Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T.

Popa” Iași
Facultatea de Bioinginerie Medicală

Roboți medicali

Nume: Baban Cosmina-Iuliana

An IV, grupa 4
 Primele modele de mașini pot fi numite automate (provenind
din grecescul automatos, care se mișcă singur). Acestea nu puteau executa decât
câte un singur obiectiv, fiind constrânse de construcție.
Matematicianul grec Archytas a construit, conform unor relatări, unul dintre
aceste prime automate: un porumbel propulsat cu vapori, care putea zbura singur.
Acest porumbel din lemn era umplut cu aer sub presiune. Acesta avea un ventil care
permitea deschiderea și închiderea printr-o contragreutate. Au urmat multe modele
de-a lungul secolelor. Unele înlesneau munca iar altele deserveau la amuzamentul
oamenilor.
Cu descoperirea ceasului mecanic din secolul XIV s-a deschis calea unor posibilități
noi și complexe. Nu mult după aceea au apărut primele mașini, care semănau cu
roboții de azi. Era posibil ca mișcările să urmeze una după alta, fără să fie nevoie de
intervenția manuală în sistem.
Dezvoltarea electrotehnicii din secolul XX a adus cu sine și o dezvoltare a roboticii.
Printre primii roboți mobili se numără sistemul Elmer și Elsie construit de William
Grey Walter în anul 1948. Acesti roboti se puteau îndrepta spre o sursă de lumină și
puteau să recunoască coliziuni în împrejurimi.

Terminologie
Sensul cuvântului s-a schimbat de-a lungul timpului. Termenul robot a fost
utilizat de Josef Čapek și Karel Čapek în lucrările lor de science fiction la începutul
secolului al XX-lea. Cuvântul robot este de origine slavă (persoană obligată a
presta) .
Roboții sunt realizați mai ales prin combinația disciplinelor: mecanică,
electrotehnică și informatică. Între timp s-a creat din legătura acestora mecatronica.
Pentru realizarea de sisteme autonome (care să găsească singure soluții) este
necesară legătura a cât mai multor discipline de robotică. Aici se pune accent pe
legătura conceptelor de inteligență artificială sau neuroinformatică (parte a
informaticii) precum și idealul lor biologic biocibernetică (parte a biologiei). Din
legătura între biologie și tehnică s-a dezvoltat bionica. Cele mai importante
componente ale roboților sunt senzorii, care permit mobilitatea acestora în mediu și
o dirijare cât mai precisă. Un robot nu trebuie neapărat să poată să acționeze
autonom, fapt pentru care se distinge între roboții autonomi și cei teleghidați.

Roboti medicali
Termenul de "robot medical" desemneaza o masina care este controlata de catre un
medic printr-o consola computerizata. Consola poate fi in aceeasi incapere cu
pacientul sau intr-o locatie din afara. Consolele pot avea unul sau mai multe brate
care sunt controlate de catre medic pentru a face efectiv interventia pe pacient.
Roboții medicali, de obicei sunt roboți care permit medicilor accesul mai usor la
zonele inaccesibile din corpul pacientilor, folosind dispozitive precise și mai puțin
invazive. Aceste structuri sunt cunoscute sub numele de roboti chirurgicali.

Avantaje
Roboţii medicali sunt folosiţi în chirurgia generală, cea oncologică, urologică,
ginecologică şi toracică, cu rezultate foarte bune şi o recuperare rapidă a pacienţilor.
Avantajele folosirii roboţilor medicali există nu doar pentru pacient, ci şi pentru
medic. „Chirurgia este o meserie de uzură, iar aceşti roboţi îi permit medicului să
opereze în timp ce e aşezat, să nu îi tremure mâna, să se mişte mai repede“, a
explicat doctorul Mircea Beuran. Pe de altă parte, în lume se fac studii pentru a
analiza în ce măsură îşi pierd chirurgii din manualitate după mai mulţi ani de
ultilizare a roboţilor medicali.
În prezent se disting următoarele domenii de aplicabilitate a roboţilor chirurgicali:
  chirurgia generala;
 chirurgia cardiaca;
o bypass coronarian şi înlocuirea valvei mitrale;
 chirurgia ginecologică;
o ramura cu cea mai mare dezvoltare, ginecologia beningnă şi cea
oncologică;
 neurochirurgia;
 radiochirurgia;
o tratarea tumorilor folosind radiaţii de înaltă energie;
 ortopedia;
 urologia.

Analiză comparativă Chirurg - Sistem robotic

Roboti medicali

Robotul da Vinci Xi

Concept de robot mobil de laborator

 Da Vinci Xi, cea mai nouă generație de roboți chirurgicali
la Ponderas Academic Hospital

Chirurgia robotică este benefică în situațiile unor operații complicate, în zone

înguste ale corpului uman, scăzând riscurile afectării nervilor și reducând
complicațiile.
 În premieră pentru sistemul medical privat din România, Ponderas Academic
Hospital anunță lansarea primului Program Integrat de Chirurgie Minim Invazivă și
Robotică din România. Spitalul a achiziționat două sisteme de chirurgie
computerizată, da Vinci Xi, unul destinat blocului operator, iar al doilea dedicat
instruirii continue a medicilor. Da Vinci Xi oferă suport personalului medical în
timpul intervențiilor chirurgicale, având vedere 3D și HD. În plus, un robot
chirurgical are patru brațe multifuncționale la care se atașează instrumente cu
potențial de rotire de 540 de grade în 7 direcții. Masa de operație poate fi
repoziționată în timpul intervenției, iar da Vinci Xi oferă posibilitatea rotirii
sistemului la 360 de grade, în jurul pacientului.
În cadrul Programului Integrat de Chirurgie Minim Invazivă și Robotică din
România, da Vinci Xi este pus în mâinile unei echipe de profesioniști cu peste
30.000 de operații minim invazive și peste 1.000 de intervenții chirurgicale
robotice. Da Vinci Xi permite abordarea unor zone diferite, cu implicații complexe
în chirurgia oncologică, urologie, chirurgia herniilor incizionale, bariatrie, pediatrie,
ginecologie, chirurgie toracică, endocrină, ORL.
Robotul da Vinci Xi filtrează tremorul inerent, crescând astfel precizia mișcării. În
cazurile oncologice complicate acest robot permite disecția milimetrică îndepărtând
complet tumora și lăsând țesutul sănătos neafectat.
 Criterii pentru a stabili barierele unei etici de robotică
medicală

Robotizarea reprezintă un fapt. Este legitimă utilizarea roboților în medicină

pentru a efectua sarcini pe care omul nu le-ar putea realiza niciodată atât de bine și
de repede. Totuși, un discernământ etic este indispensabil.
1. Robotul trebuie să rămână în serviciul pacientului și nu trebuie să devină un
instrument de exploatare sau de control al acestuia.
Practic, roboții care stabilesc diagnostice de la distanță, „nanoroboții” cu scop
preventiv și curativ și/sau roboții „ajutor de asistentă medicală” care administrează
medica-mentele, sunt mașini care au posibilitatea de a înregistra o gamă largă de
date personale, inclusiv emoționale.
În special în contextul cercetării automatizate în baze imense de date personale
(„data mining”), din păcate se pot folosi în scopuri comerciale sau infracționale, de
exemplu date financiare, culese în cursul schimburilor dintre roboți și persoanele în
vârstă, bolnave și vulnerabile.
2. Robotizarea corpului trebuie să respecte unitatea acestuia
Robotizarea corpului uman în medicină ia astăzi formele diverse ale protezelor.
Înlocuirea progresivă a organelor bolnave cu sisteme mecatronice și remedierea
deficiențelor cerebrale, motorii și senzoriale prin aceste sisteme sunt întru totul
legitime și importante.
Însă, în prezent, anumiți ideologi se gândesc la utilizarea roboticii pentru a oferi
corpului uman capacități noi, inedite, creative, având ca singur obiectiv anumite
fantasme estetice sau legate de putere.
De aici rezultă importanța de a dezvolta o gândire care ar permite evaluarea
utilizării roboților în acest context.
Noțiunea de unitate coerentă a corpului uman ar putea fi un criteriu.
Protejarea, păstrarea și restaurarea unității corpului uman reprezintă imperative.
Reconstrucția integrității funcționale a unui corp mutilat, încercarea de a reda
mecanica inițială a organului alterat pentru ca acesta să participe la funcția globală a
corpului, după cum deseori chirurgia estetică deja realizează sau după cum încearcă
să evalueze expertiza medico-legală pentru a determina despăgubirea corectă a
daunelor, prin tribunalul muncii - în toate acestea se procedează dintr-o dorință de
refacere și de luare în considerare a unei unități corporale coerente. Din contră,
grefarea de elemente robotizate și de captatori care permit, din motive ludice sau
hedoniste, perceperea unor senzații noi poate distruge unitatea coerentă a corpului
uman. Un corp modificat arbitrar ar putea induce dispariția condițiilor biologice ale
relaționării, mai ales în ceea ce privește expresia unui chip trist, bucuros, surâzător,
liniștit, serios, sever, tulburat, de exemplu.
3. Robotizarea corpului uman trebuie să respecte limitele
De fapt, una dintre mizele gândirii asupra unității corporale a omului este
respectarea propriilor sale limite.
În timp ce exoscheletele robotizate sunt în totalitate pertinente pentru a reda
mobilitatea persoanelor paralizate, pare inadecvat să fie folosite de persoane care ar
dori să le dețină doar pentru a-și mări, pentru plăcere, forța musculară.
Integrarea fragilității, proprie omului, este esențială în concepția roboticii medicale.
Roboții nu trebuie să ne facă să uităm că limitele fac parte și sunt o bogăție a ceea
ce ne definește în mod propriu.
4. Roboții medicali nu trebuie să ducă la eliminarea relaționării umane și trebuie să
respecte sensibilitățile culturale
Introducând „roboții de companie” pentru a-i servi, a-i supraveghea și a-i distra pe
pacienții internați sau pe bătrânii din azil, există o pierdere a bogăției proprii
omului, a relației gratuite și spontane dintre oameni.
Fără a exclude recursul la această tehnologie, care se poate dovedi constructivă în
anumite cazuri sau chiar în anumite patologii, trebuie să luăm măsuri contra unor
forme de închidere într-o sferă pur virtuală și contra unor comportamente care s-ar
putea traduce prin abandonarea persoanelor, lăsate singure în mijlocul asistenților
lor robotizați.
Robotizarea medicală trebuie să respecte omul, dar și sensibilitățile fizice, spirituale
și culturale ale fiecăruia.
5. Utilizatorul roboților trebuie să se ferească de un fel de fascinație tehnologică, ce
ar putea conduce la o delegare nemăsurată a puterilor
Nu trebuie să uităm niciodată că robotul trebuie să rămână în serviciul decidentului,
și nu invers.
Dar, din inerție sau din comoditate, ori chiar din fascinație, putem observa adesea
că utilizatorul se lasă condus de către mașină.
Folosirea sistematică a roboților ar putea duce la pierderea unei experiențe
importante pentru medici și chirurgi, experiență care apare de obicei la contactul
direct cu corpurile pacienților și care s-ar dovedi indispensabilă în cazul unei
disfuncții a sistemelor robotizate sau în cazul indisponibilității acestora.
Este important deci să implementăm protocoale precise care să permită, în orice
moment, verificarea faptului că utilizarea tehnologiei robotizate rămâne în totalitate
în linia finalităților decise de om.
6. Robotizarea în medicină trebuie să se insereze într-un proiect care respectă
justiția și care nu accentuează discrepanțele sociale.
Trebuie să ne temem de o medicină în două viteze? Costul mașinilor, al structurilor,
folosirea și întreținerea lor ar putea să îndepărteze țările mai puțin favorizate de
țările dezvoltate sau de țările în curs de dezvoltare.
Este deci esențial să concepem aceste tehnici ținând cont de contextele sociale și
prevenind nașterea unor noi inegalități.
În concluzie, am putea spune că etica roboticii medicale trebuie să se bazeze pe
criterii care permit realizarea, după cum spune Jacques Ellul, a unei diferențe
importante între „ceea ce îi servește omului și ceea ce servește omul”.
Robotul medical poate servi la multe lucruri, dar în final el trebuie să rămână în
serviciul umanității, printr-o utilizare care la final nu îl conduce la renegare și la
autosuprimare.
Ca rezumat, am putea spune două lucruri: omul nu trebuie să uite niciodată, pe
de o parte, că el este creatorul robotului și că este, în final, responsabil pentru
folosirea acestuia și pentru comportamentul lui, oricare ar fi delegările de putere pe
care le-a acceptat. Pe de altă parte, trebuie să se gândească la faptul că utilizarea
roboților nu poate conduce la propria sa negare, la ștergerea sa completă ori la
eliminarea oricărei bogății a relației nemediate de către tehnologie.
 Bibliografie

https://cester.utcluj.ro/lectures/Robotica_Medicala/ROB_MED_C1_Pisla.
pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Robot
https://www.revistagalenus.ro/ultima-ora/da-vinci-xi-cea-mai-noua-
generatie-de-roboti-chirurgicali-la-ponderas-academic-hospital/
https://www.medichub.ro/reviste/orl-ro/robotica-medicala-repere-morale-
id-467-cmsid-63