinata severa (SCID)

 Sindromul Nezelof
 Hipogammaglobulinemia variabila comuna  Sindromul Job (hiperimunoglobulinemia E cu infectii recidivante)

 Hipogammaglobulinemii selective (deficit selectiv  Deficitul MHCI si MHCII

IgG, deficit selectiv IgA, deficit selectiv al IgG si  Ataxia telangiectazia

IgA- sindromul hiperIgM)  Sindromul Wiskott-Aldrich

Imunodeficiente primare

 Deficitul complementului:deficiente ale componentelor terminale ale caii

complementului(C5, C6, C7, si C8) si proteinelor caii alterne duc la cresterea
susceptibilitatii la infectiile speciile Neisseria, N. gonorrhea si N. meningitidis.

 Deficitul fagocitozei
 neutropenii- sindrom Kortmann, neutropenia familiala severa
 deficitul chemotaxiei: sdr Chediak-Higashi
 deficitul activitatii bactericide: boala granulomatoasa cronica
 deficitul adeziunii leucocitare
Imunodeficiente secundare
Patologia indusa de alterarea raportului infectie- sistem imun

Imunopatologia indusa de infectii

virale
Imunopatologia indusa de infectii
bacteriene
Imunopatologia indusa de infectii
parazitare
 Patologia indusa de alterarea raportului infectie- sistem
imun
Imunopatologia indusa de infectii virale

 Raspunsul la antigenele virale poate determina leziuni tisulare prin formarea complexelor
imune(CI), CI apar in fluidele corpului sau pe suprafetele celulare ( CMV sau v. hepatitei B).
Anticorpii sunt inactivi in prezenta unor cantitati mari de antigen viral. CI sunt depozitate
in rinichi sau in vasele de sange unde determina raspunsuri inflamatorii ducand la leziuni
tisulare (ex in glomerulonefrite).

 Raspunsurile cu LT pot determina leziuni celulare severe: ex in hepatita cronica activa,

unde LT tintesc celelele infectate cu virus B si participa si la boala autoimuna.
Patologia indusa de alterarea raportului
infectie- sistem imun
Imunopatologia indusa de infectii virale
 Infectia virala poate determina imunosupresie, imunodeficiente (virusurile pot infecta
celule ale sistemului imun- de ex HIV infecteaza limfocite sau macrofage)

 Infectia virala a celulelor imunocompetente

Anumite virusuri persista indefinit in celulele imunocompetente. Periodic, aceasta
infectie poate duce la consecinte patologice, implicand moartea celulei (HIV) sau
transformarea ei ducand la aparitia neoplaziei ( virus Epstein Barr, HTLV-1).
 Limfocite B- v. Epstein Barr , Murine gamma herpesvirus
 Limfocite T- v. uman limfotropic tip1 si 2, HIV, v. rujeolei, Herpesvirus Saimiri, Herpesvirus uman
6
 Macrofage- Visna virus, HIV, CMV.
 Patologia indusa de alterarea raportului infectie- sistem
imun
Imunopatologia indusa de infectii virale

 Infectiile virale pot determina boli autoimune in mai multe moduri:

 In cursul unor infectii virale apar lezari ale tesuturilor, determinand un raspuns inflamator
in timpul caruia antigene ascunse devin expuse si pot fi procesate si prezentate sistemului
imun ( ex. virus hepatitic murin).
 mimicitate moleculara: o secventa intr-o proteina virala care este omoloaga unei proteine self
poate deveni recunoscuta, ducand la o scadere a tolerantei imunologice la antigene self si la
un atac asupra tesuturilor gazdei de catre sistemul imun ( ex coxsackie B virus induce
miocardita).
 Imunopatologia indusa de infectiile
bacteriene

 Socul endotoxinic (septicemic)

 exista o productie masiva de citokine, de obicei cauzata de produsii bacterieni eliberati in

timpul episoadelor septicemice.

 de cele mai multe ori responsabila este endotoxina (LPS) din bacteriile Gram negative, desi
septicemia cu germeni Gram pozitivi poate cauza un sindrom similar.

 apare febra amenintatoare de viata, colaps circulator, CID, necroza hemoragica, ducand in
final la insuficienta multipla de organe.
Imunopatologia indusa de infectiile
bacteriene

 Reactia Schwartzman- rara reactie la endotoxine, care determina tromboza in

tesutul afectat si necroza tisulara. E determinata de bacterii Gram negative,
streptococi, mycobacterii, Haemophilus, corynebacteria.
 Fenomenul Koch este un raspuns necrotic la antigenele M. tuberculosis, in leziunile
mediate de celulele T. Este in parte datorata eliberarii de citokine la locul de
inflamatie mediat de celulele T.
 Unii pacienti sufera de raspunsuri imune excesive. Raspunsuri imune excesive pot
aparea in timpul tratamentului infectiilor severe bacteriene.
 Sindromul de soc toxic-determinat de stafilococi si streptococi
 Imunopatologia indusa de infectiile
parazitare

 In afara de efectele distructive directe a unor paraziti si produsii lor pe tesuturile gazda,
multe raspunsuri imune au ele insele efecte patologice.

 In malarie si leismaniaza viscerala, numarul si activitatea crescuta a macrofagelor si

limfocitelor in splina si ficat duc la cresterea in dimensiuni a acestor organe
( splenomegalie, hepatomegalie).

 In schistosomiaza, mare parte a patologiei rezulta din granuloame dependente de celule T

care se formeaza in jurul depunerii de oua de parazit in ficat.
 Imunopatologia indusa de infectiile
parazitare
 Manifestarile din elefantiazis sunt cauzate de raspunsurile imunopatologice la filariile adulte in
vasele limfatice.

 Formarea complexelor imune- se pot depozita in rinichi, ca in sindromul nefrotic in malarie .

 IgE din infectiile parazitare pot avea efecte severe asupra gazdei datorita eliberarii mediatorilor
mastocitari. Socul anafilactic poate aparea in rupturile de chist hidatic.
 Autoanticorpi, apar ca rezultat al activarii policlonale, au fost detectati impotriva, hematiilor,
limfocitelor si ADN ( in tripanosomiaza si in malarie).

 Anticorpii impotriva parazitului pot reactiona incrucisat cu tesuturile gazda. De exemplu

cardiomiopatia cronica , esofagul largit, megacolonul pot aparea in boala Chagas - rezulta din efectele
autoimune a anticorpilor si celulelor T citotoxice care reactiona incrucisat cu Tripanosoma cruzi.
 Imunopatologia indusa de infectiile
parazitare
 Poductia excesiva de citokine poate contribui la unele manifestari ale bolii: febra,
anemie, diaree, din malaria acuta seamana cu simptome de endotoxemie si sunt
probabil cauzate de TNFα.

 In ultimul rand, imunosupresia nespecifica care este atat de des intalnita, explica
probabil de ce pacientii infectati sunt susceptibili la infectii bacteriene si
virale(rujeola).

 Se poate asocia limfomul Burkitt cu malaria deoarece indivizii infectati sunt mai putin
capabili sa controleze infectia cu v Epstein Barr
Imunodeficiente secundare

 Infectii virale (HIV, CMV, rubeola, enterovirusi (echovirusi, coxsackievirus),

rujeola, influenza
 Infectii bacteriene acute- septicemia
 Infectii cronice bacteriene si parazitare(tuberculoza, leishmaniaza)
 Neoplasme
 Boli sange si probleme asociate(mielom, plasmocitom, macroglobulinemia
Waldenstrom; amiloidoza)
 Limfoame/leucemii:boala Hodgkin, limfom nonHodgkin, leucemia limfocitara cronica,
alte leucemii acute si cronice)
 Varste extreme (prematuritate, varsta inaintata)
 Terapie transfuzionala (sange integral, factori de coagulare)
Imunodeficiente secundare

 Medicamente si agenti biologici

 Alte terapii: plasmafereza, radioterapia
 Nutritie: infometare, anorexie, deficit de fier
 Boli renale cronice: uremie, sindrom
nefrotic,insuficienta renala
 Boli gastrointestinale: enteropatii proteinoprive
 Boli metabolice : diabet zaharat
 Toxine: alcoolism, tabagism, alte substante
 Arsuri
Cauzele cresterii prevalentei
alergiilor
 Expunerea alergenica – ex.plante invazive
 Poluarea de interior (fumatul, sistemele de incalzire, alergenele
de interior)
 Poluarea de exterior
 Modificari climatice (incalzirea globala)
 Stilul de viata occidental
 Modificari de dieta
 Sedentarismul
 Reducerea stimularii microbiene in primii ani de viata (teoria
igienei)-balanta Th1/Th2
AEROALERGENE
DE INTERIOR
 Acarienii din praful de casa:
Dermatophagoides Pteronyssinus,
D. farinae ( Der p, Der f)
 Gandacii de bucatarie: Blatella
germanica
 Mucegaiurile de interior:
Aspergillus, Alternaria, Penicillium
 Fanere de animale: caine, pisica,
rozatoare, cal
AEROALERGENE DE
EXTERIOR
 Mucegaiurile de exterior:
Cladosporium, Alternaria
 Polenurile alergenice (anemofile)
- arbori: Betulaceae
-mesteacan, alun, arin
- graminee ( salbatice sau de
cultura)- iarba de gazon
- buruieni:Ambrosia,Artemisia
ALERGIA LA POLENUL
DE BURUIENI
Ambrosia artemisiifolia (ragweed-
floarea pustei, iarba parloagelor):
 polen de mici dimensiuni , aeropurtat
la distante mari, cu potential ridicat de
sensibilizare alergica, perioada august-
octombrie
 produce rinite, conjunctivite sezoniere,
astm, manifestari cutanate,
chiar reactii anafilactice
 reactii incrucisate cu legume
si fructe- sindr. de alergie orala
 ALERGIILE RESPIRATORII

 In lume traiesc peste 300 mil. oameni care sufera de astm

bronsic, in 2025 inca 100 mil.(GINA)
 In Europa : > 30 mil.astmatici
 In Romania estimam aprox. 1 milion pacienti
 Abordare unitara astm-rinita : 70% pt.astm au rinita si 20%
rinita asociaza astm.
 Alergie respiratorie cronica , boala cailor aeriene unite (EAACI
Position paper 2012)
 Tratament concomitent, identificare factori de risc si
fenotipuri clinice ,prevenire
 ETIOPATOGENIE ALERGII RESPIRATORII
 Factorii genetici – predispozitie genetica, prevalenta de 5-6 ori mai mare la
rudele de gradul I
 Factorii de mediu:
 La începutul vieţii:
 - expunerea alergenicã (>80% copii cu astm sunt sensibilizati la factori
de mediu)
 - durata sarcinii şi unele complicaţii, fumatul matern
 - greutatea la naştere, prematuritatea
 - alimentaţia artificialã
 In copilarie:
 - unele infectii virale(rinovirusuri)
 - mediul de viata excesiv protejat de infectii usoare
 - obezitatea, sedentarismul
Factori de risc si preventie alergii
mediu fara germeni
familie redusa
antibiotice
lactobacillus scazut
industrializare
Predispozitie genetica Alergie si
(chr. 5,6,11,12,14,etc) astm
Raspuns
Th2
Sistemul
imunitar
naiv Raspuns
protector
Fara alergie
viata in ferma sau astm
infectii precoce
familie numeroasa
expunere incolectivitati
infestare cu Helminth
infectie cu VHA
 Concluzii
 Sistemul imun a evoluat pentru a ne proteja de agentii patogeni.

 Absenta sau functionarea deficitara a unuia sau mai multor elemente ale
sistemului imun determina imunodeficiente care cresc susceptibilitatea la
infectii.

 Bolile alergice reprezintă o patologie in crestere, ridicând probleme importante

în practica medicală privind abordarea multidisciplinară

 Pe de alta parte agentii infectiosi pot determina reactii imune patologice:

leziuni tisulare, imunodeficiente, hipersensibilitate, boli autoimune.
Va multumesc!
adelaiancu@yahoo.com
http://www.samf.ro/
https://umbalk.org/en/home/