Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro>
Capacitatea celulelor T de a recunoaste un antigen strain numai dacă acesta este procesat si
prezentat in asociere cu moleculele HLA
Capacitatea celulelor B de a recunoaste un antigen strain numai dacă acesta este prezentat in
asociere cu moleculele HLA
Au caracteristici morfologice distincte care permit identificarea lor cu usurinta pe frotiuri de aspirat
medular
Maduva osoasa si timusul reprezinta organele limfoide primare unde se produce diferentierea,
maturarea si educarea limfocitelor
In structura splinei se descriu trei compartimente: pulpa rosie, pulpa alba si zona marginala
Anticorpii produsi la nivelul tesutului limfoid asociat mucoaselor sunt in principal de tip IgA
Circa 95% din limfocitele formate la nivelul timusului sunt distruse ca urmare a proceselor de
selectie pozitiva si selectie negativa
Factorii care determină potentialul imunogen al unui antigen sunt:
Structura antigenului
Antigenele HLA de clasa I au o structura heterodimerica formata dintr-un lant greu α variabil si un
lant usor care este β2-microglobulina
Peptidele antigenice asociate cu moleculele HLA de clasa I sunt recunoscute de catre limfocitele T
helper (CD4+) in timp ce peptidele antigenice asociate cu moleculele HLA de clasa a II-a sunt
recunoscute de catre limfocitele T citotoxice (CD8+)
Caracteristica principala a moleculelor HLA este polimorfismul crescut, mai ales la nivelul situsului
de legare al peptidului antigenic
Un grup de glicoproteine serice termostabile care produc diferite efecte biologice asupra
membranelor celulare
Un grup de aproximativ 20 proteine serice termolabile de 24-550 kDa care impreuna cu complexele
antigen anticorp produce liza celulelor sau a microorganismelor
Stiinta biomedicala care studiaza raspunsul imun fata de diferite tipuri de antigene
Eozinofile
Macrofage
Limfocitele T
Limfocitele B
Alergiile
Tuberculoza si sepsisul
Bolile autoimune
Imunodeficientele primare
Imunodeficientele secundare
Tiparea alelica HLA-DQ2, -DQ8 este specifica pentru:
Boala celiaca
Sindromul Sjogren
Raspunsul imun de tip Th2 este caracterizat prin:
Secretie de TNFα
Secretie de IL-17
Secretie de IFNγ
Boala de grefa contra gazda (GVHD) apare atunci cand:
O alogrefa care contine celulele B imunocompetente reactioneaza impotriva antigenelor MHC ale
unei gazde compromise immunologic
O alogrefa care contine neutrofile active reactioneaza anti MHC ale pacientului imunodeprimat
O alogrefa care contine bazofile active reactioneaza impotriva antigenelor MHC ale unui pacient
imunodeprimat
O alogrefa care contine eozinofile active reactioneaza impotriva antigenelor MHC ale unei gazde
imunodeprimate
O grefa straina imunologic care contin celule T imunocompetente reactioneaza impotriva antigenelor
MHC ale unei gazde compromise imunologic
Malignitatea ca deficienta secundara poate apare in:
Infectiile parazitare
Infectiile fungice
Activarea macrofagelor
Eozinofilie
Bazofilie
In artrita reumatoida se produc urmatorii autoanticorpi:
Factor reumatoid, anticorpi antinucleari, anticorpi anti-keratina, anti-peptide ciclice citrulinate, anti-
calpastatina, anti-Sa si anti-filagrin
Anticorpi anti-LKM1
Neutrofilele
Bazofilele activate
Celulele efectorii ale raspunsului imun dobandit sunt:
Celulele polimorfonucleare
Limfocitele T si B
Macrofagele
Celulele NK
Anticorpii isi exercita functiile efectorii prin urmatoarele mecanisme, exceptand:
Neutralizarea antigenului
Opsonizarea antigenului
Activarea complementului
Prezinta anticorpi anti-HLA clasa I si/sau clasa II, donator specifici si/sau nespecifici